www.rgc.ro Web analytics

Jump to content

A Doua Lege a Termodinamicii - aplicatii chitaristice


FiveseveN
 Share

Recommended Posts

Corp solid inseamna sustain marit, printre altele..

Ai rămas cu ideea asta, deși n-ai nici un argument pentru a o susține? Pesemne thread-ul ăla cu număratul bucăților din Jackson a fost degeaba. De fapt despre care thread nu se poate spune asta?

 

Ar fi interesant sa va documentati temeinic inainte sa postati ceva.

Nu?! Ce lume minunată ar fi!

Link to comment
Share on other sites

Se poate sa nu poluam acest topic cu discutii si certuri inutile ?

Faptul că tu nu ești în stare să le deduci finalitatea nu le face inutile.

 

Exemplu: Gică a auzit "pe Internet" că proprietatea X (în cazul nostru, de a fi construit din mai puține bucăți de lemn) înseamnă "mai mult sustain". Așa că Gică în loc să cumpere chitara A din 5 bucăți cumpără chitara B, de 2 ori mai scumpă, care are aceleași specificații ca A în afara faptului că e construită dintr-o singură scândură. A cheltuit Gică banii degeaba sau nu?

 

 

datorita celor 7 bucati de lemn corpul chitarei a devenit mai rigid

OK. Mai rigid față de care altă opțiune de lipire, cu Arace... pardon, Titebond?

  • Like 1
Link to comment
Share on other sites

Faptul că tu nu ești ĂŽn stare să le deduci finalitatea nu le face inutile. Exemplu: Gică a auzit "pe Internet" că proprietatea X (ĂŽn cazul nostru, de a fi construit din mai puține bucăți de lemn) ĂŽnseamnă "mai mult sustain". Așa că Gică ĂŽn loc să cumpere chitara A din 5 bucăți cumpără chitara B, de 2 ori mai scumpă, care are aceleași specificații ca A ĂŽn afara faptului că e construită dintr-o singură scândură. A cheltuit Gică banii degeaba sau nu? OK. Mai rigid față de care altă opțiune de lipire, cu Arace... pardon, Titebond?

 

Omule esti un mare mascarici . M-am uitat prin posturile tale nu face decat se te legi de totul si toata lumea , nu spun ca nu explici cateodata ceva bine dar sari calul in majoritatea cazurilor si faci teoria chibritului .

Link to comment
Share on other sites

La ce frecvență?

Daca te intereseaza frecventa atunci te intereseaza si cu ce energie se propaga , undele de frecventa joasa necesitand mult mai mult energie decat cele de frecventa mai inalta.

http://www.fizica.ro.../html/1c10.html

Experimental , sursa de energie este constanta.Dar la chitara, aceasta sursa, exista doar in momentul in care o coarda a primit un impuls mecanic care conduce la vibratia ei (prin unda se transfera aceasta energie). Din cauza transferului energetic scazut , orice "obstacol" (lipituri care sunt mai mari decat lungimea de unda) duce la difractia si dispersia unei unde .Energia undei se disipa si numai are cum sa se mai propage.

 

Lutierii aleg materiale lemnoase cu fibra(partea cea mai densa a materialului) in acelasi sens sau prefera o singura bucata de lemn pt a face un corp . Acesta este principalul motiv care determina pretul , destul de piperat , al acestor corpuri.

Edited by ggg
  • Like 1
Link to comment
Share on other sites

Energia undei se disipa si numai are cum sa se mai propage.

Încotro să se propage, pentru ce, ca să-ți vibreze cureaua? Corpul de chitară electrică nu-i linie de transmisie, singurul loc în care ne interesează transferul eficient de energie e între coardă și doză. Admitanța mecanică a corpului la frecvențele relevante nu face nimic altceva decât să scadă din "sustain"!

 

a fost construita foarte frumos si cam atat.

Ai pus perfect punctul pe i.

Link to comment
Share on other sites

singurul loc în care ne interesează transferul eficient de energie e între coardă și doză.

Iar le incurcam . Este alt fenomen acolo. Propagarea undei intr-un solid omogen este altceva .

Este o certitudine ca lemnul contribuie major atat in formarea timbrului sonor cat si a altor proprietati care afecteaza fenomenul electro-magnetic.

Edited by ggg
  • Like 2
Link to comment
Share on other sites

Este o certitudine ca lemnul contribuie major atat in formarea timbrului sonor cat si a altor proprietati care afecteaza fenomenul electro-magnetic.

