FiveseveN

Chitarele gen Flying V și derivatele lor (ML, Razorback etc.) sunt mai confortabile decât formele clasice atunci când stai jos. . Excepție fac cele care au jack-ul în "interior" (nu știu ce idiot de pe la Jackson a venit cu ideea asta), dar aici nu e cazul. Cosmetic vorbind, într-adevãr existã o asociere între chitarele colțuroase și anumite genuri muzicale. Chestiunea aparent nu e chiar arbitrarã, v. implicațiile semiotice.Cât despre lemn, e clar cã o generalizare grosolanã nu are sens: un strat din tei nu sunã precum un LP din tei. Putem începe cu Steve Vai. Nu cred cã duce lipsã de sustain, chiar și cu corpul relativ diminutiv de superstrat.

Verificã: 1. pãmântarea la prizã 2. surse de EMI PS: s-a tot scris pe-aici despre diverse tipuri de zgomote, de asta nu intru iar în detalii.

Titlul thread-ului este titlul primului post. Există o anumită perioadă de timp (de la publicare) în care se pot edita post-urile proprii. S-a mai discutat de ce n-ar fi bine ca această perioadă să fie infinită. De câte ori se ivește nevoia de a edita ulterior titlul unui thread? Și de ce n-ai apela la un moderator s-o facă? Serios, fraților, scrieți voi o platformă de forum așa cum vreți și mai vorbim. În cazul de față nu mi se pare ieșit din comun.

Pãi uite care-i problema, pentru blues se folosește tonul de poweramp saturat, cu ceva mai multe joase la intrare și multe medii la ieșire (cab mic, open-back). Pentru metal extrem îți trebuie un poweramp cu headroom și bandwidth mare (cab 4x12'' closed) și saturație multã din preamp, deci fix invers. Amplificatoare pe lampã suficient de flexibile sunt, fãrã nici o surprizã, scumpe. Ex: Boogie MK III, IV și V, Rectifiere, Blackstar Series One, VHT Sig X, majoritatea de la Bogner etc. Deci la ce renunți: la saturația de final sau la claritatea necesarã pt. metal?

Potențiometrele se uzeazã de obicei mai repede, presupunând cã le folosești. Dar se pot schimba: ori iei mai ieftine mai des, ori mai scumpe mai rar. Pân' la urmã toate-s "consumabile", și ãlea de pe Gibson. Dar nu-ți îchipui cã tre' sã le schimbi odatã pe an.

Wait, what?

Mai fac o completare dacã tot am trecut pe-aici. Un articol care abordeazã unele dintre aceleași probleme gãsiți la GM Arts: Guitar Effects - Getting Your Own Sound. Întreg situl e foarte informativ (și l-am mai citat pe-aici), așa cã citiți-l când aveți timp.

De ce e "normal"? http://forums.rgc.ro...tru-incepatori/

Serios? Câte? 10? 100? 1% din toate modelele de amplificator? Tu prin câte modele ai cântat pânã acum și ce concluzii ai tras?

Sunt multe feluri de "cabluri pt. PC" și multe feluri de conectoare: http://webst.st.kmutt.ac.th/~s1215721/file/Computer_hardware_poster_1_7_by_Sonic840.jpg De reținut: cablul e cablu, mufa e mufã, semnalul e semnal. Corelația dintre aceste trei aspecte este rareori standardizatã.

Mihãițã, e drãguț entuziasmul tãu dar trebuie sã înțelegi niște lucruri esențiale: 1. Nu toate amplificatoarele sunt la fel. Unele nici nu oferã controalele necesare aplicãrii acestor "setãri". 2. Sunt mult mai multți factori (discutați pe larg prin toate colțurile RGC-ului) implicați în construirea unui "ton": chitara, amplificatorul, cab-ul(-urile), microfonul(oanele) și procesarea ulterioarã a sunetului. Toate aceste aspecte sunt sisteme în sine și pot avea efect mai dramatic sau mai subtil, deci e imposibil de generalizat la modul propus de tine. 3. Nu tot ce zboarã se mãnâncã. Deși era un domn care a mâncat un avion.

Punem pariu? Ia citește aici: http://forums.rgc.ro/index.php?/topic/53777-probleme-chitara-pc/page__p__521549#entry521549 21 is a lucky number.

TGP?! Seriously?

http://forums.rgc.ro/index.php?app=core&module=help Altceva?

Atunci vezi întrebarea mea ulterioarã: ce folos are credința (și religia organizatã în special) dacã vorbim de un astfel de zeu indiferent? E o certitudine statisticã faptul cã tre' sã fie civilizații extraterestre care au avut mai mult timp sã se dezvolte, deci probabil mai avansate, dar la concluzia asta am ajuns tot prin studiul "dovezilor palpabile" (numãrul și tipologia stelelor) și printr-un demers științific (ecuația lui Drake). Ai spus un mare adevãr: a îmbrãțișa religia(sau spiritual în general) înseamnã a renunța sã mai gândești. N-a spus nimeni cã adevãrul e confortabil, dar, cum a spus Darwin, . Are cineva curajul sã spunã "Prefer sã fiu ignorant și sã mã mulțumesc cu o explicație supranaturalã decât sã explorez adevãratul mister natural"? Dacã religia e opiumul maselor, poate recunoaște cineva cã e dependent și cã e o problemã? În coteț ai același numãr de gãini și cocoși? Ai altã explicație pentru CMB? Ãsta e un curs excelent. Ãsta e nițel mai superficial. Cercetãtorii tot timpul vor "crede cã", pentru cã metoda științificã are la bazã scepticismul. Datele au o marjã de eroare, și concluziile noastre în conformitate. Cu cât vedem mai mult, cu atât înțelegem mai mult. Dacã vrei afirmații hotãrâte (dar neargumentate) du-te la bisericã. V. citatul din Darwin pe care-l tot reamintesc și efectul Dunning-Kruger în general.

