FiveseveN

Dar unele combinații și setãri de preamp + poweramp sunt absolut identice cu anumite amplificatoare. Iar altele sunt variații minore pe aceeași temã. De fapt se poate observa un trend (de altfel perfect logic dar întârziat) recent: în loc sã se dezvolte mai multe preamplificatoare și preamp-uri separate se includ funcționalitãți tipice acestora în head-uri (control MIDI, putere variabilã, conecticã suplimentarã). Am putea spune cã și modelling amps se încadreazã în aceeași direcție, dar în altã clasã. E nevoie sã reamintesc avantajele unui sistem modular? Iar în afarã de cost nu vãd niciun dezavantaj.

S-a discutat și aici dar sincer am uitat și eu unde. Sigur am mai oferit acest studiu: http://www.kettering.edu/physics/drussell/guitars/index.html Da, geometria corpului influențeazã rezonanța. Dar nu e singurul factor. Faptul cã un corp de LP conține cam de douã ori mai mult lemn și cã acest lemn e mai dens are probabil o pondere mai mare asupra diferenței dintre cele douã modele celebre. Dar nu la fel de mare (nici pe aproape) precum faptul cã una e tradițional HH și cealaltã SSS.

Trebuie notat și faptul cã la un procesor de rack ai nevoie și de un foot controller MIDI. Unul "de pus pe jos" precum HD500 are incluse controalele necesare.

Se pare că nu s-a înțeles în totalitate treaba cu dozele, așa că revin puțin la problema Single-coil vs. Humbucker. Diferența esențială e faptul că humbucker-ul e mai puțin sensibil la interferențe. Nu repet modul în care se obține efectul, se poate găsi descrierea în foarte multe locuri, în frunte cu Wikipedia. "Problema" e că pentru a obține acest efect de respingere a hum-ului trebuie folosite în esență două single-coil-uri în serie (sau, mult mai rar, în paralel). Asta afectează răspunsul în frecvență al dozei. Despre caracteristicile electrice ale dozei găsiți articole în paginile anterioare ale acestui thread. Aici vreau să ilustrez, cu ajutorul unei simulări SPICE, efectul variației uneia dintre caracteristici. Am luat limite destul de extreme pentru a sublinia variația. Diferența dintre produsele de pe piață din aceeași clasă e mai subtilă. 1. inductanța, de la 1 la 10 H: 2. capacitatea internă, de la 80 la 200 pF: 3. rezistența, de la 1 K la 30 KOhm: Se poate observa faptul că deși rezistența e de obicei singurul lucru pe care ni-l spun producătorii nu are o influență semnificativă. Deci degeaba comparați o "doză de 10 K" cu una de 10,2 K pentru că diferența e absolut insesizabilă, dacă rezistența ar fi singura variabilă. De fapt puteți încerca singuri un experiment: conectați o rezistență variabilă de 10 K sau 20 K în serie cu doza (înainte de controlul de ton și/sau volum) și observați caracteristicile sunetului la diferite valori. În final diferența dintre un S (verde) și un H (albastru) "tipice", cu toți parametrii variați: Răspunsul e de aceeași natură, se schimbă practic doar frecvența de rezonanță (cca. 4 KHz la S vs. 2,5 KHz ls H). Deci un S captează o parte suplimentară a spectrului. Cum dumnezău puteți afirma că un H sună mai "plin"?!

Nu e în nici un caz vina procesorului. Sunt mai multe thread-uri despre zgomot și interferențe, de ce sunt mai pregnante când e gain-ul mai mare, cum se poate ameliora etc. Valabil și pentru Edg. Thread-uri ce conțin cuvântul "zgomot" în titlu: 25. http://forums.rgc.ro/topic/47937-izolare-cavitati-pentru-eliminare-zgomot/ http://forums.rgc.ro/topic/58496-o-intrebare/ http://forums.rgc.ro/topic/15201-zgomot-de-fond-brum http://forums.rgc.ro/topic/55831-zgomot-de-la-buffer-fetop-amp

Schimbarea ar fi in bine doar daca "combina" e de calitate inferioara. Consideri ca ai epuizat toate optiunile procesorului? Ai incercat toate variantele de ampsim/cabsim/eq?Ai probat in persoana acele combo-uri sau aprecierea ta e bazata doar pe demonstratii video?

