FiveseveN

De ce mai mic?! Crezi cã butoanele ãlea-s de formã? Plus pedala de expresie, fãrã care e cam greu cu wah-ul (dar poate fi configuratã pt. diverse controale).

Mult succes cu tautologiile și valorile estetice absolute!

Aș vrea sã vãd un astfel de tobar care nu-și aude propriile tobe. E adevãrat, în unele stiluri mãcar toba mare trebuie captatã și amplificatã. În orice caz, ambele probleme se rezolvã cu un monitor dedicat tobelor (pot fi și cãști!), sau sala configuratã astfel încât monitoarele generale sã fie suficiente pentru baterist. Acum vãd cã tre' sã mã citez singur: ce inseamna spatiul potrivit pentru repetitii: poziționare corectã a surselor de sunet tratament acustic corespunzãtor mixaj corect (echilibrarea amplitudinii și frecvențelor fiecãrui instrument, chiar dacã nu sunt captate) headroom suficient (ce ține de putere și eficiența difuzoarelor) "Antifonatul" e altceva! Dacã folosești acest termen în mod clar caracteristicile acustice ale sãlii tale sunt incidentale și nu optimizate.

Am subliniat contextul din care presupun cã se trage prejudecata ta. Dacã sunt alte motive atunci e mai grav. Consideri cã urmãtorii indivizi își "exploateazã corect instrumentul": http://www.fractalaudio.com/artist.html ? Apoi poate ne explici cine e acest juriu suprem care decide ce e corect și ce nu în muzicã. Mã tem cã am învãțat mai mult în 4 ani de esteticã decât tu în câte decenii ți-ai încãlzit urechile la lãmpi. Știi ce-ți "înmoaie mâna"? Etanolul. Sau osteoporoza. Greu de spus, pentru cã poate înțelege oricine orice dintr-un termen gratuit. Dar era vorba de wah-uri, deci presupun cã înmoaie piciorul.

Și între voi cum vã auziți?

Nici n-ai sã știi vreodatã pentru cã nu asta e întrebarea potrivitã. "Pãrerea generalã" despre care s-a amintit ține de o sumã de factori obiectivi (calitatea hardware-ului, finisajului etc.) și intersubiectivi (e.g. cât de aproape e de sunetul "clasic" de LP). La întrebarea ta doar singur poți rãspunde, pentru cã ține de factori predominant subiectivi.

Exact. Dacã e metalic nu trebuie sã-l mai ecranezi suplimentar, e cam singurul atu. E foarte greu de tãiat și gãurit, totuși. Dacã ai echipamentul necesar sau poți cumpãra unul gata fãcut e ok. Alternativ se gãsește plastic cu același "look" sau poți vopsi un pickguard transparent pe spate cu așa ceva.

Poate un pic din ambele. De ce nu le-ai oferit opțiunea de a se monitoriza prin monitoarele liniare (pt. voce etc.)? Normal cã va suna total altfel un preset pe un sistem liniar vs. pe un amplificator de chitarã, sunt sigur cã scrie și în manual. Dar aparent e o noțiune care le scapã multora. Însã asta nu înseamnã cã e ceva în neregulã cu amplificatorul sau procesorul, doar cu utilizatorul!

Da, doamne ferește dacã i-ar plãcea cum sunã un amplificator SS sau procesor! Cui îi vei mai vinde amplificatoarele?! Cred cã ar fi mai sãnãtos pentru toatã lumea dacã ai accepta faptul cã existã loc pe lumea asta pentru tot felul de tonuri, nu doar ce consideri tu un "ton bun" (Bun ca amplitudine? Bun de dulce, de sãrat? Bun de vãruit? Ce naiba înseamnã "bun"?!). În plus, sunt mulți artiști consacrați ai cãror ton se datoreazã într-o mãsurã semnificativã unui efect "ieftin" gen DS-1 sau ODR-1.

