FiveseveN

Ți-am zis că nu acum e momentul, dar dacă insiști... Să subliniez întâi diferența dintre design și desen/grafică/pictură/etc.: cele din urmă sunt autotelice. Sunt frumoase pentru a fi frumoase. În design frumosul e subordonat altui scop, are o funcție. Design-ul (grafic) folosește limbajul vizual (al fotografiei, desenului, picturii etc.) pentru a rezolva probleme de comunicare: nevoia de a identifica un produs cu un producător și setul său de valori (identitate vizuală), nevoia de a contextualiza și ierarhiza un mesaj textual (tipografie, layout), nevoia de a anunța și promova un eveniment (afiș) ș.a.m.d. Problematica design-ului include, pe lângă absolut toată problematica artelor vizuale, parametrii fiziologici și cognitivi ai utilizatorului (limitele lizibilității și comprehensiunii semnelor), semiotică (ontologia și taxonomia semnelor și a relațiilor dintre ele), particularitățile tehnice ale mijloacelor de producție, implicații sociale și culturale ale aplicațiilor limbajului vizual, implicații comerciale ale strategiilor aplicate și altele. Pentru discuții pe acest subiect vă invit pe VA, unde există un thread dedicat și inevitabil de pustiu.

Din păcate design-ul nu e nici muzică nici desen. Capisci? Are mai multe aspecte în comun cu arhitectura, care e și motivul pentru care împart majoritatea curriculumui de liceu: M2, F2, C2 etc. și desen artistic comun față de M3, F3, C3 la arte plastice, muzică și teatru.

N-ai înțeles absolut nimic, așa-i? Să reformulez: nu există absolut nici o problemă de design ce poate fi rezolvată în 5 minute! O "demonstrație" coerentă implică măcar o zi, două, trei de lucru. Iar proiect propriu-zis se măsoară în săptămâni. Aspectele... a fost scrisă în doi ani, deși evident nu a fost singurul proiect de care m-am ocupat.

Uiți o chestiune esențială: există deja ample demonstrații care ilustrează "cum cânt eu". Mai mult, cel ce neagă aptitudinile mele nu e în stare să explice concret ce nu i se pare în regulă sau să ofere un contraexemplu personal. Deci de ce trebuie să fiu tot eu cel care ține concert gratuit pentru a arăta cu ce mă ocup? Meanwhile, Cognek acuză un teoretician că "e plin de teorie". Numai în România™...

Toate soluțiile comerciale propuse până acum tot relee folosesc.

Nope. Faceți o chetă și plătiți-mi timpul. Cine nu cunoaște metodologia are impresia că e o treabă "de 5 minute". Dacă aș investi într-o astfel de demonstrație cu ce mă aleg?

Presupunând că au performanțe acceptabile, e clar: ia-ți un procesor, în caz că amplificatorul nu oferă performanțe satistăcătoare. Un SG prin G-DEC Junior sună a AC/DC și GnR?

Care era întrebarea, dacă vreau să "câștig experiență"? Nu, merci. Dar asta n-ar trebui să te împiedice pe tine. Și la finalul exercițiului voi avea ce să evaluez. Eu m-am deschis la critică, putem vorbi despre oricare din lucrările din portofoliu, deși evident unele sunt mai complexe decât altele. Sau poți aștepta până îl actualizez cu proiecte din ultimul an. Ai o obiecție specifică, ești în stare să legi două cuvinte despre un produs de design?

Eu sunt dispus să vorbim despre design dar trebuie să-mi demonstrezi mai întâi că am cu cine vorbi. Ce exact aș putea schița în 5 minute? Ai idee ce implică proiectarea unui sistem de identitate sau a unui produs industrial? Nu știu pe cine ar trebui să impresioneze părerea ta. Ai impresie că sentința ta are relevanță în privința a ce am făcut în ultimii 10 ani? @Sympthom: pe la vârsta ta am devenit și eu categoric interesat de limbajul vizual, dar e prea devreme pentru a vorbi despre "stiluri", direcții, obiective și metodologii. E foarte bine dacă ai început deja să exersezi lucrul cu unelte digitale, tehnica nu poate dăuna. Dacă vrei să te dezvolți serios în acest domeniu privește, asimilează și desenează în continuare, orice-ți face plăcere. Și prin clasa a VIII-a putem vorbi despre competențe specifice dacă vrei să urmezi un liceu de artă.