Trebuie sa subliniez o chestie: de fapt acea simulare n-are legatura cu raspunsul in frecventa al dozei, chiar e si mentionat: Deci se presupune o doza cu raspuns infinit (ideal "transparenta"). Ceea ce se simuleaza e interactiunea dintre astfel de traductoare cu diferite pozitii de-a lungul corzii: deoarece in functie de pozitie se capteaza coarda in diferite faze ale vibratiei, prin insumarea acestor semnale se obtine efectul de comb filter (interferenta constructiva si distructiva). Desigur simularea e simplificata, in realitate interactiunea e nitel mai putin previzibila. PS: daca se incumeta cineva sa faca curat in ultimele pagini poate nu muta totul la Desert pentru ca mai sunt si post-uri utile.

Pãi, vezi tu, asta ține de interpretare, de modul în care interacționeazã chitaristul cu instrumentul. La astfel de aspecte ne referim când spunem cã "mâna" influențeazã semnificativ tonul. "Stilul" e un întreg sistem de paricularitãți, nu știu dacã poate fi echivalat strict cu acest set de aspecte. Dar presupun cã funcționeazã în același sens: de exemplu din înregistrãrile lui Arpi de mai sus se poate observa cã nu e "metalist", chiar dacã folosește un sound de prin același cartier. Diferența dintre "nu poți" și "n-ar trebui" e subtilã, dar oricum ai pune-o tot n-ai dreptate: o dozã S are rãspuns în frecvențã mai larg (nicicum "incomplet și mai sec", cum consideri tu), lucru util pentru metal (și reîncarnat în dozele active). Avantajul semnificativ al H-urilor e sensibilitatea semnificativ redusã la interferențe (hum). E probabil motivul principal pentru a alege un H în locul unui S când cânți orice cu multã saturație. Dar multe chitare cu S nu au doar una, iar efectul de hum bucking se poate obține și când legi S-uri în paralel, nu doar în serie (e.g. pozițiile 2 și 4 pe Strat). Sunetul e diferit dar 1. pãstrezi primul avantaj și 2. scapi de dezavantaj. Deci ce motive mai rãmân pentru a alege un H? Amplitudinea mai mare a semnalului, poate. Dar când ați vãzut ultima oarã un amplificator sau efect de metal cu insuficientã saturație?

Dragă Riff Hudson, motivul pentru care nu înțelegi (și nu vei putea înțelege) ce încearcă să-ți explice niște oameni e faptul că vorbiți despre lucruri diferite. Modelul tău mental care descrie diversele elemente implicate în formarea "tonului" și relevanța lor relativă e incomplet și inconsistent. Oferi statistici pentru a demonstra faptul că majoritatea metaliștilor cântă pe humbucker? Crezi că noi am stat cu capul în fund în ultimii 40 de ani?! Nu neagă nimeni acest lucru, întrebarae a fost întotdeauna de ce. Și dacă ți-ai îndrepta puterea intelectuală spre o analiză obiectivă și sistematică a "componentelor tonului" și a diferenței oferite de S vs. H poate ai învăța ceva util și ai scăpa de impresia că tu ești singurul care deține adevărul irefutabil și toți ceilalți conspiră împotriva ta. PS: lovește corzile cu pana lângă bridge și apoi lângă tasta 12. Fă-o cu S sau H, ce vrei tu, și spune-ne dacă ți se pare mai notabilă diferența decât între S și H ceteris paribus.

Ah, deja mi-era dor de întrebarea asta. Începusem sã cred cã a învãțat lumea sã caute. Hai sã nu exagerãm. 1. Nu orice preamp e și buffer. 2. Nu orice pedalã e buffer, sau preamp (vezi Fuzz Face de exemplu, sau Minus Boost ca un caz extrem).

V30 e mai cunoscut pentru medii-înalte decât medii-joase. Dacã nu ai ocazia sã le probezi în persoanã vezi mãcar aceste comparații de la Rivera: Mie mi se pare cã V30 și un G12 merg minunat în același cab, vezi aici: http://www.youtube.com/watch?v=Kn2UoDJOEAo Desigur, e doar o chestiune de gust pânã la urmã.

