Rezultatul Unor Frustrari Din Tinerete

[alinu_tau]

Cei care au apucat in anii 1990-1993 sa cante in sala de repetitii a liceului pe o chitara reghin LP, un pick-up pe post de amplificator, o chitara acustica cu corzi de bas pe post de chitara bas si pe o toba mare, un premier, un fus si un cinel pe post de tobe, stiu despre ce vorbesc. Pedale de efecte nu aveam, doar ceva fuzz/distortion facut artizanal si acela imprumutat de la cineva

[CiocanelBloodyCIocanel]

nu ma incadrez in aceasta categorie, dar inteleg ce vrei sa zici... cred. Insa nu sunt de acord ca GAS-ul ar veni de acolo. Pentru ca este prezent si in cultura americana, unde cred ca au cantat pe scule mai bune in anii 90 decat exista acum la diverse preturi sub high end.

GAS-ul vine din alte parti si poate fi oprit. Ar trebui deamarata o campanie - stop GAS, start playing.

[alinu_tau]

Dar cum puteam noi sa ne comparam cu americanii atunci? Nici acum nu putem... Si ce trupe de Glam aveau si pe ce scule cantau...

[CiocanelBloodyCIocanel]

nu-nteleg ce vrei sa zici. s-o luam de la capat. despre ce vorbesti?

[alinu_tau]

nu-nteleg ce vrei sa zici. s-o luam de la capat. despre ce vorbesti?

Cand eram tanar, n-aveam cu ce.. asta-i ideea.

Acuma cred ca am...

[Shreder_DT]

Nu se cheama frustrari, ci comunism.

[FiveseveN]

Necessity is the mother of invention.

Acum că toată lumea are acces la echipament toți sună la fel.

Edited March 14, 2014 by FiveseveN

[CiocanelBloodyCIocanel]

Cand eram tanar, n-aveam cu ce.. asta-i ideea.

Acuma cred ca am...

 

pai si frustrarea era ca nu aveai scule sau ca nu puteai canta? adica, acum ca ai scule, canti? pentru ca dupa ce scule ai, pari a investi mai mult timp in setat si gandit cum sa lantuiesti sculele... (nu e vorba ca-s multe sau ca ar fi foarte bune, dar sunt cam... aiurea alese - procesor + amp cu efecte, si mai ai o statie pe langa aia... si apoi ai 3 boostere cam de acelasi fel, ai in total 8 pedale, si cum spuneam ai si un procesor... plus ca toate sunt de nivel mediu... adica, nu-s cine stie ce)

Edited March 14, 2014 by CiocanelBloodyCIocanel

[alinu_tau]

pai si frustrarea era ca nu aveai scule sau ca nu puteai canta?

Pe vremea aia era si una si alta, pentru ca sunt legate intre ele. Vroiam sa fim rai, sa cantam metale, cum puteai canta metal cu un reghin bagat direct intr-un pick-up?

Edited March 14, 2014 by alinu_tau

[FiveseveN]

cum puteai canta metal cu un reghin bagat direct intr-un pick-up?

Is that a challenge?

[CiocanelBloodyCIocanel]

Pe vremea aia era si una si alta, pentru ca sunt legate intre ele. Vroiam sa fim rai, sa cantam metale, cum puteai canta metal cu un reghin bagat direct intr-un pick-up?

 

dar puteai doar sa inveti sa canti. nu-ti trebuie distors sa studiezi. fie metal, fie ce-o fi.

 

acu, n-am nimic cu tine, dar ma enervez cand aud scuze d-astea de scule, ca se propaga si ajungem toti sa credem ca nu putem sa cantam daca n-avem 5 pedale, un amplificator pe lampi si stam sa cautam pe net oferte si explicatii stiintifice in loc sa studiem (boala de care am suferit si eu).

 

daca esti inginer si te preocupa doar partea asta tehnica... e altceva.

[sorin65]

alin cred ca mai degraba cauta un motiv ca nu poate canta, dand vina pe scule:))

mai degraba e o chestie de inspiratie si imaginatie.

uite o trupa din doi membri, dintre care unul nici nu stie sa bata.

ei de ce o fac asa bine?

[John Petrecce]

Cei care au apucat in anii 1990-1993 sa cante in sala de repetitii a liceului pe o chitara reghin LP, un pick-up pe post de amplificator, o chitara acustica cu corzi de bas pe post de chitara bas si pe o toba mare, un premier, un fus si un cinel pe post de tobe, stiu despre ce vorbesc. Pedale de efecte nu aveam, doar ceva fuzz/distortion facut artizanal si acela imprumutat de la cineva

 

Stiu la ce te referi. numai ca pentru mine dupa atatia ani am constatat ca nu mai am cheful sau entuziasmul, poate si inspiratia de atunci. Treaba asta mi se pare mai frustranta decat lipsurile instrumentelor sau echipamentelor din vremea de care amintesti. Poate o fi o treaba care vine cu cat inaintezi in varsta..dar de ex. si 3 ore de cantat , repetat sau studiat au devenit tot mai obositoare, in vreme ce mai demult adormeam cu vreo lopata reghin cu sarme pe langa mine si eram entuziasmat..