Da, tu, eu și câți alții?

N-ar fi foarte greu de făcut și sunt mai multe opțiuni dar spune și ce amplificator ai, să vedem ce tip de footswitch folosește.

Vezi cã eu contorizez berile ce tre' sã le dai

"Pasiunea" mea se reflectă în tot ce îndrug despre profesia de designer și felul în care e prost înțeleasă de către public. Case in point, scrisoarea deschisă către angajatorii care caută designeri web și interminabile discuții pe VA. N-am nici un interes să lucrez gratuit pentru a-ți demonstra ție ceva, timpul meu mi-e drag și am suficiente proiecte ce mă așteaptă. Știu, e incredibil de enervant, a fost infectat serverul și văd că mă chinui degeaba să-l curăț. Cred c-am să-l închid de tot în eventualitatea unei versiuni mai consistente.

Curios că n-ai reușit să dai un click pentru a deschide portofoliul. Sau dacă preferi varianta abreviată, am și CV. Sigur, dacă mă plătești. Pentru tine fac și discount.

Taie din joase de fapt și schimbă frecvența la care "lucrează" controlul de medii. Problema ieșirii de căști e cabsim-ul analogic, care e intrinsec limitat. Mai bine folosești un procesor pt. cabsim și ieșire de căști, în care intri din (pre)amp. O sarcină de 1/5/10 W în locul difuzorului (dacă amplificatorul are final pe lămpi și nu are funcția de standby/silent recording de la HT-5) e ieftină: http://www.mivarom.ro/catalog/product_info.php/10r-p-377 .

De câte loop-uri/"preset"-uri ai nevoie? Vrei să fie "programabile" precum Octaswitch-ul, adică să poți decide oricând care efecte se activează/dezactivează când apeși fiecare buton? Sau vrei doar să poți activa/dezactiva câte o serie de efecte odată și efectele dintr-o serie nu se regăsesc în altele? Din câte înțeleg îți trebuie un singur looper în care bagi TS, delay și booster dar poate mă înșel. Așa ceva ar costa cât un switch + o cutie + două mufe, adică maxim 30 EUR.

Doar să distingem prestația de restul aspectelor producției artistice, care sunt cel puțin la fel de importante; dacă sunt și superioare (într-un sens kantian) e discutabil. Nu-i împiedică nimic pe oameni să fie simultan virtuozi și compozitori extraordinari și critici de artă (sau să cunoască măcar cât-de-cât contextul în care lucrează). Deși cred că avem amândoi și exemple care se potrivesc descrierii tale. Nu era vorba despre legitimitate ci măcar despre popularitate. Ce procent din membrii acestui forum sau din populația țării, sau a tuturor țărilor dezvoltate cunosc măcar ceva elementar despre discursul artistic modern?

Nici nu mă lăsați să iau micul dejun. Procesul riguros de design grafic. Despre care tu n-ai avea de unde să fi auzit, pentru că grafica e total altă poveste. Mihai Florea, MDes

Ce se potrivește sau nu propriei definiții e problema voastră. Cert e că virtuozitatea e o categorie estetică clasică, ori arta înseamnă mult mai mult de mai bine de un secol. Unele persoane au reacții estetice și la produse ce eludează complet aceste categorii. Dacă rolul artei nu e "test și experimentare", ce-i mai rămâne? Videoclipuri pe MTV? Pardon, am uitat că MTV nu mai difuzează videoclipuri. Și da, măiestria a devenit trivială după atâta amar de vreme, nu deține nici un secret, știm toți că e nevoie doar de antrenament. Faptul că e atât de des confundată cu întreg actul artistic, în anul 2012 CE, în țări civilizate, de către oameni educați, pe mine sincer mă irită. Iar dacă vreau să văd acrobații mă uit la Olimpiadă sau la circ. Având în vedere că acuși țin o expoziție pe tema aleatoricismului, e o coincidență interesantă faptul că a revenit subiectul în discuție.