Cum afectează lemnul fenomenul electro-magnetic? Se face referire la transformarea energiei mecanice a corzii în energie electrică, prin inducție. Inducția electro-magnetică e aceiași, chiar dacă bobina este așezată pe paltin, pe Stejarul lui Wotan sau pe un bax de bere. Lemnul influențează sunetul, dar nu așa cum spui tu, ci ca suprafață suport pentru reazemele corzilor (nut, bridge, taste). Nu are legătura directă cu dozele și cu nici un fenomen electro-magnetic.

Edited by draugr
Link to comment
Share on other sites

Iar le incurcam . Este alt fenomen acolo. Propagarea undei intr-un solid omogen este altceva .

Este o certitudine ca lemnul contribuie major atat in formarea timbrului sonor cat si a altor proprietati care afecteaza fenomenul electro-magnetic.

 

Lămuriţi-mă şi pe mine. Sunt total de acord că lemnul influenţează din punct de vedere acustic. Lemnul nu este însă un material feromagnetic. De ce ar influenţa virbraţia corzii deasupra dozei? În cazul în care vibraţiile lemnului ar fi preluate de doze, cred că ar fi al naibii de dubios, fiind preluate şi mişcările mâinii.

 

Nu le am cu fizica, tocmai de-asta întreb. Mi se pare dubios să conteze aşa mult lemnul într-un ansamblu care are ca principiu de funcţionare electromagnetismul. În cazul în care vibraţia lemnului şi masa acestuia ar fi atât de importante, mă gândesc că dacă ai asculta un Steinberger, un BC Rich şi un Les Paul, ar trebui să sune total diferit.

 

Şi mai dubios mi se pare că există 30 de tipuri de lemn, dar există câteva modele de fretwire. Ăsta nu o fi mai important decât lemnul? Sau bridge-ul...

Edited by 'mnezãu
Link to comment
Share on other sites

ce faceti cu topicul omului...imi pare rau ca nu pot edita

Dacă omul nu vrea să răspundă la întrebările simple asta e, tre' s-o luăm pe la Tecuci pentru a ajunge la sâmburele de adevăr.

N-ar fi rău un split, poate devine astfel un thread la care putem face referire de fiecare dată când apar neînțelegeri despre aspectele acustice ale chitarelor electrice.

 

 

Lămuriţi-mă şi pe mine. Sunt total de acord că lemnul influenţează din punct de vedere acustic. Lemnul nu este însă un material feromagnetic. De ce ar influenţa virbraţia corzii deasupra dozei?

ggg nu s-a exprimat foarte precis dar s-a referit la un fenomen cât se poate de real și simplu:

  1. Când lovești coarda ea începe să oscileze, pentru că e elastică. I-ai transferat o anumită cantitate de energie care nu poate decât să scadă până n-o lovești din nou.
  2. O (mică) parte din această energie e pierdută prin frecarea cu aerul și prin deformări ale punctelor de sprijin (bridge și deget sau nut). Se mai pierde și prin ciocnirea cu fret-urile dacă ai fretbuzz. Partea asta nu e relevantă discuției.
  3. O parte e transformată în curent electric de către doze. Inducerea energiei electrice frânează coarda și semnalul electric e ceea ce ne interesează, ce definește "sustain-ul". Deci e în interesul nostru să se efectueze cât mai eficient acest transfer de energie și nu altul.
  4. O parte se transmite prin punctele de sprijin corpului, unde se pierde fiind radiată ca energie acustică (i.e. antrenează aerul din jur și burta chitaristului) sau absorbită de corp în sine (transformată în energie termică). Toată energia care face o chitară să se audă tare "la rece" e irosită, e furată din energia ce altfel ar fi putut fi preluată de doze!

Partea interesantă e faptul că corpul unei chitare nu are masă, volum și rigiditate infinite, deci are anumite rezonanțe. Rezonanțele sunt frecvențe la care corpul absoarbe mai eficient energia, deci "fură" mai mult. Unele din aceste rezonanțe se află în spectrul util al chitarei (să zicem 80-8000 Hz) și astfel duc la o "colorare" a sunetului captat de doze. Aici găsiți un exemplu.

E clar pentru toată lumea?

  • Like 1
Link to comment
Share on other sites

@Fiveseven

 

de pe siteul dumnealui

 

 

 

Mihai „FiveseveN” Florea, designer et cetera ( aka romanul tipic priceput la tot ) :

Specializat în diversitate, educat formal ca designer grafic și tehnician arhitect iar informal în regie artistică, fotografie, design de producție, lighting design, design de habitat, producție audio, electronică și luterie

Sunt de parere ca am devenit toti foarte curiosi de cunostintele tale vaste de luterie . Te rog sa ne impartasesti prin poze lucrarile tale sa vedem odata pentru totdeauna cum se executa cum trebuie aceste lucrari , si dupa aceea sa il sunam si pe Jose Romanillos inainte ce moare ( totusi e in varsta ) nu cumva sa plece dintre noi fara sa ii explici cum se face meseria defapt .

