www.rgc.ro Web analytics

Jump to content

How To Bias A Marshall Jcm 800 / 2205 From 1988


avatar2100

Recommended Posts

 Salutare tuturor, nu sunt electronist si nici teorie in acest domeniu nu cunosc, dar va voi prezenta metoda pe care am folosit-o pentru biasarea amplificatorului personal, un Marshall JCM 800/2205 fabricat in 1988.

 Dupa ce am testat zeci de lampi, am ales aceasta configuratie:

 

V1: Mullard NOS
V2: Telefunken NOS
V3: Telefunken NOS
V4: Marshall white logo
V5: TungSol ECC803S balanced gold pin
  #:  Svetlana EL34 C Wing matched  
  #:  BIAS 38 Mv
( pentru determinarea valorii, am folosit aceasta formula: 25 / pin3 value x 65% )

 

 Deoarece lampile EL34 au fost noi, le-am lasat la rodat 20 de ore in amplificator, cu butonul Standby oprit, in decurs de 2 zile. Am verificat tensiunea de la priza la diferite ore ale zilei, asa am hotarat sa folosesc valoarea de 65%. De obicei ziua tensiunea la priza este mai mare decat seara (nu am stabilizator de tensiune), in acest fel am reusit sa gasesc o cale de mijloc, iar ampul sa sune foarte bine si la volum mic, fara a suprasolicita finalii.

 Urmariti filmuletul si daca aveti nelamuriri, puteti scrie aici.  Avem cativa colegi de forum care construiesc amplificatoare si o fac foarte bine, ii rog pe aceasta cale sa va raspunda la eventualele intrebari.

 

 O zi frumoasa, Avatar2100

 

Edited by avatar2100
  • Like 3
Link to comment
Share on other sites

In mod normal ,procedura de burn-in  se face cu tensiune negativa pe anod pt a nu crea nici un fel de potential si a evita emisiile secundare. Viata tubului dar si calitatea lui depinde de acest catod (tratat cu tot felul de oxizi cu scopul de a imbunatati emisia termionica) care emite electroni fiind incalzit de acest filament . Daca anodul nu este pornit (sau potentialul este negativ) , atunci in jurul catodului se formeaza un asa zis "nor de electroni" care ajuta la fixarea "si mai bine" a oxizilor cu care este tratat materialul din care este construit catodul. In lipsa unui potential negativ pe anod , nu este recomandat ca filamentul sa fie aprins mai mult de 24  ore.

Cu potential negativ pe anod , nu trebuie sa depaseasca 48 de ore .

Edited by ggg
  • Like 3
Link to comment
Share on other sites

In mod normal ,procedura de burn-in  se face cu tensiune negativa pe anod pt a nu crea nici un fel de potential si a evita emisiile secundare. Viata tubului dar si calitatea lui depinde de acest catod (tratat cu tot felul de oxizi cu scopul de a imbunatati emisia termionica) care emite electroni fiind incalzit de acest filament . Daca anodul nu este pornit (sau potentialul este negativ) , atunci in jurul catodului se formeaza un asa zis "nor de electroni" care ajuta la fixarea "si mai bine" a oxizilor cu care este tratat materialul din care este construit catodul. In lipsa unui potential negativ pe anod , nu este recomandat ca filamentul sa fie aprins mai mult de 24  ore.

Cu potential negativ pe anod , nu trebuie sa depaseasca 48 de ore .

 

mind_blown.gif

Link to comment
Share on other sites

augustin, am inteles faza cu tensiunea, dar ai grija ca e ... Invers!

Cand tensiunea de retea e mai mica, scade proportional si tensiunea de negativare si, implicit, creste curentul din catodul finalelor! Eu as fi trecut ampul pe 220v - cand o sa am 235, o sa am headroom mai mare - anodica ajunge la vreo 470v iar curentul de bias scade putin, fiind mai safe ca inainte. Daca tu stabilesti un bias pt o tensiune, si ea scade, nu esti mai safe, dimpotriva) pe langa ca se aude mult mai rau.

