www.rgc.ro Web analytics

Jump to content

FiveseveN

Veteran
  • Posts

    6550
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    35

Everything posted by FiveseveN

  1. Incredibil, am ajuns la un consens! Sper că acum e clar pentru toată lumea care e rațiunea din spatele produselor de acest fel. TS-ul a avut succes pentru că a fost singura opțiune o vreme bună, acum sunt multe variante pe piață și în consecință e greu pentru un singur produs sau tehnologie să prindă "masa critică" pt. a ajunge la același nivel de popularitate.
  2. 1. Mai simplu nu înseamnă "imposibil de realizat altfel". 2. E mai simplu în sensul că lampa o face de la sine, fără rugăminți suplimentare... aproximativ. Dar sunt toate problemele unei tehnologii antice care complică situația: filamente (curent mare, căldură irosită) tensiuni mari (codensatori mari și scumpi), impedanță de ieșire mare (necesitatea unui transformator de ieșire). Altfel dacă e atât de simplu de ce nu sunt mai ieftine amplificatoarele pe lampă decât cele pe tranzistori?
  3. Bun, și de ce poți face asta cu lămpi și nu cu tranzistori?
  4. Aha, deci de distorsiune armonică vorbim. Și vrei să spui că lămpile produc mai multă distorsiune decât tranzistorii sau care-i ideea? Ai spus "redau foarte bine armonicele de ordin superior", nu "produc foarte bine...". Ceea ce sper că încerci să spui e că se produc armonice într-un anumit raport. Dar din nou această caracteristică nu e exclusivă lămpilor, se poate reproduce foarte simplu cu un JFET: http://www.runoffgroove.com/fetzervalve.html sau împreună cu alte caracteristici, cu mai multe componente SS, ceea ce ne aduce (sper) înapoi la subiectul thread-ului.
  5. Încurci borcanele în continuare. 1. Nu le cere nimeni chitariștilor să fie electroniști și să fie fluenți în vocabularul tehnic. 2. Eu am obiectat doar când în mod evident habar n-au despre ce vorbesc și încearcă să-și justifice prejudecățile printr-un model ce conține enunțuri tehnice (deci demonstrabile), nu evaluări estetice. 3. Ce legătură are asta cu ce s-a discutat în acest thread, mai ales cu post-ul meu anterior? Umbl mereu cu heringu' roșu. Tu ai spus Care presupun că era o referință la IMD, deci ceva perfect cuantificabil și demonstrabil. Ce legătură are asta cu muzica, cu estetica?! Din nou, e o teorie clară, științifică, falsificabilă: amplificatoarele cu lămpi redau mai bine (fără atenuare) frecvențele înalte, adică au lățime de bandă mai mare. Și e complet falsă, oricine are o sursă de zgomot de bandă largă și un spectrograf (care poate fi și pe PC) poate vedea asta. Și un amărât de LM386 are 300 kHz lățime de bandă. Poți scoate așa ceva dintr-un Marshall sau Mesa sau Bogner sau ce vrei? Și nu e neapărat vina lămpilor ci din nou a felului în care sunt folosite în respectivele amplificatoare. Observă cum n-am spus nimic despre faptul că ar fi preferabilă, plăcută o lățime de bandă mare. Asta e o discuție separată care oricum e irelevantă pentru că premisa e falsă.
  6. Vezi cum sari de la enunțuri despre proprietăți intrinseci la apel la valori estetice? Încerc să subliniez faptul că diferențele nu se datorează naturii elementelor active (i.e. faptului că semnalul trece prin tranzistori sau prin lămpi, pt. că în exemplele date trece prin cel puțin de zece ori mai mulți tranzistori) ci felului în care sunt folosite (aplicația, topologia). Poți la fel de bine să obții soft clipping și IMD mic și ultraliniaritate și genul specific de nonliniaritate caracteristic lămpilor de diverse feluri, fără a folosi lămpi. Și de ce ai face-o? Pentru că e mai eficient, ieftin, ușor (în greutate), mai puțin fragil ș.a.m.d. Thread-ul era despre o astfel de aplicație, în caz că ați uitat.
  7. Cam aceeași treabă care-i cu cablurile de alimentare pentru audiofili: ce ne facem cu restul kilometrilor de cablu până la centrala generatoare? Prin câți tranzistori trece semnalul până ajunge la urechile publicului? Și în aceste condiții cum poți spune că "nu pot cânta" pe tranzistori? Care e contribuția lămpilor până la urmă, când privești the big picture?
  8. Ce-ar fi să te cerți tu direct cu KMG? Îl găsești pe toate forumurile relevante (DIYSB, FSB, SSG etc.). Oare PA-ul de la G3 e pe lămpi? Dar toate OD-urile și distorsiunile din pedalierul ăstora? Cam ce procent din tot lanțul e "pe lampă", ce contribuție are acest procent și care e motivul existenței sale? Oare artiștii ăștia chiar au stat să evalueze toate alternativele sau s-au lăsat la mâna intuiției, inerției și tradiției?
