FiveseveN

La puterea asta nu e nevoie de convecție pentru răcire, dacă la asta te referi prin aerisire. Despre incinte închise și deschise sunt multe de discutat, dar poți începe de aici http://en.wikipedia.org/wiki/Speaker_enclosure .

Amplifică mediile. Dacă vrei respectivul efect poți începe de aici: http://forums.rgc.ro/topic/71703-eric-claptons-25db-mid-boost/ Dacă vrei altfel de booster, ai o grămadă de opțiuni, și e cam cel mai simplu efect pe care-l poți construi.

Cu două procesoare, să moare dușmanii!

Ăstea erau și în ediția precedentă a pedalierului . N-o durat mult să aflu adevărul și Calea.

Cu metoda cu 4 cabluri poți folosi una din "pedalele" simulate (slotul Pedal) pentru boost/OD/distorsiune, și efectele de modulație, delay etc. după preamp-ul amplificatorului. Asta e toată ideea. Tot aștept o listă cu aceste criterii, să-ți putem înmâna premiul Nobel.

Merci. Normal că și eu aș prefera s-o păstrez, fie și doar atârnată de un perete. Dar am prea multe chitare și prea puțini bani .

Iar cu calitatea sunetului?! Trecând peste faptul că n-are nici un sens ce-ai zis, ai idee câți chitariști profesioniști folosesc efecte digitale în buclele amplificatoarelor pe lămpi? Vaxe, în primul rând de ce efecte ai nevoie? Dacă nu-ți plac simulările de drive/amp, nu le folosi. Nu toate procesoarele sunt strălucite la capitolul ăsta, deși Korg are ceva experiență în domeniu și până acum n-am auzit astfel de plângeri. Bineînțeles: îl pui în loop. http://forums.rgc.ro/topic/34078-metoda-celor-patru-cabluri/ PS: http://dexonline.ro/definitie/dec%C3%A2t

Ți se pare. N-ai spus de ce consideri că trebuie să fie musai pe MOSFET, eu asta întrebam. Pentru că se pot face tot felul de amplificatoare cu MOSFET, cu caracteristici diferite, la fel cum se pot face și cu alte tipuri de elemente active.

Da, tastiera e rosewood. Corpul nu știu sigur, probabil paltin. Câteva poze din "procesul tehnologic":

May I ask why? Sunt și puteri monolitice cu finali MOSFET, e.g. TDA7293, care e folosit în Marshall MG100 și AVT150. PS: presupun că la asta te referi, nu la preamp.

Hai, uimește-ne, explică de ce. INB4 "calitatea sunetului". Poate ai dori să te mai informezi înainte să dai cu parul în baltă.

O analogie din asta falsă voiam să fac și eu, dar m-am abținut. What he said. Încă nu am găsit dovezi ce suportă mitul break-in-ului. Am și eu un chorus de prin '80. Cine vrea să vadă cum sună un zgomot de fond vintage poate să vină la mine să vadă cum sună, apoi să scrie ce crede, aici pe forum .

Bingo!

Cât își scoate lumea chiloții din fund i-am gãsit utilitate și spațiului gol: încã un fuzz și... încã un fuzz, în formatul modular pe care-l încercasem: În partea cealaltã probabil va fi un preamp de microfon și/sau bas.

Soluția e simplă: lurk moar.

Admirabilă inițiativă, din păcate și niște zgomot alb ar fi fost mai ilustrativ decât twangy blues. Apoi a început să vorbească despre break-in și "frequecy distribution" and my eyes glazed over.

Nu. Ai înșirat o grămadă de modele cam total diferite. Iar în ceea ce privește restul echipamentului (care, repet, e mai important pentru tonurile speculate) ai întrebat doar de un amplificator de jucărie. E pe dracu. Te costă mai puțin de 50 de lei un drum până în Capitală și înapoi. Acolo găsești mai multe magazine cu tot felul de chitare pe care le poți proba. E 10% din buget pentru 100% din încredere în alegere. Hai să nu mai căutăm scuze. Dacă vrei să joci la loterie bazându-te pe "experiența" altora, go ahead. Dacă vrei să fii consumator responsabil îți formezi propria experiență.

Cine a spus asta? Ce trebuie să faci e să probezi înainte de a cumpăra! Și să identifici ce e important pentru tine.

Ai citit thread-ul ăsta? http://forums.rgc.ro/topic/96529-chitara-ieftina-vs-chitara-scumpa/

Problema e că tu compari brand-uri, nu chitare. Colac peste pupăză, sunt brand-uri despre care nu știi absolut nimic!

Exact. Asta înseamnă că sursa de distorsiune și filtrare e factorul critic, nu detaliile chitarei. Sunt foarte multe modele adecvate, chiar și SG-uri dacă asta vrea omul. Exemplu: Serios, te rog să nu mai încurci lumea dacă nu știi despre ce vorbești.

