'mnezău

Nu e vorba de material, e acelaşi lemn, aşa cum zice şi 57, problema e la construcţie. LP e o chitară prost gândită, cu toate astea, e cel mai vândut model de chitară. Ai putea încerca să urmăreşti o licitaţie în genul ăsteia, poate ai noroc să prinzi un preţ bun. Nu ştiu dacă gâtul de la SG se potriveşte la LP. Sunt gâturi destul de greu de găsit pentru că majoritatea modelelor LP sunt set neck. S-ar putea să ieşi mai ieftin decât cu reparatul.

Mi-aş lua şi eu un neck din carbon, dar la toate firmele la care am întrebat mi s-a spus că toate neck-urile sunt făcute anul ăsta. După cum ştim cu toţii, nu se compară o bucată de carbon uscată vreo 20-25 de ani cu astea noi...

Păi majoră nici n-are cum să fie. Gâtul rupt are alte simptome.

Cu chitara acordată, desigur. Citeşte şi înţelege de ce anume trebuie să setezi truss rod-ul, ce face, că e internetul plin. 1) Chitara nu se bagă în priză; 2) La chitară electrică, nu te interesează cum sună neamplificat, ci doar amplificat, pentru că aşa se foloseşte instrumentul ăsta.

Şi te şi cam costă transportul la astea... A găsit pe la 60$, cu transportul gratuit pe ebay. Tot prin China ar trebui să cauţi, e posibil să găseşti mai ieftine. E scump şi dacă-l înlocuieşti, şi dacă-l repari. Ai putea totuşi să încerci să pui nişte corzi, să vezi. De preferat cât mai subţiri. Cu un set de 9 s-ar putea să ai surpriza să n-ai nevoie de truss rod.

Da, ăla care a învăţat ce înseamnă toate semnele de circulaţie, unde trebuie să acorde prioritate şi pe ce parte a drumului să circule, e mult mai periculos decât ăla care habar n-are de ele. Ai piste de biciclişti, nu prea ai nevoie de multă educaţie rutieră, însă, cât timp n-ai pe unde circula, decât pe acelaşi drum pe care circulă şi autoturisme, trebuie să respecţi aceleaşi reglementări. Cum eu dau fuga să-mi fac RCA şi rovignetă când îmi expiră, pe biciclist îl doare-n cur că n-are voie să circule beat, pe trotuar, că trebuie să aibă far noaptea, să poarte vestă sau să-şi semnalizeze intenţiile, sau să se încadreze pe banda corespunzătoare dacă vrea să schimbe direcţia de mers. Iar faptul că vă enervează ceilalţi conducători auto nu înseamnă decât că aveţi acelaşi stil de condus şi vă încurcaţi unii pe alţii. Dacă aţi respecta câteva reguli de bun simţ în trafic, nu aţi mai fi atât de nervoşi pentru că nu aţi avea motive.

Nu generaliza, eu mă refeream strict la cazuri care se pot termina prost pentru tine. Şi la "intervenţia" aşa cum cred mulţi că e "uman", "corect" sau alte asemenea. Partea proastă e că majoritatea tocmai prost se termină. Doar în filme se alege eroul cu gagica. În viaţa de zi cu zi, nu merge aşa. Exemplu concret în care nu m-aş băga niciodată: http://www.wowbiz.ro/socant-o-tanara-a-fost-batuta-in-autobuz-si-nimeni-nu-a-intervenit-agresorul-a-injurat-o-ca-la-usa-cortului-si-a-amenintat-o-cu-moartea_46011.html

