FiveseveN

De unde scrotul păros al lui Odin știi tu că "sună prost"?! Ai un instrument, o metodologie de determinare obiectivă a "bunătății" sunetului? Sau deții puteri paranormale și poți accesa experiența subiectivă a lui vladEeE? Cu toate că i-ai spus deja că o să "sune prost"? Ce scop mai are proba dacă tu știi deja că n-o să-i placă? Vorbiți de "analize aprofundate" dar de fiecare god damn dată ajungem la principii fundamentale precum subiectivitatea judecății estetice. E ca și cum ai dezbate zootehnie cu găinile.

Și n-ar fi minunat dacă am avea răspunsuri clare, dacă am avea teorii consistente cu putere predictivă? În loc de "materialul X sună mai bine, se știe!". Dacă oamenii ar fi interesați să cerceteze și nu să (se) creadă orbește, n-ar fi nevoie de divagații sterile precum dezbaterea termenului "omogen". Case in point: De ce ar fi datoria cuiva să facă asta, de ce ar "concura" aceste categorii și cum ar arăta concursul? De ce n-ar fi invers? Pentru că plecăm de la prejudecata conform căreia mai scump = mai bine. Scot ambele sunet? Frecvența sunetului e corelată cu tasta apăsată? E tot ce trebuie ca să poți cânta, restul sunt mofturi.

Materialul ce fel de structură are și cât de bine amortizează vibrațiile? Dar ? Cum e, cristalină? Și omogenă cu grad de comparație? Conform cărei definiții a "omogenității"? Iar dacă ne interesează să avem masă mai mică și placajul e mai rezistent, nu-i logic să folosim placaj pentru a reduce masa folosind mai puțin material? Și vă rog nu mai confundați orice vibrație arbitrară cu . De aici pleacă majoritatea necazurilor, lumea crede că o chitară care se aude tare înseamnă o chitară rezonantă. PS: Îmi place la nebunie când nu considerați tonul o categorie estetică. E aproape freudian. Frumusețea nu e doar vizuală, tinerilor artiști!

Deci există argumente dar nu vrei să mi le dai. Un fel de e sublimă dar lipsește cu desăvârșire. Eu încă vreau și sper să le aflu, ca să putem fi de acord. OK, foarte simplu: care din pătratele mari hașurate e izotrop (fără mai, dacă vreți, deși e cuantificabilă)? Lemnul solid are fibrele într-o singură direcție, cel stratificat în direcții alternative. În rest e corectă descrierea fenomenului. Acustica practic cuplează cu aerul vibrația corzilor, face o adaptare de impedanță. Dar adaptarea e departe de a fi perfectă, iar rezonanța, ca de obicei, e nedorită.

Adicătelea cam așa? Sau așa? Sau poate așa? Omul a întrebat "ce oferă în plus" un tip de material. S-a discutat altceva? Contrazic afirmații nefondate, aberante sau pur și simplu false. Nu e vina mea că există o mitologie vastă și complexă în acest domeniu. Nu mai spuneți prostii și n-o să mai fie nevoie de "contraziceri". Apropos, ați găsit acele "explicații fizice" pe care le știe toată lumea? Pot să văd și eu un articol, niște date, ceva? Pretty please? Știu pe cineva care dă un milion de dolari.

Deci proprietățile materialelor depind de capacitatea mea de a cânta? Este mai izotropic, dacă vrei să fim tehnici. Le putem vedea și noi? Și această proiecție sau emisie cum trebuie să fie: rezonantă, cu Q mare, sau de bandă largă?

1. Probabil dormeai data trecută când am amintit că lemnul stratificat e mai uniform decât cel solid. 2. De ce e mai bine să vibreze mai bine? Se spune că pe 25 decembrie un bărbos gras aduce cadouri copiilor din lumea întreagă.

Poate a cântat numai la acustică, poate n-a avut nevoie de efecte. Nu-i exclus, dar cât de probabil e?

Dacă vrei doar să schimbi ordinea, e suficient un 3PDT. V. http://www.geofex.com/article_folders/juggler/juggler.htm Eu recomand totuși varianta CMOS.