Nu cred că asta se neagă în general, nedumerirea constă în recunoașterea pragului peste care consideri că te limitează. Adicătelea nu toată lumea are același standard.

Wait, what?! Tu ai observat partea asta? Ce vorbeam noi despre oferitul sfaturilor când n-ai nici experiență nici o bază teoretică? Ah, scuze, nu erai prezent.

Tu ai făcut filozofie în liceu? Sau nu-i relevant pentru viața de geolog? Dacă n-ai pretenții de artist despre ce ai scris peste o mie de post-uri, despre geologie?

Cu toate că o să sară iar melodymaker că nu mă țin de cuvânt, am să încerc totuși o concluzie. A. Categorii obiective: Cred că-i de acord toată lumea că un instrument e bine (dacă nu imperativ) să fie inspectat și probat personal înainte de achiziționare. Cu atât mai mult când e vorba de producători cu QC inconsistent (sau inexistent). Clasa entry-level suferă la capitolul QC. Asta înseamnă că Te poți trezi cu un instrument care-ți retardează progresul dacă nu știi/nu poți să-l verifici cum trebuie. Ai șansa să cumperi un instrument bine construit la preț mic dacă știi să-l cauți și să-l verifici cum trebuie. Poți obține instrumentul dorit cu investiție minimă dacă știi ce vrei, ai cunoștințele, mijloacele și resursele necesare. [*]Există multe mofturi și prejudecăți. Mulți dintre cei care strâmbă nasul la Harley Benton et al nu au binevoit să studieze cu atenție situația și/sau și-au format atitudinea în urma unor experiențe îndepărtate și vag tangente. Sau (în cazul începătorilor) nici măcar nu au experiența necesară să justifice atitudinea, doar au împrumutat prejudecățile altora. B. Categorii estetice: Evocând primul punct din cealaltă clasă: doar tu, consumatorul, poți ști ce-ți place ție. Degeaba întrebi pe alții ce chitară ți s-ar potrivi. Tu trebuie s-o cânți, s-o asculți și să speculezi ce vei vrea să faci cu ea. Ca să poți face asta trebuie să-ți asumi o minimă educație în ce privește vocabularul expresiv permis de diferitele facilități tehnice: cum sună un single-coil față de un humbucker, o acustică vs. electroacustică vs. semi-hollow vs. solid body, o chitară cu 6 vs. una cu 7, 8, 21 de corzi, una fretted vs. fretless etc.. În linii mari, ca să știi ce să cauți. Dacă visul tău e să cânți la diddley bow degeaba-ți iei Gibson cu 7 corzi. Persoane diferite au priorități diferite. Pentru unii e mai important să fie chitara roz cu picățele decât să sune într-un anumit fel. Pentru unii e mai important să scrie pe ea Fender decât orice alt criteriu. E dreptul lor să fie imbecili. Fiți atenți la ce aspecte ale susmenționatului vocabular expresiv țin intrinsec de o facilitate a instrumentului (e.g. numărul și felul dozelor, numărul de controale de ton și volum, prezența unui floating bridge), de ceva ce poate fi (ușor) modificat (e.g. valoarea condensatorului "de ton") și ce ține de tehnica interpretării (e.g. locul unde panezi). Se pot face mai multe lucruri cu o anumită chitară decât își imaginează majoritatea. Învățați în dumnezeii mamii voastre diferența dintre e bun și îmi place, că nu mai suntem la grădiniță, ne vrem artiști! Bonus, mic dicționar de termeni pe care RGC-ul îi încurcă constant: design: proiectare. Parcursul decizional care determină cum va suna, cum va arăta, cum se va simți textura, cum va mirosi, ce masă va avea, cât va costa, unde va fi disponibil etc. un produs (pesemne o chitară). A se observa că nu ține doar de aspect. Aspectul este, cum am menționat în fraza anterioară, o consecință a designului. Despre natura designului am scris aici mai pe larg, 'cause that's my job. estetic: ce privește frumosul. O judecată estetică determină dacă și cum ne place un produs, un fenomen, o experiență. Ne poate spune altcineva ce ne place? Nu, o judecată estetică trebuie, oddly enough, judecată. Propriu și personal. Din nou, categoriile estetice nu țin doar de aspect. Există și estetica simțului auditiv (de-i zicem muzică), olfactiv, tactil ș.a.m.d. Chiar și kinestezic (v-ați dat vreodată în leagăn?). calitate: 1. totalitatea însușirilor care determină un obiect (în sensul filozofic, nu doar fizic), i.e. îl deosebesc față de altele. 2. proprietatea de a fi bun sau rău. Pentru a determina valoarea acestei proprietăți trebuie să facem o judecată morală, nu estetică. Pentru că așa cum roșul sau verdele nu pot fi bune sau rele, nici un produs eminamente estetic nu poate fi.