Scenariile făcute de ăştia în Bucureşti şi Timişoara sunt puerile, bune de impresionat hipioţi. Bicicleta are o caracteristică importantă, e mică şi o poţi "parca" foarte aproape de locul în care ai treabă. Din motivul ăsta, sunt mult mai multe şanse ca proprietarul să îşi aibă bicicleta în câmpul vizual. Hoţilor le e cel mai frică de organe, multă lume în jur şi de proprietar. N-o să-ţi stea să-ţi fure ţie bicicleta tăind la lanţul ăla 10 minute pe o stradă foarte populată. Din motivul ăsta, majoritatea nu credeau posibil aşa ceva şi de-asta nu prea îl băgau în seamă pe individ, cel mai probabil gândindu-se exact la "scuza" pe care o inventa, că şi-a rătăcit cheiţa. Ia pune în locul ălora un ciocolatiu rupt în cur, să vezi cum sar toţi pe el. În general astea se fură cât mai repede. În sub un minut, hoţul e deja plecat cu bicicleta. Stă, îi dă târcoale, eventual se sprijină pe ea, vede dacă îi spune cineva ceva, vede că-i puţină lume în jur, cu o piatră scapă de lănţişorul ăla imediat. Acum, partea cu "nu se bagă nimeni", e şi asta prostească. Dacă eşti singur şi vezi cazuri de genul, în care e posibil să se ivească un conflict spontan, ar trebui să fii idiot să te bagi. Oricât de Spiderman ai vrea tu să pari, ăla de freacă cu bomfaierul la bicicletă îţi poate înfige o lamă prin stomăcel şi pe urmă facem episodul "cum se moare pe trotuar pentru că nu dă nimeni un telefon la 112 sau o mână de ajutor". Eşti cu mai mulţi, e mult mai sigur. Poţi face o mică gaşcă şi ad-hoc, îi mai găseşti pe unii pe stradă şi atunci da, dar singur, în general, e idee proastă. Sau măcar, dacă vrei să fii Spiderman, să fii Spidermanul guraliv, să îi faci pe cât mai mulţi din jurul tău conştienţi de ceea ce se petrece.

Foarte bine sună. Conceptul cu folosirea sunetelor de la console este foarte interesant. L-am auzit prima oară la Machinae Supremacy şi chiar îmi pare rău că nu abordează mai mulţi ideea. Ei chiar au încercat să-i dea şi un nume, "sid metal".

Ce anume nu-ţi place la chitara actuală? Dacă eşti începător, vrei să înveţi să cânţi sau dacă nu ţi-au trecut prea multe chitare prin mână pentru a-ţi putea face o impresie despre ce trebuie să iei, alege fix ce îţi place cum arată. Că vrei LP sau Strat, floyd, humbuckere, 24 de taste, fretwire jumbo, un anumit radius la fretboard, dacă nu ştii foarte bine cu ce se mănâncă fiecare, nu prea au de ce să-ţi influenţeze alegerea. "Defecte ascunse" pe care să nu le poţi rezolva cu un setup, sunt destul de puţine. Unul ar fi o construcţie defectuoasă care nu ţi-ar permite să o acordezi ca lumea, "twisted neck", truss rod rupt. În rest, mai toate se rezolvă cu investiţie minimă. Aici faci o greşeală. Începi să-ţi formezi un set de concluzii greşite, în necunoştinţă de cauză. Truss rod-ul tocmai de-asta există, să poţi curba gâtul chitarei cum îţi convine. Ai putea foarte bine să spui că nu iei nici o chitară care are switch-ul dat pe doza neck, pentru că tu nu foloseşti doza respectivă.

Nu mă înşel, pentru că tu ai înţeles-o ca pe un reproş sau jignire, nu ştiu, în orice caz, nu asta a fost intenţia mea. Am vrut doar să fac cunoscut progrămelul respectiv. Cu el îţi poţi aranja o progresie cu 2 click-uri, fără să fie nevoie să descarci 50 de mp3-uri, să le sortezi, să le pui să se repete, etc. Poţi selecta volumul, tipul intrumentelor, poţi alege instrumentele care să cânte progresia respectivă. De exemplu, pot folosi şi bassistii progresiile prezentate de tine, putând să oprească bass-ul. În orice caz, scuză-mi intenţia de a încerca să prezint o soluţie alternativă, mă voi abţine în viitor.

Eu unul am găsit un programel care face exact ce ai făcut tu. Se numeşte ChordPulse şi mi se pare foarte util.

Ţi-ar fi utilă o interfaţă care are intrare atât pentru instrument, cât şi MIDI. Vezi că sunt care le au pe amândouă. Dacă tot dai un ban, caută şi cu phantom power, nu ştii când ţi-oi lua un condenser. Acum depinde şi cum gândeşti tu, de cate intrari si iesiri ai nevoie. Am filtrat o listă pe thomann, cu 2 intrări analog, phantom power, MIDI, 24 de biti si sample rate 96kHz. Acum, sincer, mai toate au atât părţi bune, cât şi părţi proaste. Ba păcăneli câteodată, ba ţi se mai blochează ieşirile, sunt probleme destul de comune, iar dacă dai un search pe google, pentru fiecare model, vei găsi discuţii pe genul ăsta de subiecte la fiecare şi rezolvări rapide. În orice caz, treaba ţi-o faci, până la urmă, cu oricare.