Sunt folosite pentru a extinde capacitățile corpului uman, la fel cum folosești un binoclu pentru a vedea mai departe. La fel cum toate instrumentele extind categoria sunetelor ce pot fi produse de corpul uman. Calculatorul e un meta-instrument care merge un pas mai departe în aceeași direcție. Și ca orice instrument (i.e. unealtă) poate fi folosit pentru a produce ceva interesant sau pentru a produce kitsch.

Nu cred că există "mix pt. metal" și pentru alte genuri, deși sunt câteva manierisme la modă și probleme specifice faptului că mixul de metal e de obicei foarte "dens". E important să abordezi problema sistematic (nu din tutoriale răsfirate și tips&tricks), și sunt doar câteva concepte de bază de la care pleacă totul: Spațiul spectral: unde se situează fiecare sursă audio (e.g. track, instrument) în banda de frecvențe la care e sensibilă urechea umană. Ține de "egalizare" și dacă aprofundezi subiectul sper că îți vei da seama de ce e un termen prost folosit. Spațiul dinamic: raportul dintre "cât de tare" se aude o sursă față de alta. Ține atât de reglarea nivelului general al fiecărui canal (și normalizarea surselor dacă nu s-a făcut la tracking) cât și de compresia și limitarea individuală a canalelor unde e nevoie. Spațiul direcțional (scena stereofonică): direcția din care pare să vină sunetul, iluzie creată cu ajutorul tehnologiei stereo (sau surround dacă te simți fancy). Panoramarea e tehnica esențială dar e important și reverb-ul. Mai trebuie subliniată diferența dintre folosirea unei tehnici pentru a echilibra mixul și folosirea unei tehnici în mod "creativ", ca efect. De exemplu compresia puternică și filtrarea aplicate pe kick de obicei în metal nu au rolul de a potența sunetul natural al acesteia ci de a-l contorsiona într-un sound specific și distinct. Cam la fel cu mediile și chitara. Apoi mai sunt probleme specifice mixajului in-the-box și editare/aranjament, care se fac uneori concomitent cu mixajul. Și desigur mastering, care e alt subiect. Iar dacă zici de înregistrări, să știi că și tracking-ul e un subiect separat și destul de vast. De obicei e inutil să încerci să "repari" un track prost înregistrat și știu că mulți tratează superficial subiectul. Mixajul live din nou are problematica sa specifică (dar rămân valabile principiile de mai sus), dacă vrei să te bagi și acolo.

E drept că în State se mai poartă să-ți deschizi firmă de pedale/amplificatoare/modificări după ce înveți să lipești două fire. Sau să-i spui altcuiva să lipească două fire. V. Death by Audio, Lovepedal et al, fapt care poate duce la situații extreme: La noi aparent există încă o cultură tehnică mai riguroasă, care se trage probabil din din educația industrializată comunistă și din spiritul DIY ce a dăinuit mai mult, de nevoie. Dar să nu deviem prea mult de la subiect "Brand-ul", în condițiile în care toate electronicile se fabrică în Asia, înseamnă altceva astăzi decât acum 30-40+ de ani, când au luat naștere, multe din ele în subsolul câte unui tânăr entuziast. Atât tehnologia cât și standardele de fabricație au devenit mai uniforme și rareori apar idei geniale ce revoluționează industria și muzica, lucrurile progresează mai gradual.

Nu-i bai, ar ieși (mult) mai ieftin, oricum. Nu reușesc să decid dacă ar fi mai bine cu o putere minusculă (până la 2 W), potrivită pt. dormitor/studio ce poate fi folosit pe scenă doar ca preamp sau direct cu putere mare. Am să încep cu prima variantă între timp și mai vedem.

Cât ați da pe un head cu preamplificator de HT-5 dar cu controale de ton pe ambele canale și mai multă saturație disponibilă, plus un boost gen TS (pe footswitch) ce poate fi activat indiferent de canal, și cu putere solid state (tot vreo 5 W să zicem)?

It's the 80's all over again!