De unde ai scos dihotomia asta? Ce se compară, ce factori constituie acest "nivel"? Înălțimea? "Pedala" e un format: unul care permite manipularea unor parametri cu piciorul. "Procesorul" reprezintă o clasă de unelte: poți afecta semnalul prin mijloace analogice sau digitale pentru a obține un anumit efect. Ambele au avantaje și dezavantaje. Deci o comparație între aceste două noțiuni nu are sens. Dacă vrei poți compara efecte în format de pedală/floorboard cu cele pentru rack sau desktop. Sau efecte individuale analogice cu efecte individuale digitale, ideal unele cu scopuri comune. Sau multiefecte analogice cu multiefecte digitale, ș.a.m.d.. Iar în mai multe cazuri generale e mai practic să folosești multiefecte digitale. În rest http://en.wikipedia..../Guitar_effects

După ce s-a discutat de atâtea de ori, și e totuși tehnologie antică, ai crede că poți trage o concluzie clară. Nu e o chestiune de păreri ci de circumstanțe: ambele situații de neadaptare sunt dăunătoare, dar în funcție de puterea și construcția amplificatorului, una poate fi mai gravă decât cealaltă. Iar nici una nu e probabil atât de gravă pe cât vă imaginați. V. http://www.geofex.com/tubeampfaq/TUBEFAQ.htm#mismatch

Uhm.. de ce? Putere suportată mai mare în general înseamnă sensibilitate mai mică.

Acum n-ai placă de sunet?

Cine știe, she appreciate the honesty.

Sigur că da, e mai scumpă.

Și cum ai ajuns să știi aceste lucruri? Citindu-le aici, în diversele thread-uri în care a apărut întrebarea, n-aveai cum, pentru că de fiecare dată s-a combătut mitul cu stricatul difuzoarelor. Se mișcă difuzorul? Nu? Atunci cum îl folosește? De unde ai scos aceste cifre? În cazul ăsta mai bagă măcar un 0 la puterile de mai sus. Bad call. Dacă n-ai bani, folosește-ți Mustang-ul, preferabil pe căști (bune). Cu timpul îți vei da seama de ce-ți trebuie, de cât trebuie investit în echipament de bas și chitară etc. Iar dacă vrei jam, duceți-vă la o sală echipată sau împrumutați/închiriați ce vă trebuie. Încă un amplificator de jucărie nu te va ajuta cu nimic.

Are mai multe butoane.

Am impresia că ești tare confuz în privința unor termeni. Autorul e ăla care face muzica. Devreme ce tu ai făcut-o, ești autorul ei, și îți revin niște drepturi. Iar dacă numărul de vizualizări te interesează, fă muzică House,

Și desigur G&L, unde Leo Fender zicea că-s "the best instruments I have ever made.".

Nu e nici unul direct, au circuitele integrate în carcasa mufei USB.

Du-te și vezi câte cursuri de estetică sau acustică poți plăti cu o bere. Dar îți ofer rezumatul, gratuit: n-are nici o treabă cu sunetul, doar cu psihologia și sociologia. Again, inevitabil, pentru că e foarte ușor să vorbești degeaba. Case in point: ca să "pierd puțin timpul" pentru a trage o concluzie consistentă, așa cum sugerează Eugen, ar trebui să cercetez: Câți chitariști au avut experiențe comparabile în folosirea chitarelor cu top solid și stratificat. Că degeaba comparăm o chitară pe care ai cântat-o toată viața cu una pe care ai ascultat-o doar într-o înregistrare cu webcam-ul pe YouTube. Câți dintre ei o preferă pe cea din lemn solid d.p.d.v. al sunetului. Și în ce condiții: trebuie să fie o alegere consistentă. Dacă materialul top-ului a fost factorul principal al acestei judecăți. Un "detaliu" pe care mai toată lumea îl omite. Cât de relevantă e preferința lor față de a altora, E.g. dacă sunt doar câțiva outliers complet obsedați de modelul X pe când consensul general e pentru modelul Y. Desigur e mult mai simplu să repeți "se știe" decât să faci un astfel de efort investigativ. Problema e că rămâi doar cu iluzia certitudinii.

De obicei e foarte greu să găsești informații despre astfel de produse chinezești. Oricum cu audiatul difuzoarelor nu prea ai cum să scapi de trial & error.

Da. Cât dai? Cât de generală? Ai statistici? Când o să terminați cu generalizările pripite n-o să mai fie nevoie să despicăm chibrituri.

Putem începe de la faptul că lemnul stratificat e un material mai omogen decât lemnul solid. Și mai omogene ar fi cele compozite cu fibră de carbon. După ce le-ai studiat vibrația ne poți explica ce o face "naturala, uniforma, echilibrata" și ce legătură are cu valorile estetice.