Pãi da, e o diferențã, dar e mai aproape de anti-teist vs. ateist decât ateist vs. agnostic. S-au confundat termenii de-a lungul timpului, așa cum deseori se întâmplã când unii oameni au doar impresia cã știu despre ce vorbesc. Motivația mea are douã aspecte: 1. cel practic: influența negativã a religiei, atât în sfera social-politicã cât și cea științificã. 2. cel ideal: faptul cã afirmațiile ce stau la baza religiilor sunt minciuni.

E.g. Deepak Chopra. Și, desigur, orice ateu e tehnic vorbind doar agnostic, având în vedere faptul că nu poți demonstra lipsa unei entități supranaturale. V. Russell's teapot. În aceeași ordine de idei, pentru anumite definiții ale supranaturalului devine la fel de imposibilă demonstrarea existenței unei astfel de clase de obiecte. E ca și cum ai încerca să demonstrezi existența unui Univers paralel. Evident, "în afara" Universului nostru orice e teoretic posibil. Deci dacă am presupune că există un Dumnezeu, o entitate distinctă de lumea noastră naturală, cu care prin definiție nu se poate interacționa, ce sens ar avea să "credem" în El? Cu ce ne ajută? Sau dacă se poate interacționa și ar fi cumva interesat de machinațiile noastre înseamnă că nu e extern Universului nostru, deci se poate cunoaște, deci demonstrarea existenței și/sau influenței Sale e doar o problemă tehnologică. Și de ce vă preocupați cu "valoarea intrinsecă a credinței" și nu cu tehnologia necesară demonstrării înțelepciunii voastre? Îmi scapă ceva? PS: ggg, ești în urmă cu cosmologia, ca de obicei. E un adevărat mister dacă nu ții minte filosofia antică din liceu: http://en.wikipedia.org/wiki/Logos

O întrebare simplã: de ce?

http://forums.rgc.ro/index.php?/topic/53623-amplificatoare-pentru-incepatori/

Bifeazã opțiunea Search titles only.

http://forums.rgc.ro/index.php?app=core&module=search "Find author" și aveți mai multã flexibilitate, e.g. sã cãutați doar post-urile sau thread-urile acelui utilizator de la Mica Publicitate.

Khalil Gibran cred c-a zis-o cel mai bine: http://4umi.com/gibran/madman/12 Am început sã urmãresc un curs legat de dinamica istoricã, politicã și socialã a atitudinii omului cãtre natural și supranatural: http://www.academicearth.org/courses/science-magic-and-religion

Fraților, tot la grund ați rãmas? Primer vine de la to prime (a pregãti). Sunt mai multe feluri de grund: pentru lemn, pt. plastic, pt. metale. Evident nu toate sunt bune și la astupat porii. În termeni de logica clasei a IX-a, all sealers are primers but not all primers are sealers.

Pentru B+ nu-ți rebuie mult curent, filamentele sunt cele care papã curentul (și emanã multã cãldurã, cã de asta-s fãcute), mai exact 300mA pe lampã cu ele în paralel (la 6,3V) sau 150mA în serie (la 12,6V). Într-o lume idealã cât bagi într-un traf atâta scoți, deci ți-ar trebui 83mA @ 12V pt. a scoate 5mA @ 200V (1W). Din pãcate transformatoarele nu au eficiențã 100% și nu-s toate la fel. Deoarece funcționeazã la frecvențã mult mai mare decât cea de rețea, SMPS-urile permit folosirea unui transformator mult mai mic pentru o putere echivalentã. Iar deoarece se folosește un tranzistor saturat are eficiențã mai mare (același principiu ca la amplificatoarele în clasa D). Nu e nici o surprizã faptul cã astfel de surse sunt folosite la computere (cam peste tot de fapt acum). Un avantaj suplimentar, pe care Gabi l-a considerat decisiv în acest caz, e faptul cã o poți alimenta în curent continuu. Iar despre ripple și interferențe ar fi mult de discutat. Având volum în general mai mic, e mai ușor de ecranat o sursã în comutare. Iar la frecvența sa nu mai sunt necesari condensatori imenși pentru filtrare. Doar cã trebuie planificat bine layout-ul componentelor și trebuie un proiect specific conceput pentru audio; nu poți folosi un SMPS de CFL la un preamp pe lãmpi.

Ai de unde alege: http://forums.rgc.ro/index.php?/topic/41489-dutch-high-gain-amp-shootout/ http://forums.rgc.ro/index.php?/topic/35594-high-gain-amp-shootout/ http://forums.rgc.ro/index.php?/topic/53333-2010-la-amp-fest/ Între timp vezi care-i treaba cu ampsim-urile de diverse feluri.