FiveseveN

E simplu motivul pentru care n-ai gãsit schema specificã pentru aceste footswitch-uri: lumea nu e interesatã sã le copieze. De ce? 1. E în interesul BOSS ca produsele lor sã fie compatibile cu o gamã cât mai largã de aplicații. Opțiunile oferite reflectã aceastã realitate. 2. Cine îºi construieºte cu mâna lui o alternativã ºtie exact ce-i trebuie: n-are nevoie de selectarea modului latching/momentan ºi alte chestiuni. Deci tu de ce vrei sã copiezi exact unul din aceste switch-uri? Care sunt facilitãțile de care ai nevoie?

ªi pe ce bazezi aceastã convingere? Un footswitch normal e un comutator dar poate fi ºi buton (momentar) sau releu comandat de flip-flop sau circuite logice mai complexe. Deci sunt foarte simple, chiar ºi acestea configurabile.

Erai sarcastic, nu ironic. Nu am suficiente date pentru a oferi un rãspuns categoric dar cel mai probabil da, fațã de o chitarã identicã dar cu bridge fix ºi eventual strings through body ai avea ceva mai puțin sustain. Cât de puțin? Perceptibil mai puțin? Deranjant mai puțin? Evident, depinde.

E mai bine decãt ideea ta inițialã dar ºi mai bine ar fi sã studiezi thread-urile despre ce înseamnã un amplificator, ce înseamnã monitorizare º.a.m.d.

Discutabil. ªtii ce-o culmea, totuºi? Majoritatea chitariºtilor soliºti care au nevoie de sustain extraordinar folosesc floating bridge.

Poți pune ºi corzi de bas dacã sunt saddle-urile suficient de largi (curve?!). Case in pont: Les Claypool avea un bass cu floyd. Dar ca la orice floating bridge trebuie luatã în considerare tensiunea tuturor corzilor. Dacã ai nevoie sã treci instant de la standard la drop D nu-i imposibil dar e mult mai complicat. Cel mai simplu e sã ai altã chitarã, cu tot cu Floyd ºi ce-ți mai trebuie.

Sunt la Dedeman & co. ori produsul original ori copii la fel de (in)eficiente.

Ca un necromancer cuminte reînvii acest thread... Vântul m-a dus pe situl Behringer azi ºi ce sã vãd: Bugera Trirec ºi Bugera Magician. Din textul promoțional: Bine, nu-i nici un secret faptul cã toate produsele lor sunt copii but it's like they're not even trying anymore O copie de Rockmaster, Triaxis sau Rectifier Recording Preamp când fac ºi pt. mine?

Pe scurt, nu.

Super. Acum cântã ºi pe un halfstack ºi spune-ne dacã observi diferența.

450 Brazil reais = 243.37485 U.S. dollars = 807.031416 Romanian leu

Mesa Boogie Mark V Are control de volum, precum toate amplificatoarele, dar are ºi putere variabilã: 90W, 45W sau 10W.

HAH! Drop A e 55Hz, ceea ce aº pune pariu cã e cu mãcar 2 octave mai jos decât poate reproduce corect un astfel de cab. Da, dacã îl supui unui astfel de test se va scurge un lichid gãlbui cãlduț din el.

În funcție de tipul bateriei s-ar putea sã nu-ți spunã mare lucru tensiunea dintre borne. Ca sã vezi dacã nu ai un scurt tot cu multimetrul verifici.

Bine, ºi în ce iese? În amplificator de chitarã sau de linie? Presupunând a doua variantã ºi cã e stereo, o sã-ți trebuiascã ºi control de panning. Dacã foloseºti un preamplificator pentru chitara electricã e bun ºi mixerul pasiv de genul celor în dicuție, pentru ca ai sa mixezi doar semnale de linie între ele.

Eu nu cred cã ai înțeles ceva din discuția asta. ªi acel circuit tot pentru semnale de nivel de linie e. S-o luãm de la început: care-i destinația acestui mixer? Ce cu ce vrei sã mixezi?

Dacã sunt boxe active! ªi având în vedere cã Bad Monkey are deja cabsim (chiar dacã nu-i extraordinar), nu prea are sens sã mai iei ºi Amplug AC30 ca sã-l foloseºti "clean". Suferi de sinestezie? Su foloseºti pedala la prepararea ceaiului? În plus aº vrea sã ºtiu unde gãsesc o "pereche decenta de boxe multimedia" la 50 lei.

Schema e "clasicã". Dacã e ºi "bunã" doar urechea ta poate spune. S-ar putea sã ai altfel de comutator totuºi, dar principiul e acelaºi: la mijloc sunt conectate ambele doze în paralel, la capete doar câte una. *coil tap, nu coil tape

http://xonedesign.ro/ip/2010/03/the-case-a...t-small-combos/ Deci dacã vrei "calitate", forget it. Însã dacã e atât de importantã mobilitatea într-adevãr un Cube te-ar ajuta. Însã acolo unde cânți n-ai monitorizare? De ce nu-ți iei un procesor sau eventual efect cu cabsim (precum Amplug, da)?