Link to comment
Share on other sites

Asta e, unii au o fobie profundă pentru cunoaștere.

 

Cand altii nu iti raspund direct ii mare problema dar invers vad ca nu ( = ipocrit ) . Tot nu am vazut nici o poza , nici un proiect cum proiectele de "luterie" . Macar stim ( de parca nu s-a stiut pan' acum ...) ca doar gura-i de tine . Go and play with your imaginary friends now .

Edited by melodymaker
Link to comment
Share on other sites

Oricum, concluzia personala e ca aveti o placere bizara de a pangari topicurile lui Augustin (avatar). Nu e prima oara cand omu' posteaza si el ce-a mai facut prin atelier (majoritatea SF-uri pentru unii care probabil n-au habar nici in ce parte se strange un surub), iar pe topicurile lui se nasc cele mai ciudate polemici, de cele mai multe ori fara prea mare legatura cu subiectul. Tind ca cred ca aveti ceva personal cu el :)

 

Felicitari pentru lucrare!

Edited by sam
  • Like 1
Link to comment
Share on other sites

Partea interesantă e faptul că corpul unei chitare nu are masă, volum și rigiditate infinite, deci are anumite rezonanțe. Rezonanțele sunt frecvențe la care corpul absoarbe mai eficient energia, deci "fură" mai mult.

In documentul posta de mine mai sus, se aminteste despre principiul lui Huygens.

 

http://phyweb.phys.soton.ac.uk/quantum/lectures/waves5.pdf

Figura 1C4-5

http://www.fizica.ro/textbooks/fizica11/html/1c4.html

  • Like 1
Link to comment
Share on other sites

Tot nu am vazut nici o poza , nici un proiect cum proiectele de "luterie" .

Dacă erai pe-aici în 2009 sau dacă descărcai portofoliul și te uitai la pagina 64 vedeai. Între timp am șters pozele din acel post și multe altele, în urma unor atacuri ad hominem precum acesta.

Vor veni și poze cu lucrări noi, stai liniștit.

 

In documentul posta de mine mai sus, se aminteste despre principiul lui Huygens.

Care cum e relevant pentru ce s-a discutat? Am înțeles, undele se reflectă parțial când întâlnesc o interfață. E elementar, dar ce legătură are cu sustain-ul?

Edited by FiveseveN
Link to comment
Share on other sites

Între timp am șters pozele din acel post și multe altele, în urma unor atacuri ad hominem precum acesta.

 

 

A ok , deci criticam altii dar cand vine vorba de noi stergem . Kinda' chicken nu ?

 

 

Vor veni și poze cu lucrări noi, stai liniștit.

 

Chiar imi faceam griji un moment .

Link to comment
Share on other sites

Care cum e relevant pentru ce s-a discutat? Am înțeles, undele se reflectă parțial când întâlnesc o interfață. E elementar, dar ce legătură are cu sustain-ul?

Daca este elementara , atunci inseamna ca ai inteles si ce inseamna unde secundare care interfereaza cu oscilatia coardei si cum frecventa de rezonanta la solid body este data numai de densitatea materialului , ...so ...,implicit si sustain-ul este afectat. Asta inseamna ca este exact opusul absorbtiei .

http://courses.physi..._REU_Report.pdf

 

Acest document trebuie citit cu mare atentie ca sa putem intelege exact si ce reprezinta acele grafice.

http://www.acs.psu.e...ussell/guitars/

 

Si inca un document unde spune cate ceva si despre importanta nut-ului si a bridge-ului . Sustain-ul este afectat din mai multe puncte de vedere

http://sem-proceedin...tar-Pickups.pdf

Edited by ggg
  • Like 1
Link to comment
Share on other sites

Bai, da' chiar orice initiativa din partea cuiva trebuie comentata pana la cel mai mic detaliu? Cu Vlahopol am inteles, ca nici dupa parerea mea nu si-a ales cea mai buna strategie, cu preturile si lucratura etc. , dar nu inteleg de ce apar atatea comentarii inutile! Acuma de ce sa nu zic si eu..., "Pai, eu nu ma innebunesc dupa chitarele in V..." Conteaza?! NU! Acest anunt nu mi-a lasat un "miros publicitar". Cred eu, ca acest topic a fost facut sa vada tot omu' ce stie/poate/vrea sa faca cineva pasionat de un anumit subiect. Vorbim sa ne aflam in treaba (si eu fac asta acum).

Dar..., de ce ma mai mir..., de multa vreme nu am mai vazut anunturi "ratate" de offtopic si comentarii inutile.

 

Ar fi foarte bine ca acest topic sa fie curatat.