E acelasi efect care il simteai cand auzeai un amp vintage facut pt 240v pt uk, veneai in romania la 220v si se auzea ca un c...

  • Like 1
Link to comment
Share on other sites

Am refacut biasul cu selectorul de tensiune in pozitia 220v, am facut aceasta mica inregistrare. Captarea am facut-o cu SM57 direct in camera mea video, nu am aplicat nici o corectie.  Amplificatorul era dat foarte incet, am facut o inregistrare si cu atenuatorul de putere Rivera, poate o sa-l postez si pe acesta :)

 

 

00:28 / Mains 240v Bias 38Mv
02:15 / Mains 220v Bias 35Mv
04:04 / Mains 220v Bias 37Mv
05:29 / Mains 220v Bias 38Mv

 

DIRTY

  • PRESENCE: 1
  • VOLUME: 2
  • REVERB: 0
  • BASS: 10
  • MIDDLE: 3
  • TREBLE: 3
  • VOLUME: 2
  • GAIN: 10

CLEAN

  • BASS: 5
  • TREBLE: 5
  • VOLUME:1
Edited by avatar2100
  • Like 1
Link to comment
Share on other sites

https://www.tube-town.net/cms/userfiles/media/bias/bias-setup-e.pdf

 

" rodarea"  tuburilor se  face ptr a stabiliza   functionare al unui tub nou ....

 

Se regleaza "BIAS" -ul  apoi se  canta o juma' de ora sau o ora ca dupa sa se masoare iarasi  daca este vre-o schimbare ..se regleazaa din nou BIAS-ul ,,

 

Tuburile trebuie masurate individual  .Din consumul total de (mA) /2  nu stii daca sunt egale tuburile ...

 

Daca tuburile (Push-Pull )nu sunt egale se poate  auzi un BRUM deoarece in traful de iesire push- pull  acesta nu se va anula ..

 

In consecinta daca cele doua tuburi finale din Push-Pull sunt "egale " brumul va fi insesizabil ...( presupunand ca ca etajul defazor este simetric )

 

In cazul amplifurilor cu 4 -...6 -....8-.... tuburi  mai ai posibilitatea de a grupa tuburile ca cele doua parti sa ajunga la simetrie ,,ascultand brumul ...( adica schimbam cate un  tub dintr-o parte in celalta  pana obtineam minim de brum )

  • Like 2
Link to comment
Share on other sites

te poti prinde daca sunt ok finalii din punctul asta de vedere, al echilibrului, cand inchizi ampul din butonul POWER - lasi switchul Standby pe play. poti da un acord,  inainte - la inchidere, sunetul trebuie sa scada progresiv, curat. daca se aude ceva aiurea, sau zgomote ciudate, este in neregula ampul.

poate multi si-ar fi pus intrebarea ce e cu zgomotul respectiv, daca apare?! dar nu prea au auvut ocazia pt ca 99,99% dintre utilizatorii de ampuri activeaza butonul de standby inainte de inchidere din power, ceea ce e cam ... gresit. ca si la pornire. procedura la fel de inutila, dar si gresita, la fel ca procedura de formare a tuburilor. trebuie ca unii dealeri de lampi sa-si justifice preturile umflate.

 

procedura de formare a tuburilor din ampurile de chitara este absolut inutila. e adevarat ce a scris @ggg, dar la tuburile de mare putere, radio, de 1kw, magnetroane, amplitroane etc. de altfel e si specificat asta in specificatiile tuburilor respective.

la cele de mica putere, cele folosite de noi in ampuri, fie ca e vb de triode mici sau de la el34 pana la kt88 - kanci.

Edited by sorin65
Link to comment
Share on other sites

Toate tuburile au depuneri de oxizi  pe catod(de bariu sau altele) pt optimizarea emisiei termionice . Depunerea asta se face printr-o operatie chimica .Pe vremea NOS-urilor , operatia de fixare/stabilizare a acestor oxizi prin temperaturi inalte (2700 de grade) se facea in fabrica de tuburi. Acum, pt ca tehnologia prelucrarilor metalurgice este net superioara si calitatea materialelor a crescut iar aceasta procedura nu se mai aplica in fabrica, .. din cate stiu , cel putin in Rusia .