Voi sunteţi sănătoşi? Nu văd de unde aţi înţeles voi că respectivul clip e regizat de un Jonas Akerlund, sau că vioara-i cântată de vreun Joshua Bell... Au făcut şi ei ce ştiu, cum s-au priceput şi le-a ieşit foarte bine. Mai bine decât iese la majoritatea trupelor rock de prin România. Asta ar trebui să vă pună pe gânduri... Dacă aveau versuri în engleză şi vocile mai lucrate, vă căcaţi pe voi cu "uite-i pe Whitesnake de România".

Eşti sigur că ai activat simularea de cabinet din procesor?

Înainte de toate, dacă ăsteia nu-i găseşti şurubul de reglare a truss-rod-ului (care ar trebui să fie în cutie, în capătul gâtului) sau nu ştii ce să faci cu el, pentru a regla curbura gâtului, ce te face să crezi că îl vei găsi la o chitară mai scumpă?

Dacă purtam discuţia asta prin anii '50, era o oareşce problemă, dar se rezolva şi atunci. Acum ai efecte peste tot. Ai PC, ai o grămadă de VST-uri, ai un smartphone, au inventat băieţii efecte pe smartphone, dai 200 de lei pe un procesor ai o grămadă de efecte şi o multitudine de tonuri. Şi cu toate se obţin rezultate foarte bune. "Tonul" nu este "rezervat profesioniştilor". Este un aspect subiectiv. Trebuie să-ţi placă ţie. Nu este nimic greşit dacă ţie îţi place doza de pe Affinity mai mult decât P90-ul care îi place lui red.

Fuck, iar o să ne baneze Partea de Fier.

Începe cu topicul ăsta: http://forums.rgc.ro...-pe-calculator/ Mai mulţi care am adoptat soluţia asta am recurs la o placă de sunet specială, cu suport ASIO. Ne ajută să ne monitorizăm cu o latenţă cât mai mică în timp ce cântăm. Însă merge şi cu placa on-board.

Să ştii că Affinity nu e "praştie" deloc. E o chitară modestă, cu un raport preţ-calitate excelent. Dacă vrei o experienţă de neuitat, du-te cu "praştia" care sună ca o "cratiţă" la un chitarist mai priceput. Vei vedea cum se transformă repejor în ceva de genul Fender Custom Shop. Cu cât exersezi mai mult, cu atât începe să sune mai bine echipamentul. Ia-ţi chitara, exersează şi bate-ţi capul cu schimbatul dozelor când nu-ţi sună chitara exact cum vrei în mixul final, înainte de a scoate albumul.

"Crede-m" că e în regulă. Acum, diferenţa majoră dintre ele este că una este pasivă, iar cealaltă e activă. Dacă vorbim de chitara trecută de tine la "Scule", ea are acum doze pasive. Poţi monta doză activă, doar că pot-ul de volum trebuie să fie de altă valoare decât cele pe care le ai acum şi să găseşti loc pentru baterie. Partea proastă e că Super Distorsion are nevoie de altă valoare la pot-ul de volum, aşa că ar trebui să renunţi la pot-ul de ton şi să ai volum individual pe fiecare doză. Ar fi recomandat ori să mergi pe două active, ori două pasive. De împerecheat, se împerechează orice doză cu orice doză. De preferat ar fi să fie apropiate din punct de vedere al volumului, să nu se simtă mare diferenţă când le schimbi între ele. În orice caz, văd că eşti cam bulversat, având în vedere că ai scule destul de ok. Văd că ai la vânzare un GT-8, îmi vine greu de crezut că n-ai reuşit să-l setezi astfel încât să-ţi placă. Poate problema nu e de la echipament... Partea proastă e că nu se rezolvă, oricât ai schimba doze şi amp-uri "pă lămpi". Dacă vrei să suni mai bine, exersezi mai mult şi cânţi mai bine.

