FiveseveN

@ OratioMentis: uite cum vãd eu situația: tu ai spus cã n-ai reușit sã obții tonuri satisfãcãtoare. Nici nu mai amintesc natura subiectivã a aprecierii calitãții de "satisfãcãtor". Întrebarea mea e de ce ai ținut sã împãrtãșești experiența și opinia ta? Nici eu nu am reușit sã obțin fuziune nuclearã eficientã (încã? ). Crezi cã noi ãștia care nu reușim suntem relevanți sau ãia care reușesc? @Draykor: în cel mai rãu caz îți cumperi o interfațã audio cu suport ASIO, eventual și cu preamp de instrument integrat, ca sã mai scapi de o grijã. Acum existã diverse astfel de produse pe piațã, pentru toate nevoile și buzunarele.

Așa, și... de ce ar fi relevantă experiența ta? PS: la simplitate mă gândeam și eu. Mă gândeam recent dacă n-ar fi mai ușor să folosesc netbook-ul și un footswitch MIDI decât pedalierul. Poate nu ești conștient cât de mult ar putea face un PC rulând astfel de software față de o unitate hardware, fie ea și digitală.

1. Nu absența sau prezența PC-ului e relevantă ci a unui preamplificator. Citește thread-urile menționate în post-ul nr. 7! 2. Vezi pct. 1, dar... tu știi cum funcționează un PC? Sau orice echipament electronic activ, for that matter?! 3. Cu siguranță nu. S-a discutat pe-aici despre metode de întreținere a corzilor și instrumentului.

http://forums.rgc.ro...page__p__515329 http://forums.rgc.ro.../page__p__51326 "Hai să vorbim vorbe." Și totuși vrei să sune bine...

Da, dar vei avea jumãtate din impedanța de intrare, și dacã vrei sã conectezi instrumentul direct la aceastã intrare o sã sune prost. Și ai sã dai vina pe instrument sau boxe, chiar dacã nici una din ele n-a pretins vreodatã cã poate sã facã ce încerci tu.

N-am zis cã nu existã ci cã nu are impact asupra ei faptul cã e activã sau pasivã doza. În audio când spunem dinamicã ne referim la modul în care variazã amplitudinea sunetului, fie ca semnal electronic fie ca undã sonorã (variații de presiune-SPL): http://en.wikipedia.org/wiki/Dynamic_range#Audio În muzicã existã conceptul similar (volumul notei), pe care l-ai descris și tu, dar putem considera și definiția extinsã a termenului (i.e. orice parametru care evolueazã în timp): http://en.wikipedia.org/wiki/Musical_dynamics Faptul cã saturația e dependentã de nivelul semnalului ar trebui sã fie evident pentru toatã lumea Modul în care saturația (cu diversele sale aspecte) variazã în funcție de dinamica interpretãrii ține de ambele concepte de mai sus, și e o caracteristicã a echipamentului care produce neliniaritatea. Deci, repet, nu are legãturã cu tipul de dozã.

Au rost și discuțiile tehnice. De exemplu eu am rãspuns la întrebarea "care e diferența dintre dozele active și cele pasive?". Ele existã și sunt importante, dar nu pentru "dinamicã", "organisme", "viețuitoare" și alte invenții. Fãrã îndoialã "mâna" e importantã: un interpret lipsit de subtilitate și control va suna "inexpresiv" atât cu EMG-uri prin POD cât și cu doze de-ale doamnei Ybarra printr-un Trainwreck. Ceea ce se poate spune despre dozele active e cã: Au bobine cu mai puțin înfãșurãri și magneți mai slabi. Asta duce la A. Rãspuns în frecvențã extins1. B. Mai puținã frânare a corzilor de cãtre câmpul magnetic, deci (potențial) mai mult sustain. C. Bobinele având mai puține înfãșurãri au zgomot termic mai mic și sunt (nițel) mai puțin sensibile la interferențe. Au preamplificator integrat. Acesta ia semnalul slab al bobinelor de mai sus și îl amplificã2 pânã la un nivel comparabil cu al unui humbucker pasiv (sau mai mare). Prezența acestui element activ reduce și impedanța de ieșire, deci capacitatea cablurilor (și alte asemenea efecte parazite) are impact redus. Dupã cum se poate observa toate consecințele sunt lucruri în general dorite de chitariști din zona metalelor (dar nu numai). Mai existã o opțiune pe care n-am vãzut-o aplicatã foarte des: poți obține unele3 dintre aceste efecte și cu o dozã pasivã, prin adãugarea unui buffer sau preamplificator. Și dacã tot faci asta ai ocazia de a modifica suplimentar rãspunsul în frecvențã al instrumentului cu efort minim: de exemplu sã reduci din joase, cum am fãcut eu. 1: Se eliminã într-o mãsurã filtrarea caracteristicã dozelor pasive, deci sunetul devine mai aproape de rãspunsul în frecvențã acustic al instrumentului. Așa cã dimpotrivã, se pune mai mult "în valoare lemnul", dacã într-adevãr ar avea sens aceastã idee. 2: În cazul EMG81 gain-ul preamplificatorului e de cca. 12 dB, deci nu foarte mare. 3: Namely 1A, dar într-o mãsurã redusã și cele de la 2. PS: Jesus Francis Christ, sper cã e utima datã când trebuie sã repet caracteristicile unei doze active.