Un tub poate transfera sarcini electrice ( curent) atata timp cat emisia de electroni este optima. Acest curent depinde de cantitatea de electroni disponibila  pt transfer (in "norul de electroni") aflata in jurul catodului .

Cand acest oxid se consuma, emisia de electroni scade si bineinteles si puterea tubului . In acel moment ne pronuntam ca lampa numai este buna chiar daca este functionala .

O problema serioasa apare atunci cand tubul nu este suficient de incalzit si este solicitat sa transfere curent fara sa fie format acel "nor de electroni". La un astfel de moment exista riscul ca acest oxid sa "zboare" efectiv de pe suprafata catodului iar asta inseamna , practic, distrugerea tubului .

Intotdeauna folosesc procedura asta de "burn in" inainte de a monta tuburile finale in amplificator . Inainte de a utiliza aceasta procedura, pana cand setam un bias "imi iesea sangele pe nas" . Faceam o setare si dupa 30 de minute ,valorile tuburilor erau in cu totul alta parte ,...pierdeam o zi sau doua pana cand reuseam sa fac ceva satisfacator . De cele mai multe ori dadeam vina pe tuburi , ca nu sunt bune ,JJ-uri sparte, Shuguang aruncate la gunoi ,ElectroHarmonix ,...tzeapa. De fapt asa am ajuns la tuburile criogentate care nu au astfel de probleme.

Dupa operatia de  "burn in" (fara nici un fel de tensiune anodica pornita - asta folosesc) , termin cu bias-ul in maxim 50 de minute . Dupa ce am montat tuburile  bias-ul este setat la minim pt a le bloca efectiv  . Dupa care "deschid" cu cate 5-10 mA la fiecare 10 minute . 

 

 

 

  • Like 2
Link to comment
Share on other sites

Adica 38mA nu Mv - ceea ce masori acolo este caderea de tensiune pe o rezistenta de 1OHM care conform legii cu acelas nume iti da curentul care trece prin tub fara sa mai fie nevoie sa mai faci o impartire (I=U/R).

Nu am facut aceasta completare pentru a starnii un flame ci pur si simplu pentru a avea o imagine apox. corecta vis a vis de ceea ce ai realizat acolo. 

Cand se spune ca se face BIASUL unui etaj final este de fapt stabilirea punctului de functionare in regim static si a curentului de repaos care trece prin elementele active (tuburi sau tranzistori) - Biasul este de fapt o o tensiune care se aplica pe electrodul de intrare (poarta/ grila / baza) care comanda curentul de repaos.

 

Cu respect,

Gabriel Tudoran

  • Like 5
Link to comment
Share on other sites

Adica 38mA nu Mv - ceea ce masori acolo este caderea de tensiune pe o rezistenta de 1OHM care conform legii cu acelas nume iti da curentul care trece prin tub fara sa mai fie nevoie sa mai faci o impartire (I=U/R).

 

Eu ca si toata lumea de aici ,stim ca , stii :respect: ...nu-i problema. Doar pt conformitate , ca nu ai apucat sa corectezi : pt a evita impartirea aia , rezistenta are valoarea de 1 Ohm .Altfel ,trebuie socoteala .

Edited by ggg
  • Like 1
Link to comment
Share on other sites

@ggg:

"Adica 38mA nu Mv - ceea ce masori acolo este caderea de tensiune pe o rezistenta de 1OHM care conform legii cu acelas nume iti da curentul care trece prin tub fara sa mai fie nevoie sa mai faci o impartire (I=U/R)."

 

Si eu ce am scris? Iti zic eu, am scris: FARA sa mai fie nevoie sa faci o impartire

Link to comment
Share on other sites

 . Acum, pt ca tehnologia prelucrarilor metalurgice este net superioara si calitatea materialelor a crescut iar aceasta procedura nu se mai aplica in fabrica, .. din cate stiu , cel putin in Rusia

De cateva zile mi-am terminat caracteriscopul pt masurarea si vizualizarea caracteristicilor pt tuburi . Azi am facut masuratori comparative intre tuburile chinezesti si cele rusesti . Concluzia mea este ca producatorii chinezi pregatesc tuburile pt vanzare in timp ce rusii le lasa sa se "coacã" la consumator .