Zic cã pentru high-gain e mult mai important cabsim-ul decât modul precis prin care obții distorsiunea. Și desigur convoluția e cea mai precisã (aproape de realitate) tehnicã pe care o avem la dispoziție acum. Deci da. Dar cred cã LeCab (tot de la LePou) e mai util decât keFIR (filtre integrate, delay variabil și inversare de fazã). Mie V2 nu-mi merge pe x64, și aparent are și alte bug-uri. Dar V1 e la fel de bun și, desigur, tot moka.

Da, nu-i o idee rea. Totuși ține minte cã difuzorul costã cel mai mult, și tot va trebui sã alegi mai întâi unul (sau douã). Ți l-aș putea face eu dar e mai simplu sã apelezi la cineva din București (poate Viorel, de exemplu).

De ce? Se poate face foarte bine 1X12 sau 1X10 closed back. Și mai bine se poate face "bass reflex" precum majoritatea wedge-urilor de scenã. Vezi http://www.mesaboogie.com/Product_Info/Guitar%20Cabinets/COMPACTcabs/Widebody-ClosedBack-1x12-LG.htm http://www.mesaboogie.com/Product_Info/Guitar%20Cabinets/COMPACTcabs/Thiele-1x12-LG.htm

De ce?

Da, dar de ce te-ai chinui? N-ai mașinã de gãurit sau un vecin de la care ai putea împrumuta una pentru 5 minute?

Sunt destul de sigur cã n-ai nevoie de cavitate conicã, cum ți-ar oferi o astfel de unealtã. Burgiu pentru lemn de 8-10 mm cât îți trebuie gãsești destul de ieftin. Presupun cã-i pentru chitarã, nu vioarã.

G-yeah, haters gonna hate, dușmanii mi-s invidioși ș.a.m.d. Ne mai mirãm cã picã lumea la BAC...

Desigur. Se gãsesc și cabluri jack mic - 2X RCA gata fãcute. De fapt RCA e "standardul industrial" pentru semnale de linie nebalansate în instalații (semi)permanente. Jack-urile se folosesc acolo unde conectezi și deconectezi des echipamentul, și/sau unde ai legãturi balansate (alãturi de XLR) pentru cã e mai simplu.

O prostie imensã. Zi merci cã nu s-au ars ambele. Ce ai mãsurat tu e conductorul interior cu tot cu izolarea din jurul lui. Cablul de microfon are în jur de 0,25 mm2, nicidecum minim 2,5 mm2, cât recomandã Bugera. Acesta este cablu pentru microfon/instrument/semnal de linie: http://www.theleadsfactory.co.uk/cable/proel_cable_hpc110.html Acesta este cablu de putere (pt. difuzoare): http://www.theleadsfactory.co.uk/cable/proel_cable_hpc610.html Apoi degeaba "l-ai lãsat sã meargã" fãrã semnal. Dacã nu cânți cu el nu trece curent prin cablu (care pune în mișcare difuzoarele).

Care e diferența dintre cablul de la alimentatorul telefonului și cel de pe stâlpii de înaltã tensiune? Prin ambele circulã energie de aceeași naturã dar de magnitudini diferite. Energia care circulã între amplificator și boxã e de cca. 80 de milioane de ori mai mare decât energia dintre chitarã și amplificator. În gimnaziu ai studiat la fizicã de ce și cât se încãlzesc conductorii când trece curent prin ei (e.g. principiul de funcționare a becului incandescent sau al reșoului): http://en.wikipedia.org/wiki/Joule_heating

Da dar ce fel de efect? Pesemne unul care nu e disponibil nici în "pedala de efect" (de care?!) nici în VT15. De putut se poate dar chiar și așa, cu prea puține detalii, îmi pare mai complicat decât ar trebui sã fie.

Care e motivul pentru care dorești sã ieși din PC în amplificator (spre deosebire de a folosi ampsim și/sau cabsim software)?

Modificãri, evident, dar trebuie sã te întrebi mai întâi dacã schimbarea dozei ar fi cea mai pregnantã, simplã și ieftinã modificare. Ieftinã cu siguranțã nu-i. http://en.wikipedia.org/wiki/Electronic_filter Din nou se pare cã basiștii s-au prins mai repede. Se gãsesc multe modele de bas cu filtre încorporate, ce permit obținerea unei varietãți semnificative de tonuri:

Ce te face sã crezi cã toate chitarele din tei sunã la fel? O scobitoare rezoneazã altfel decât un birou, chiar dacã-s fãcute din același lemn. Apoi, Adicã fãrã întreruperi? Ce vrei sã spui?