Existã doze pasive cu semnal (în voltaj) mai mare decât al unora active. Preamplificatoarele integrate dupã cum am spus sunt liniare, nu funcționeazã ca compresoare. Vezi thread-ul ãsta. http://forums.rgc.ro/topic/34020-passive-vs-active/ Și despre doze în general la http://forums.rgc.ro/topic/32298-effect-mythbusting/page__p__311818#entry311818

Pãi chiar mã gândeam s-o integrez într-un efect de rack, la tensiune nițel mai mare. J201 are VDG 40V, deci aș avea de unde. Voi vedea dupã ce mã hotãrãsc asupra unei surse.

Fenomenul care face "fiecare notã sã sune diferit în funcție de cum este ciupitã coarda, mai tare, mai încet" nu are legãturã cu faptul cã doza are poli individuali sau e de tip blade. Nivelul semnalului e direct proporțional cu accelerația corzii, indiferent ce geometrie are câmpul magnetic. În schimb al doilea fenomen (în cazul bend-urilor) e adevãrat, asta e o diferențã funcționalã. Totuși mã întreb dacã n-or exista și doze active cu poli individuali. Așa-i, m-am grãbit. Seria Ibanez ToneBlaster (și echivalentul de la Crate) e mai aproape de ce folosesc (foloseau?) Suffocation și Dying Fetus ( ) în sensul cã folosesc aceeași tehnologie. Cab-ul e desigur foarte important, poate mai important decât modul în care obții distorsiunea, având în vedere nivelul de saturație despre care vorbim. Al lui Dimebag era bazat pe altã tehnologie și nu știu ce echivalent se poate gãsi pe piațã, dacã vrei sã compari.Totuși ai posibilitatea de a construi unul dupã propriile preferințe, pe lampã, hibrid sau SS, cu ajutorul lui Gabi sau altcuiva. Asta dacã vrei neapãrat sã ai preamplificator analogic. Dacã vrei sã folosești procesorul în acest scop ai alte opțiuni despre care am discutat la momentul potrivit.

Ești încã în situația în care nu poți analiza critic informația primitã. În post-ul de mai sus se gãsesc cam toate miturile care circulã în rândul chitariștilor: Ce-i aia "viațã" și "dinamica mâinilor"? Dozele active au preamplificatoare liniare. Acestea devin o problemã doar în momentul în care reușești sã lovești corzile atât de tare încât ar încerca sã scoatã un semnal de cca. 7 V p-p. Nu știu ce amplificator de chitarã ar putea face ceva util cu astfel de semnal. În plus, atacul, peak-ul ar fi foarte scurt, deci distorsiunea s-ar putea sã nu fie perceptibilã. În cel mai rãu caz folosești tensiune de alimentare mai mare (e.g. 18 V, cu douã baterii). Asta ți-ar permite și 16 V p-p dar, din nou, ce faci cu asemenea semnal?! În rest caracteristicile țin de partea magneticã a dozelor, care lucreazã dupã aceleași legi ca cele pasive. Deci nu e vorba de nicio dinamicã, de fapt presimt cã e un efect psihoacustic legat de rãspunsul în frecvențã mai larg al acestui tip de doze. Care combo?! Faci o mare greșealã dacã crezi cã toate amplificatoarele SS sunt la fel! Nici cele cu lãmpi nu sunt la fel, nu? Și sunt mai multe multe tipologii funcționale de (pre)amplificatoare SS! Uitã-te câte sute de pedale de distorsiune sunt pe piațã, în esențã e cam același lucru. La lãmpi e mai puținã diversitate dpdv. electronic. Asta e absolut fals și demonstrabil. De fapt de obicei opusul se întâmplã. Dar din nou, e o generalizare: se pot face la fel de bine amplificatoare cu slew rate mare atât cu lãmpi cât și cu tranzistori. Dar amplificatoarele cu tranzistori sunt de obicei mai ușor de fãcut liniare pentru cã au mai mult gain, deci e mai mult "loc" pt. reacție negativã. Un electret la 2 lei e mai fidel decât un SM57! Diferența de preț și preferințele vin de altundeva, nu din fidelitate. La fel cum o dozã piezo e mai fidelã decât una magneticã. S-au mai discutat pe larg aceste probleme.