Atunci cum ai vrea sã meargã? Citeºte manualele aplicațiilor.

Nu, ridicolul existã, doar cã poate fi folosit ºi constructiv (i.e. recontextualizat). Exemple: Anal Cunt, iwrestledabearonce, deseori Seth MacFarlane ºi multe lucruri de pe [adult swim].

OK, voi face o ultimã încercare. Am spus cândva cã "Un raport esential in critica unei lucrari este cel dintre intentia artistului si rezultat". Asta e valabil indiferent cã e Capela Sixtinã, Fântâna, Guernica, tatuaje cu Johnny Depp sau cãºti cu chintã roialã, bila neagrã ºi zaruri. Nu e vorba de "bun gust" ºi "prost gust" pentru cã astfel de concepte sunt primitive. E vorba de faptul cã unii "artiºti" au trecut de mult pragul ridicolului fãrã sã-ºi dea seama. Alte exemple: Ed Wood, , , majoritatea trupelor de Black Metal.PS: deºi probabil Ed Wood e în categoria "so bad it's good", deci e atât de ridicol încât a devenit relevant dpdv cultural.

Dacã vã roade, putem continua discuția pe Visual Art sau mãcar într-un thread separat, deºi mai existã unul similar ºi tot degeaba. Sau probabil ar fi mai uºor sã studiați singuri esteticã elementarã ca sã nu mai fie nevoie de întrebãri precum "simplul produs al creativitatii nu poate fi numit arta?". Evident cã orice efort creativ poate fi numit artã. Dar numit de cãtre cine? De autor? De un receptor arbitrar? De un "critic"? De un miliard de receptori arbitrari sau critici? De "posteritate"? Dacã nu te intereseazã critica de ce ai intrat în discuție?

Uite care-i situația: mã doare în pix cine se simte jignit ºi nu, nu era o pãrere personalã pentru cã am mai spus de nenumãrate ori, pãrerile sunt gratuite. Ce am spus poate fi uºor verificat dacã înțelegi cât-de-cât cum funcționeazã "arta", ca expresie ºi ca industrie. Sunt nenumãrate lucrãri extrem de apreciate care au fost fãcute "la comandã". De fapt doar pe la începutul sec. XIX a început sã se punã serios problema "l'art pour l'art" într-un context reflectiv, cu implicații social-culturale relevante (v. în special avangarda francezã). ªi Giger are lucrãri cu temã datã, cel mai evident fiind xenomorful. Deºi e o poveste mai lungã: a plecat de la o ilustrație ºi a devenit "artã aplicatã", i.e. character design/concept art. Cât despre aerografistul tãu, trebuie sã punem douã întrebãri în legãturã cu relevanța culturalã a efortului sãu: 1. Foloseºte elemente stilistice (repere vizuale) noi, personale, ansamblul cãrora le-am numi "stil"? ªi acest stil e suficient de novator pentru a fi relevant? Nu. El doar rumegã ce "prinde la public". 2. Recontextualizeazã mãcar aceste cliºee vizuale precum pop-art-ul ºi camp-ul în general (i.e. lucrãrile au un caracter metacritic)? Nu. Aºa cum a spus Susan Sontag, e doar a "failed attempt at seriousness". Poate în timpul liber revoluționeazã postmodernismul, nu ºtiu, dar din ce ne-ai arãtat n-am cum sã îl numesc artist ci meºteºugar. Iete cã eu sunt dar se pare cã nu conteazã asta.

Mesa ºi Fender nu produc lãmpi, ei doar îºi pun ºtampila pe ele ºi astfel le creºte prin magie prețul cu între 100% ºi 1000%. Se gãsesc lãmpi ºi vechi ºi NOS (de la cine le-a pãstrat) ºi noi (de la puținii producãtori rãmaºi), la prețuri decente (însã tot umflate comparativ cu o soluție echivalentã modernã ). Revenind la rãdãcina problemei: Ai menționat de la început cã e în principiu un demers educațional/distractiv, deci probabil ar fi mult mai util un proiect simplu unde poți 1. aborda proiectul foarte meticulos ºi inginereºte (i.e. sã începi cu partea teoreticã), dacã e mai valoroasã teoria pt. tine 2. pleca de la un proiect deja documentat ºi foarte flexibil unde te poți juca cu parametrii pentru a obține o înțelegere mult mai empiricã, dacã asta vrei. În primul caz probabil vei vrea sã începi cu cãrți ºi articole despre cum funcționeazã lãmpile. În al doilea caz un proiect bun cred cã ar fi Real McTube, plus cele de la ax84.com (începând cu cele mai simple, desigur).