Împrumutați un scaun de la food court Dacã stai cu urechea în cinele și genunchii în difuzor normal cã nu înțelegi nimic. Poate reușiți sã gãsiți o configurație mai bunã.

Serios, arãtați-mi și mie unde gãsiți astfel de aberații pe forum. Informațiile bune nici cã le gãsiți, numai prostiile! Doar dacã amplificatorul are ieșire cu cabsim (pt. cãști de exemplu). Sau ai alt cabsim (standalone, din procesor etc.). În circumstanțele potrivite și un combo mic captat poate suna ca unul mai mare. Din pãcate aceste circumstanțe rareori se pot întâlni în sãlile sau scenele autohtone. Din pricina poziției nefericite, ceea ce discutam în post-ul anterior: majoritatea energiei e îndreptatã spre genunchi, unde nu e foarte utilã. Dacã n-ar fi așa înghesuit în cãmãruța aia sau dacã ar fi ridicat pe ceva ar fi mult mai bine.

Da. http://www.scribd.com/doc/7687501/Dictionar-Ortografic-al-Limbii-Romane

Dacã tot vorbim dã panarame pun și eu una din cartier. G-yeah!

Dupã logica cui?! Armonicele unplugged = armonice naturale? Sau pe acusticã nu poți face armonice artificiale? Vezi, de asta e periculos când începãtorii întreabã și începãtorii rãspund. Nu cã eu aș fi maistru tehnician, dar asta e o chestiune elementarã.

Doar dacã vrei sã protejezi echipamentul din exterior de eventuale interferențe provocate de amplificator. Câmpul magnetic radiat de un conductor e aproximativ proporțional cu intensitatea curentului care trece prin el. Deci un amplificator de putere mai mare emanã mai multe interferențe dar carcasa nu te prea ajutã, interferențele fiind prezente și în interiorul ei. Poziția transformatoarelor eventual poate deveni mai importantã, și layout-ul în general. Însã... circuitele cu impedanțã mare sunt mai sensibile la EMI. Și desigur cu cât amplificarea e mai mare cu atât devine o problemã mai pregnantã. Acestea fiind spuse, observã cã multe amplificatoare stau cu lãmpile "la vedere", nu în interiorul unui șasiu metalic (cușcã Faraday). Și transformatoarele stau lângã ele, uneori ecranate, alteori nu.

Ai curent în dejte! Oare de la asta s-au luat Electro-Harmonix?!

Mai e un aspect esențial: forma, geometria chitarei. Un LP de mahon nu sunã ca un Strat de mahon. Ceteris paribus, desigur, pentru cã sunt multe alte motive pentru care un LP nu sunã ca un Strat.

Facem și pariu dacă ții neapărat Normal că are de ce să nu fie validă comparația ta: pentru că sunt două tipuri diferite de traductoare. Dacă vrei să compari difuzorul cu ceva compară-l cu un microfon cu membrană! Doza magnetică nu are părți în mișcare, corzile nu fac parte din sistem. Singurul factor mecanic poate fi în cazul dozelor înfășurate "lejer", unde se mișcă spirele și apare fenomenul microfonic (și de obiei e de evitat). Înțeleg ce vrei să spui dar și tu consideri eronat factorii în discuție: impedanța mecanică a chitarei nu influențează impedanța electrică a dozei. A sistemului corzi-doze, da, evident, dar nu asta era întrebarea. Presupui greșit. Scopul a fost să producă o chitară mai ieftină și mai confortabilă decât Tele-ul. Particularitățile tonale au fost incidentale, la fel ca în cazul Tele/Broadcaster/Esquire. Oricum, în design/inginerie . Adică empirică, trial & error. Și era electronist inițial, nu acustician/lutier. Fullterton era "sculer" și electronist la nivel de hobby. Iar Freddie Tavares cânta la steel guitar (țineți minte genericul de la Looney Tunes?). Deci departe de armata de lutieri bărboși și ingineri în halate albe pe care și-ar putea-o imagina cineva. Nici corpul chitarei nici doza nu sunt filtre trece-bandă cu Q infinit și cu răspuns liniar între frecvențele de tăiere. Iar cifrele date ca exemplu sunt cam departe de realitate. Reamintesc: Cât despre Frets_on_fire... stay in school! Bak to the issue at hand... Asta-i problema, că nu e ușor să împaci și capra și varza. Aș spune că un humbucker splitat se apropie mai mult de sunetul unui SC decât două SC-uri legate ca H (din cauza distanței dintre ele). Deci o chitară HH sau HSS sau HSH cu coil split (îl poți adăuga ulterior, e simplu) oferă flexibilitate maximă. Dar forma corpului tot la latitudinea ta rămâne. Totuși nu cred că găsești Tele-uri cu (cel puțin un) humbucker din fabrică în această gamă de preț. E posibil să mă înșel, n-am studiat problema asta în mod specific. L.E.: da, sau un Fat Strat. PS: someone should probably split this Victore, pe unde umbli?