  • Like 2
Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

mie mi se pare ca suna perfect modelul/amp-ul asta (M. Schenker si J. Norum stiu mai bine), bineinteles ca pot fi diferente in functie de tipul/marca de lampi si alti factori tehnici (nu ma pricep la electronica deloc) dar sound-ul tipic Marshall este acolo, inegalabil

se pare ca sunt electronisti care nu se streseaza foarte mult pt. bias, of fi ca un "fine tunning", dar inteleg ca tonul Marshall se pastreaza oricum

si totusi eu nu cred ca strica un bias :), este mai greu de gasit cineva sa-l faca ... bine

 

pana la urma conteaza, dupa parerea mea, cum suna amp-ul, sa sune bine, sa nu existe riscul unor defecte in amp si da, sa si tina lampile ceva vreme

 

am scos tonuri aproape identice, in genul celor din clip-urile postate mai sus (la setari bass/middle/treble/presence foarte apropiate) din 4 Marshall-uri, toate de 50 W, fiecare cu personalitatea lui (la sound ma refer :)):

 

1993 JCM900 DR 4500 (5881),

1990 JCM900 DR 4501 (EL34),

1990 JCM900 MV MKIII 2500 (EL34),

1988 JCM800 4210 (EL34), varianta combo a celui din topic

intradevar, toate fiind "rude" apropiate ...

 

poate la vara fac o comparatie cu toate 4 si o pun pe youtube ... asa poate mai salvez din reputatia proasta a JCM-urilor 900 :), nemeritata IMO

surprinzator, combo-urile imi suna mie mai bine (nu solistici si shred-uri) cu difuzoarele lor G12T-75 (900) respectiv GT12M-70 (800) decat printr-un 1960AV 4x12 V30 UK ... cu Burstbuckers Pro (LP) si JB&Jazz (Ibanez) 

Edited by Brother Cane
Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

BIAS-ul  normal ca are efect asupra soundului ...deoarece daca nu este OK avem distors de crossover !

( crossover al jonctiunii celor doua semiperioade )

 

in clasa AB (in contratimp )semiperioadele semnalului sunt amplificate de cate "o parte " al etajului final ,

Cele doua semiperioade astfel amplificate in putere de cate un tub ( sau cate un grup de tuburi  ptr putere mai mare ) trebuie sa fie

"jonctionate" perfect   asta se realizeaza prin reglajul corect al "bias"-ului .

 

post-902-0-24410800-1470778665_thumb.jpg

 

Tuburile de pe cele doua semiperioade trebuie sa fie "imperechiate" ca sa avem excursia semnalului simetrica ...sa nu apara distorsiuni in regimul "clean maxim posibil"  ..respoectiv sa se poata scoate puterea maxima ,

Daca una din parti  amplifica mai tare aceasta va ajunge la maxim "sinus "/clean  cand cealalta parte ramane sub amplificarea maxima .In acet caz daca mai dai volum partea cu amplificare mai mare va intra in distorsiuni cand cealalta parte ar ajunge la puterea maxima "clean" ,,,in consecinta nu poti folosi puterea maxima de "clean " , practic ai putere utila mai mica ,,

Deci bias reglat gresit poti avea putere mai mica + distorsiuni daca dai in overdrive si ele cu putere mai mica iar daca dai volum mare tonul poate fi foarte distoirsionat ,,,

 

Cu tuburile "blocate partial " ai un sunet de "crunch" deoarece sunetul este distorsionat si cu "gate " caci trebuie ca semnalul sa "deschida " bias-ul .

 

Practic "bias"-ul este OK doar intr-um singur punct unde cele doua semiperioade sunt jonctionate perfect .

 

Pierdere de putere se datoreaza nesimetriei sau /si uzura tuburilor ce pe langa scaderea prformantelor se uzeaza "asimetric" ..