Eu unul nu le iau. Am un cablu din placa de sunet pe care-l las slobod pe sub birou. Când vreau să cânt, iau chitara, bag cablul, dau un dublu click şi am deschis Reaper cu Guitar Rig şi EZ Drummer sau Addictive Drums, am mai multe fişiere separate, în funcţie de VST-urile pe care le vreau. Separate pentru chitară şi bass, aşa că pot să fiu plug and play atât cu chitara, cât şi cu bass-ul. Toate au volumele setate aşa cum vreau, efectiv nu am nimic altceva de făcut decât să mă apuc de cântat. Din punct de vedere hardware, singura ajustare pe care am făcut-o, a fost să lipesc, cu velcro, placa de sunet de unitate. Am şi vreo două procesoare şi am avut mai multe de-alungul timpului. Sincer, le folosesc foarte rar. Într-adevăr, dacă vreau să fac un loop, îmi iese mai repede cu procesorul, pur şi simplu pentru că are o funcţie care îmi sincronizează cântatul cu BPM-ul setat. Iese foarte bine şi cu DAW-ul, doar că trebuie să tai bucata respectivă. Mi se pare mult mai simplu decât dacă aş avea amplificator. Aveam un Vox digital şi butonam la el de fiecare dată când vroiam alt ton. Acum am butonat odată VST-urile şi le am salvate fix cum vreau. Oricum, acum, fiind multe procesoare care pot înlocui şi placa de sunet cu suport ASIO, mi se par a fi cele mai elegante soluţii pentru acasă. Dacă nu-ţi plac VST-urile, ai efecte din procesor, dacă nu-ţi plac alea din procesor, ai VST-uri. Din câte tonuri poţi face, chiar cu chestii freeware, nu prea ai cum să nu găseşti multe care să fie pe placul tău.

Ia-ţi un Squier de pe Guitarshop. E ceva în neregulă, îl trimiţi înapoi în 10 zile. Ca idee, mare lucru în neregulă să ştii că nu prea are ce să fie. Mai mereu sunt setate prost, au corzile vechi. Cu un schimb de corzi şi un setup se rezolvă mai toate problemele. Având în vedere că ai profesor, îţi poate face el operaţiunile astea. Acum, vorbeşte şi cu profesorul. Dacă îţi poate pune el la dispoziţie un amplificator când te duci la el, nu-i nevoie să-ţi iei, te poţi descurca, acasă, şi cu PC-ul. Dacă-ţi rămân bani măcar de un procesor, poţi să iei şi un procesor. Chiar văzusem zilele trecute pe la mica publicitate un Behringer V-amp cu 200 de lei.

Acum nu ştiu care este motivul pentru care Stratman recomandă asta, însă, eu am constat că, în cazul chitarei, soluţiile alea speciale pentru corzi sunt doar marketing. Am folosit pe corzi, nu am observat nici o diferenţă, tot atât de repede a trebuit să le schimb şi cu soluţie şi fără, iar la degete, doa că simţeam zama respectivă 2 minute de cântat, după aceea, fix la fel ca înainte. La bass însă, mi se pare utilă soluţia respectivă, doar pentru a înlătura jegul de pe corzi, dacă e cazul. Cel puţin la mine, nu se strânge mizerie pe corzi, aşa că e inutilă soluţia.

Păi altă doză îţi ridică acţiunea? În primul rând, e bine că iei altă chitară pentru treaba asta. Îi ridici ăleia acţiunea şi o pregăteşti special pentru asta. Pe urmă, dacă vrei să discuţi de ton, o altă doză n-o să-ţi transforme Vox-ul ăla în amplificator mai capabil. În orice caz, nici de la scule nu e marea problemă. Sunt sigur că Elmore James ar fi sunat la fel atât pe sculele tale, cât şi pe sculele lui Petrucci. Pe vremea respectivă nu era arta de acum cu "tonurile". Atunci cântau pe ce aveau, nu puteau să alerge jumătate de viaţă după scule, iar cealaltă jumătate să stea să aranjeze, să schimbe doze, să schimbe lămpi. Au găsit că e mai amuzant să cânte pur şi simplu. Puteai să le dai un borcan şi 4 sârme, într-un an probabil îţi făceau un album, iar acum câteva mii de chitarişti ar fi încercat să reproducă tonul respectiv cu scule de mii de euro.