Din 1990. http://en.wikipedia.org/wiki/Electronic_rock#1990s

Nu, n-ai înțeles.

Și care dumnezău e "potențialul dozei"? Da, va suna diferit în funcție de chitara în care e instalată doza (și nu numai). Dar după ce criterii poți spune că o configurație e superioară alteia, te-ai gândit la problema asta?

E fals. Situația în care se poate defecta "montajul de iesire, de unde scoateti semnalul" e viceversa: conectarea unei mufe TRS la o mufă TS. În acest caz una din ieșiri e scurtcircuitată, dar devine o problemă doar la semnale de putere! Nu trebuie să crezi orice citești pe Internet (sau oriunde altundeva, for that matter)! Studiază singur problematica, în mod sistematic, și cu timpul îți vei da seama ce e "adevărat". Altfel noi îți putem spune orice, și cum îți dai seama dacă e corect? De fapt nu există cabluri sau mufe "mono" sau "stereo"! Aceste noțiuni descriu tipul semnalului care poate trece prin acești conectori. Mai multe despre mono și stereo: http://en.wikipedia.org/wiki/Stereophony http://en.wikipedia....o_compatibility http://forums.rgc.ro...735#entry556735 Și despre conectarea instrumentelor la intrări de linie: http://forums.rgc.ro...-chitara-la-pc/ http://forums.rgc.ro...72-virtual-amp/ http://forums.rgc.ro...8-bufferpreamp/ http://forums.rgc.ro...-pe-calculator/

Care sunt caracteristicile unui sunet "nașpa"?

Mufa da. Semnalul nu. Nu. Unde ai citit? Ai vorbit de toți banii. Știu sigur cã eu personal am mai explicat care-i diferența dintre un semnal mono și unul stereo. Iar de ce nu se poate conecta semnalul instrumentului la intrare de linie am explicat și eu și alții de zeci de ori! Aceste lucruri de ce nu le gãsiți și gãsiți numai aberații?!

IMO prea multă saturație și prea puține medii. Nu cred că ar fi foarte definit într-un mix. PS: vezi acest articol și alte asemenea http://www.soundonsound.com/sos/dec09/articles/metalII.htm

Aparent nu asta vrea. Pe pagina 4, la punctul 4 sunt descrise caracteristicile tonurilor simulate. Desigur e nevoie și de un gram de culturã muzicalã pentru a înțelege tipologia acestor sunete.

OMFGWTFBBQ Manualul l-ai citit?

Si pentru avansati nu "merge" astfel de cablu?! Exista cel putin un thread in care s-a discutat tot ce se poate discuta despre cabluri, inclusiv aberatii de genul asta.

E ca si cum ai intreba "Cum se calculeaza dimensiunile unei case, doar dupa numarul de oameni care vor sta in ea?". S-au scris multe carti despre asta, sunt facultati de specialitate, si firme care investesc multi bani in R&D. Caracteristicile unui difuzor sunt descrise in prima faza de parametrii Thiele-Small: http://en.wikipedia.org/wiki/Thiele_Small_parameters Mai sunt fenomene mai subtile care nu sunt descrise de acest model, si sunt diverse tipuri functionale de difuzoare, dar pentru majoritatea aplicatiilor e suficient. De asta zic ca degeaba incercati sa faceti lucrurile dupa ochi. In functie de tipul de incinta anumiti parametri sunt mai mult sau mai putin relevanti. Se gasesc diverse proiecte (pe Forumul Electronistilor de exemplu) unde se specifica un anumit gen de difuzor (adica nu neaparat un model precis). Dar daca tot ce stii despre el e diametrul si eventual puterea suportata (RMS, maxima?) nu prea e suficient. Se pot masura caracteristicile, dar precizia tine desigur de echipament si metoda.

O RLY?!

Ți s-au dat mai sus exemple de kit-uri. Acestea vin cu instrucțiuni, și mai gãsești informații în fișele tehnice ale integratelor de putere, când sunt bazate pe ele. Incinta o poți face dupã un model comercial, dimensiunile fiind cam arbitrare având în vedere cã nu știi caracteristicile difuzorului. Iatã și douã proiecte: http://www.speakerplans.com/index.php?id=xm15 http://www.livesoundint.com/archives/2004/march/workshop.pdf Dar repet, în aceste condiții nu putem garanta nici un fel de performanțã.

Vezi thread-urile despre configurarea sãlilor de repetiții: poziționare, tratament acustic etc.