 

Amplifurile "PRO"  aveau incorporat aparat de masura cu care se puteau controla tuburile ptr bias si simetrie .

 

Asimetria se si " aude " deoarece va apare "brumul" ce nu se mai "humbucker" in etajul in contratimp ( in traful de isire ) astfel se va auzi  mai tare sau mai fin in functie de marimea asimetriei tuburilor finale ..

 

Normal se lasa un curent de mers in gol mai mare "oleaca " deoarece in regim dinamic ( cu amplificarea muzicii) punctul static "se muta " astfel ca sa nu ai probleme se regleaza otzara mai mare curentul ....dar asta ar trebuie sa se faca  de la caz la caz intr-un laborator dotat cu aparate de masura si control unde se simuleaza si mersul la putere mare ,,,etc

 

(ca si exemplu AC-30  este cu clasa A in contratimp ,,din aceasta cauza are traf de retea mare si greu ..dar cand dai blana sa cam muta clasa de functionare catre AB ..caci aluneca bias-ul )

 

Cu un bias mai "hot" poti avea un sound mai sa zicem "gras "(?) playabilitate mai buna cu chitara dar se vor duce mai repede tuburile ,

Edited by karpi
  • Like 1
Link to comment
Share on other sites

Ampurile cu etaj final in clasa A sunt cele mai mari consumatoare de tuburi finale,pentru ca indiferet de puterea livrata avem acelasi curent prin tuburile finale,bias automat (o rezistenta montata in catozii tuburilor finale),cu o crestere de cutiva mA spre puterea maxima;un exemplu este Vox AC30.

 

Etajele finale AB ,cu negativare fixa,menajeaza mai bine tuburile finale,acestea se uzeaza in functie de puterea livrata de amp,exemplu JCM800.

  • Like 1
Link to comment
Share on other sites

Acum mi-a atras atentia comentariul prietenului VicSind  ...

"Dupa ce am montat tuburile  bias-ul este setat la minim pt a le bloca efectiv"

 

- NU doresc sa  rastalmacesc exprimarea de sus - bias "la minim" poate fi inteles de unii ca tensiune negativa MICA = curent MARE in tub = Saturatie, nu Blocare, anodica scade.

 

 

Cu valorile astea negative pare un pic anapoda  .Depinde cum consideram care valori sunt mai mari  ( -30 > -1 = False ) . 

Oricum , este vorba despre curentul de mers in gol , asa cum a povestit AnalogSound . Astfel , tensiunea de control a grilei de comanda trebuie sa creasca (valoric) de la cat mai negativ spre 0 .

 

P.S. A nu se intelege ca tensiunea negativa pe G1 trebuie sa ajunga la 0V .

Edited by ggg
  • Like 1
Link to comment
Share on other sites

Ampurile cu etaj final in clasa A sunt cele mai mari consumatoare de tuburi finale,pentru ca indiferet de puterea livrata avem acelasi curent prin tuburile finale,bias automat (o rezistenta montata in catozii tuburilor finale),cu o crestere de cutiva mA spre puterea maxima;un exemplu este Vox AC30.

 

Etajele finale AB ,cu negativare fixa,menajeaza mai bine tuburile finale,acestea se uzeaza in functie de puterea livrata de amp,exemplu JCM800.

",,,,,,,,,,,,,,indiferet de puterea livrata avem acelasi curent prin tuburile finale......." ????????????

Adica nu se mai intampla nimic avem doar un curent fix , unic , singurul ce dupa impulsul de pornire  nu va mai produce nici o "miscare " in traful de iesire ???

 

sunt convins ca stii despre ce este vorba doar ca  explici gresit ...

 

In clasa A  ( mai ales in single-ended  )avem un curent in gol "mare " deoarece  se biaseaza pe "mijlocul " portiunii liniare ale caracteristicii de amplificare .

Din / in jurul acestui punct se " draivuieste " ( moduleaza )  cu semnalul util  venit din preamp in +/- , astfel in semiperioada "+" se mai creste curentul  iar in semiperioada "-" se scade curentul  prin tub.