  9. Poți evita îmbrăcarea integrală a tavanului și pereților (care presupun că sunt simetrici, plani și paraleli, ceea ce e bine pt. constructori dar rău pt. acustică) prin folosirea unor panouri fonoabsorbante. Dar asta s-ar putea să creeze alte probleme la repetiții. Vezi și celelate thread-uri despre tratament acustic.
  10. Ai mai lucrat cu microcontrollere? Aplicația nu e deloc complicată: uC-ul primește mesajul MIDI (i.e. poziția pedalei) și variază duty cycle-ul unui PWM, care reglează intensitatea (medie a) unui LED. LED-ul e cuplat la un LDR și astfel îi reglează rezistența și această rezistență variabilă înlocuiește potențiometrul wah-ului care ar fi acționat în mod obișnuit direct de pedală. Avantajul e că poți defini ce lege de variație vrei (poziția pedalei / rezistență), poți face un sistem de bypass automat sau separat, poți integra diverse modificări la partea analogică și salva ca preset-uri. Păi în primul rând decizi care model de wah vrei să folosești, doar asta definește "tonul".
  11. Eficiența e raportul dintre cât efort, energie, resurse investești și cât obții în urma poveștii. E.g. cheltui 10000 pe un banner pe Casa Poporului și în urma acestui fapt vinzi cu 100000 mai multe albume la 10 EUR fiecare, din care profitul tău e 10%. Asta înseamnă că ai făcut 100000 EUR, de 10 ori mai mult decât ai investit. O investiție eficientă, aș zice. Bineînțeles că în mod normal n-o faci din buzunarul tău ci al casei de discuri sau altei organizații care îți reprezintă pesemne interesele. Și cum profitul lor ar fi și mai mare, ar fi și mai eficientă promovarea. Timpuri Noi n-au investit nimic pentru a le fi cântată piesa la TV și a fi descoperită de o mână de oameni pe YT, deci profitul este maxim (dacă ne imaginăm că ar fi cuantificabil). De asta zic că ar trebui să ne lămurim întâi ce înseamnă promovare. Dacă înseamnă expunere gratuită prin astfel de întâmplări ocazionale vorbim despre altceva decât ar face un publicist, specialist în PR, o agenție de advertising etc. Eu mă tem că mulți se gândesc la altceva: la susținerea unor proprietăți pe care ei le consideră valoroase în detrimentul altora (e.g. "manele"). În cazul ăsta din nou sunt obiective diferite (e.g. nu să vinzi mai multe albume sau să ai mai multe afișări ale videoclipului pe MTV sau YT) și metode diferite.
  12. That's not how it works. Energia e dată de mână, via pană. Se disipă mai repede, ceea ce se traduce prin sustain redus, dar mecanismul e mai complicat.
  13. Sunt multe motive pentru care asta ar fi prima expunere la piesă pentru diverse feluri de persoane. O categorie ar putea fi cei născuți prea recent pentru a ține minte Basca Abundenței, chiar dacă l-au auzit în copilărie. O altă categorie ar fi cei care nu sunt specific interesați propriu-zis de muzică dar sunt interesați de reality show-uri și performance televizat și ar fi deci mai receptivi la Vocea României decât la Atomic TV sau la Pro FM și alte canale "obișnuite" de promovare. Apoi genul de concluzii pe care le poți trage e limitat din cauza unui sample bias imens: poate tipul de oameni care ascultă sau ar asculta Timpuri Noi în mod uzual 1. nu s-ar uita la clipuri cu Vocea României pe YT și 2. nu ar scrie comentarii. În nici un caz nu poți concluziona că Vocea României ar fi un vehicul de promovare eficient, și cu atât mai puțin dacă e mediat de YouTube. Bănuiesc că mi s-ar părea mai simplu pentru că am trăit și lucrat mereu în acest domeniu. E complicat pentru că e foarte dinamic și se schimbă mereu detaliile situației de comunicare. Dar aș spune că principiile de bază sunt mai stabile și simple și diverși oameni le complică pentru că se concentrează la ce unelte sunt la modă acum și nu la the big picture. De exemplu motoarele de căutare sunt făcute pentru a oferi rezultatele cele mai relevante, nu pe care au mai multe cuvinte-cheie în copy sau în metainformații sau care sunt înscrise în mai multe directoare și au mai multe IBL-uri (deși nu strică). Dacă oferi informație interesantă oamenii vor crea singuri link-uri către tine, nu-i nevoie să o faci forțat. Și Internetul e foarte sensibil la lucruri forțate, fake (nu zic c-ar fi cazul pt. tine, doamne ferește). Tot nu s-a răspuns la întrebarea mea și a ui Decebal