Este imposibil și ilogic. "Sunetul dozelor" ține de proprietãțile dozelor (inductanțã, capacitate, rezistențã, geometria bobinei, fluxul magneților și poziția lor fațã de bobinã, tipul de înfãșurare etc.). Sunetul chitarei e o sumã de factori (dintre care și dozele și materialele corpului), dar factorii sunt independenți (i.e. nu se influențeazã unii pe ceilalți)! De ce presupui cã toți țin sã "shredeze" și cã tuturor li se pare optimã configurația descrisã? Fã un efort, te rog. Cred c-ar fi utile pentru tine în primul rând asemenea întrebãri. Toate corpurile vibreazã, rezoneazã, nu doar cele de chitarã și evident nu doar cele din lemn. Care sunt mai "bune" sau mai potrivite? Nu-i atât de negru dracul. Am mai spus, probabil s-ar putea construi o chitarã "perfectã", cu rãspuns în frecvențã liniar în domeniul relevant. Dar cine ar folosi-o? Am mai menționat acest studiu, care nu e foarte complex, controlat sau bine documentat dar mãcar oferã niște date concrete: http://paws.kettering.edu/~drussell/guitars/index.html Line 6 reușesc de câțiva ani sã simuleze caracteristicile unor diverse instrumente (nu doar chitare electrice!) plecând de la sunetul acustic (preluat cu dozã piezo) al unei chitare cu corp oarecare. Deci se poate compensa rãspunsul natural al unui instrument, se poate ajunge "prea departe"!

Realitatea este exact invers Care sunt proprietãțile unui "amp bun" și ce fel de neajunsuri pot compensa? Dacã urmãrești logic parcursul semnalului într-un "rig" tipic de chitarã electricã vei observa cã cel mai important factor pentru tonul chitarei e... mixeristul. Apoi cab-ul, amplificatorul ș.a.m.d.. Pânã la materialul și volumetria chitarei mai e.

OK, atunci un tip: poți folosi acel combo Behringer ca procesor dacã ieși din ieșirea Headphones în boxe active sau alt sistem liniar. Sau îl poți folosi împreunã cu alt cab, dar nu cred cã are ieșire suplimentarã, va trebui sã i-o adaugi. Seria GM are ca preamplificator unul sau mai multe copii ale circuitului de Sansamp GT2 (vei observa cã are aceleași controale). Deci tot ce poți face cu Sansamp-ul poți face și cu acel combo.

Citește cu atenție pentru cã m-am sãturat sã tot repet: boxele mici au rãspuns în frecvențã foarte limitat. Asta înseamnã cã aceste mini-combo-uri nu sunt "bune pt. metale". http://xonedesign.ro/ip/2010/03/the-case-against-small-combos/ Dacã vrei sã sune bine va trebui sã cari. Asta-i viața, nu poți încãlca legile fizicii.

Preamplificator ai?

Nu prea. Ce face o chitarã "bunã pentru clean"?!

http://gocryemokid.memebase.com/