Edited by ValeChitara
  • Like 1
Link to comment
Share on other sites

Sa inteleg ca secretele tale pot fi gasite pe Gugle. Un argument mai bun pentru tema "Cum poate fi rigidizat corpul chitarei" nu ai gasit?

Stai linistit, ca nu caut sa-ti aflu secretele, vreau doar sa vad daca ai vreun fundament solid in ceea ce faci sau daca te bazezi doar pe ceea ce-ai vazut pe youtube, stewmac sau inspiratie personala. Sa stii ca discutiile de pe forumurile straine nu reprezinta vreo baza stiintifica pentru noi, romanii, doar pentru ca sunt straine si nu romanesti (discutiile). Multumesc, de asemenea!

Link to comment
Share on other sites

@George M.

 

Nu sunt genul care intra in polemica, dar spre deosebire de multe persoane ce sunt bune doar la teorie, am cat de cat idee despre ce este vorba aici si nu intentionez sa raspund la intrebari copilaresti. Daca vei intra in posesia acestui intrument construit de mine, poti sa faci un review complex.

Acest instrument se adreseaza in mod special profesionistilor, cei ce aprecieaza un sunet calitativ, un grif comod si rapid ( acesta are 40 mm la nut ) componentelor de cea mai buna calitate si nu in ultimul rand atentiei acordata detaliilor.

De ce nu a calculat nimeni pana acum valoarea componentelor din dotarea acestei chitare? www.thomann.de

Edited by avatar2100
  • Like 1
Link to comment
Share on other sites

am cat de cat idee despre ce este vorba aici si nu intentionez sa raspund la intrebari copilaresti.

 

Ai cat de cat idee, dar nu vrei sa raspunzi.

Cataloghezi o intrebare privind Rezistenta mecanica si rigiditatea corpului chitarei ca fiind una copilareasca, dar daca te-as fi intrebat Folosesti componente de firma?, probabil ti-ar fi sunat ca o intrebare serioasa.

Prin raspunsurile tale eu inteleg ca nu te pricepi mai mult decat sa copiezi ceva ce au facut altii in trecut. Este foarte usor sa urmaresti metodele altora, iar apoi sa faci ca ei si sa te bucuri de aprecierea copiilor de pe aici care pica in cap dupa cuvinte precum sustain, gat rapid, chitaristilor profesionisti, hand made, custom made etc. Proiecteaza o chitara de la zero. Dimensioneaza un grif. Dimensioneaza o tija pentru grif. Calculeaza rigiditatea corpului in functie de orientarea fibrelor lemnoase. Atunci chiar si tu vei avea incredere in afirmatiile facute de tine.

Mai intreb o singura data (fara a astepta neaparat un raspuns), pe ce te bazezi cand spui ca metoda folosita de tine pentru asamblarea bucatilor de lemn ale corpului, confera corpului rigiditate si sustein mai mari, decat daca ar fi fost dintr-o bucata? Prezinta macar o referinta care are in spatele ei un experiment stiintific, chiar si o simpla masuratoare.

 

 

De ce nu a calculat nimeni pana acum valoarea componentelor din dotarea acestei chitare? www.thomann.de

 

Am sa smulg o scandura din gard, pun pe ea componente de 2000 de franci si am sa ma laud cu chitara mea.

Edited by George M.
  • Like 4
Link to comment
Share on other sites

Nu cred ca '57 a ales titlul topicului care mi se pare un pic neinspirat , avand in vedere de la ce a pornit toata discutia . Sunt de acord ca discutia presupune cunoasterea , macar in lectura , a primului principiu al termodinamicii .

Dar chiar si asa , de la descrierea generica a unor fenomene mecanice pana la aprofundarea lucrarilor unor lutieri care au facut istorie precum Thomas Bradfield, Nick Lucas, Bernie Rico ,Paul Red Smith , ...it's so far,far away .

Ca o constatare personala si fara sa dau nume , ma incumet sa spun ca acele chitari (2-3, nu multe) facute prin Ro , care erau construite cu corp de mahon si pe care am avut ocazia sa pun mana, aveau un sunet cu mult prea bright.

Ma gandesc ca totusi cei de la Gibson, mai folosesc si alte metode ca sa mai "indulceasca" sunetul .

Ca un exemplu de lutier care construieste niste chitari cu un sunet de mare exceptie (bineinteles, dupa gusturile mele) este si Frank Diemel

http://www.deimelgui...y-d-hoffknecht/

Edited by ggg
  • Like 1
Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

  • Recently Browsing   0 members

    • No registered users viewing this page.
×
×
  • Create New...

Important Information

"This site uses cookies. By continuing to browse the site you are agreeing to our use of cookies.