  14. Părerea ta nu soluționează nici o problemă (dacă într-adevăr există). Te-a întrebat cineva ce-ți place și ce crezi că "exprimă"?!
  15. Ești copil și spui prostii. Ceea ce e normal dar nu te aștepta să fii luat în serios. Nu la tine mă refeream pentru că n-aș spera să primesc un răspuns util. Abia reușești să legi o propoziție, d'apoi un concept consistent.
  16. Totul va fi bine, Bagă mâinile-n cur și scoate-le pline! Nu că nu s-a mai discutat de zece ori până acum, dar voi ce înțelegeți prin "promovare"? Care sunt obiectivele acestei activități și mijloacele prin care pot fi atinse? Cine deține competențele și resursele necesare și a cui ar fi responsabilitatea?
  17. Sustain posibil?! Nu, sustain imposibil! Listen to it! http://www.youtube.com/watch?v=oB6zw6RSZzU
  18. Glumim noi dar chiar e cel mai eficient mod de a îndepărta anumite tipuri de finisaj.
  19. Asta e esența și dictează ce fel de procesor sau controller ai nevoie. În funcție de câte tonuri ai nevoie și felul în care depinde de diverse efecte poate fi optimă una din următoarele paradigme uzuale: Accesul secvențial la un număr de preset-uri (e.g. V-amp și Zoom-urile entry-level, procesoare cu două footswitch-uri în general): ideal dacă alternezi doar între două sau trei preset-uri în timpul unei piese, e.g. clean/rhythm/lead sau sunt alte motive pt. care nu ai nevoie de acces instant la mai multe tonuri și nu te deranjează mai multe apăsări pt. a evoca un preset. Activarea/dezactivarea efectelor individuale (pedale separate) sau unor seturi de efecte (cu ajutorul looper-elor): ideal dacă în timpul piesei diferențele tonale depind de activarea câte unui efect (e.g. bypass pt. clean, OD pt. rhythm, OD și delay pt. lead). Unele procesoare oferă această funcționalitate (numită "live" sau "manual" sau "stomp mode" uneori). De asemenea Guitar Rig etc. pot fi programate în această paradigmă (sau una hibridă). Dacă trebuie să dansezi peste zece efecte pentru a trece de la un ton la altul clar nu asta-i soluția pt. tine. Accesul instant la un nr. de preset-uri: paradigmă ce poate fi implementată atât cu efecte individuale (cu un looper programabil precum Octa-Switch), dar mai des cu un procesor conceput pt. a fi folosit live. În acest caz se pot activa/dezactiva orice număr de efecte odată (în limitele puterii de procesare) "at the press of a button", iar numărul de butoane (și deci) e în general proporțional cu prețul. Restul preset-urilor pot fi accesate prin mai multe apăsări (e.g. alegând întâi bank-ul, în mod secvențial sau tot prin salt). Unele efecte (PO Xt Live parcă, și procesoarele BOSS prin butonul Control, și orice procesor sau looper ce poate fi comandat prin MIDI) oferă o paradigmă hibridă între cea precedentă (salt arbitrar la preset) și cea anteprecedentă (bypass individual). Clar că asta oferă flexibilitate maximă, mai ales când ai un controller separat pe care-l poți programa cum vrei (v. exemplul lui Petrucci) dar desigur asta costă.
  20. There, I fixed it!
  21. Does it come with a hand job?
  22. Hehe: Din păcate nu ne spune ce înseamnă "deep" și "smooth".
  23. OK, să vedem: Pentru a învăța nomenclatura, simbolurile, noțiunile de bază, orice carte introductivă (au fost oferite niște exemple mai sus). Electronic Projects for Musicians ar fi și ea utilă. Pentru aplicații practice și informații teoretice specifice domeniului respectiv ai The Technology of... a lui Keen (și situl GEOfex în general), situl lui Jack Orman, articolele lui Rod Elliott, http://www.gmarts.org/, http://gaussmarkov.net/wordpress/ DIYSB, desigur (care văd că nu merge acum) și FSB și multe alte resurse mai împrăștiate. Pentru teorie mai consistentă ai cursul lui Agarwal de la MIT: http://www.academicearth.org/courses/circuits-and-electronics Mai era și acest curs la micul nostru "hackerspace", dar nu știu când/dacă se mai ține: http://inventeaza.ro/cursuri/workshop-electronica-practica
  24. Citește aici http://forums.rgc.ro/topic/53623-amplificatoare-pentru-incepatori/
  25. FiveseveN

    Help..

    Te duci la ORL.
×
×
  • Create New...

Important Information

"This site uses cookies. By continuing to browse the site you are agreeing to our use of cookies.