In anumit grad de  "draivuire" se poate ca in functiunare  dinamica (semnal sinusoidal , amplificare program muzical  sau instrument ) in medie sa consume mai putin curent decat daca merge doar in gol ,( IN GOL CONSUMA/DISIPA APROX JUMATATE DE PUTERE )

 

,http://www.learnabout-electronics.org/Amplifiers/images/class-A-bias.gif

 

 

inca o diagrama simpla ptr ilustrare  ptr clasele A , AB si B

 

In diagrama urmatiare se vede cun in clasa A este biasat tubul la 70mA  (din 150mA ),,,mai are 75 mA in "sus " pana la curentul " maxim"(150mA in acest caz ) de regim "sinus" ..

 

http://www.tubecad.com/2011/08/13/Idle%20Current%20vs%20class%20of%20operation.png

 

idea ptr clasa AB  este ca ptr semnalele "mici" sa fie deschise tuburile ca sa nu apara "gatuirea" de crossover ,,,sa nu fie distorsionate semnalele mici/slabe ,,,adica daca canti "fin" la instrument parti "pianissimo " sa nu se "inchida " tuburile producand un efect de gate + bineintele un distors .

asa ca ptr semnale "mici" ai o portiune de "clasa A"  unde curge curent in gol prin ambele tuburi   apoi la semnale mari intra in clasa AB.

Edited by karpi
Link to comment
Share on other sites

",,,,,,,,,,,,,,indiferet de puterea livrata avem acelasi curent prin tuburile finale......." ????????????

Adica nu se mai intampla nimic avem doar un curent fix , unic , singurul ce dupa impulsul de pornire  nu va mai produce nici o "miscare " in traful de iesire ???

 

sunt convins ca stii despre ce este vorba doar ca  explici gresit ...

 

In clasa A  ( mai ales in single-ended  )avem un curent in gol "mare " deoarece  se biaseaza pe "mijlocul " portiunii liniare ale caracteristicii de amplificare .

Din / in jurul acestui punct se " draivuieste " ( moduleaza )  cu semnalul util  venit din preamp in +/- , astfel in semiperioada "+" se mai creste curentul  iar in semiperioada "-" se scade curentul  prin tub.

In anumit grad de  "draivuire" se poate ca in functiunare  dinamica (semnal sinusoidal , amplificare program muzical  sau instrument ) in medie sa consume mai putin curent decat daca merge doar in gol ,( IN GOL CONSUMA/DISIPA APROX JUMATATE DE PUTERE )

 

,http://www.learnabout-electronics.org/Amplifiers/images/class-A-bias.gif

 

 

inca o diagrama simpla ptr ilustrare  ptr clasele A , AB si B

 

In diagrama urmatiare se vede cun in clasa A este biasat tubul la 70mA  (din 150mA ),,,mai are 75 mA in "sus " pana la curentul " maxim"(150mA in acest caz ) de regim "sinus" ..

 

http://www.tubecad.com/2011/08/13/Idle%20Current%20vs%20class%20of%20operation.png

 

idea ptr clasa AB  este ca ptr semnalele "mici" sa fie deschise tuburile ca sa nu apara "gatuirea" de crossover ,,,sa nu fie distorsionate semnalele mici/slabe ,,,adica daca canti "fin" la instrument parti "pianissimo " sa nu se "inchida " tuburile producand un efect de gate + bineintele un distors .

asa ca ptr semnale "mici" ai o portiune de "clasa A"  unde curge curent in gol prin ambele tuburi   apoi la semnale mari intra in clasa AB.

Si eu sunt sigur ca ai inteles ce am scris,mare atentie ca ma refeream la PP,am dat si exemple de ampuri,de curiozitate ai nasurat curentul prin tuburi la un etaj A ,PP,cu rezistenta comuna in catod ? Ca sa vezi cit variaza curentul prin ele ? De la puterea minima la puterea maxima.
  • Like 1
Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
  • Recently Browsing   0 members

    • No registered users viewing this page.
×
×
  • Create New...

Important Information

"This site uses cookies. By continuing to browse the site you are agreeing to our use of cookies.