As fi curios daca si cum se manifesta treaba asta si in cazul altora, dar in cazul meu se simte cumva, si tind sa o pun pe seama unei oarecare rutine, pentru ca nu sunt chiar o persoana lenesa si inca imi place sa cant, doar ca parca nu prea mai e la fel

[leopold]

Stiu la ce te referi. numai ca pentru mine dupa atatia ani am constatat ca nu mai am cheful sau entuziasmul, poate si inspiratia de atunci. Treaba asta mi se pare mai frustranta decat lipsurile instrumentelor sau echipamentelor din vremea de care amintesti. [..]

 

As fi curios daca si cum se manifesta treaba asta si in cazul altora

 

Sincer, pe undeva va invidiez. Eu am pus mana pe lopata prima oara in jur de 28 ani; cativa ani m-am prostit singur, capatand doar deprinderi proaste, si abia dupa aia am aflat ca exista tempo, masuri, samd.

 

Mi-as dori al dracu sa fi avut ocazia sa invat cat de cat ceva muzical la varsta la care se invata usor; Acu-mi ia juma de ora sa prind cat de cat o bataie noua, probabil 2 saptamani s-o "visez", un lick, o fraza, nu mai vorbesc. Ma inscriu greu in ritm, si alte minuni. Ah, si da, ma frustrez relativ usor. Pe de alta parte, imi place si ma relaxeaza sa cant, si bucuria e mare cand "iese" ceva, nu doar prima oara, ci mai tot timpul.

 

Cel mai tare ma incanta cand se lasa cu jam, si se leaga lucrurile.

 

Scor final, stiu din experienta ca satisfactia bate la fund frustrarea

[John Petrecce]

Sincer, pe undeva va invidiez. Eu am pus mana pe lopata prima oara in jur de 28 ani; cativa ani m-am prostit singur, capatand doar deprinderi proaste, si abia dupa aia am aflat ca exista tempo, masuri, samd.

 

Mi-as dori al dracu sa fi avut ocazia sa invat cat de cat ceva muzical la varsta la care se invata usor; Acu-mi ia juma de ora sa prind cat de cat o bataie noua, probabil 2 saptamani s-o "visez", un lick, o fraza, nu mai vorbesc. Ma inscriu greu in ritm, si alte minuni. Ah, si da, ma frustrez relativ usor. Pe de alta parte, imi place si ma relaxeaza sa cant, si bucuria e mare cand "iese" ceva, nu doar prima oara, ci mai tot timpul.

 

Cel mai tare ma incanta cand se lasa cu jam, si se leaga lucrurile.

 

Scor final, stiu din experienta ca satisfactia bate la fund frustrarea

 

Corect punctul tau de vedere. Probabil ca nu degeaba se spune ca muzica se poate incepe la orice varsta, atata timp cat te ajuta creerul si mainile

 

Eu m'am apucat de zdranganit cam pe la 15 sau 16, dar cativa ani buni i'am pierdut exact cum povestesti, zdranganind dezordonat tot felul de prostioare.. fara metronom, fara un program, fara un minim de baze teoretice , etc..practic fara cap . Astea in afara de dexteritate nu prea te ajuta in rest, iar deprinderi gresite cred ca majoritatea ne'am facut la inceput..Din fericire in timp se poate corecta orice, mai ales daca ai avantajul sa lucrezi cu oameni dedicati, daca au si cunostinte muzicale merge treaba si mai rapid

Referitor la ce spunea colegul, cred ca mai important decat sculele sunt pofta de cantat si cantatul in sine. Probabil ca si pretentiile sau asteptarile in timp devin mai mari, dar intr'adevar satisfactia care o ai cand iese snur o melodie cantata de 5 oameni, nu se compara nici cu mama sculelor

[FiveseveN]

de ex. si 3 ore de cantat , repetat sau studiat au devenit tot mai obositoare, in vreme ce mai demult adormeam cu vreo lopata reghin cu sarme pe langa mine si eram entuziasmat..

Cu vârsta vine și conștientizarea deșertăciunii.

The best laid schemes of mice and men...

[alinu_tau]

Da totusi, ce bine era sa fi avut sculele ce le am acum in perioada aia. Ce bine era daca s-ar fi inventat looperele si procesoarele de acum atunci... Pe vremea aia procesoarele erau doar pe la inceput si cine avea unul, mama ce bengos era!

[Marius1976]

Era alta epoca imediat postcomunista. Toata lumea a suferit de lipsuri. Entuziasm era insa cat China. Nu si posibilitatile materiale. Lipsea tot ceea ce este acum la preturi chiar accesibile. Sigur te-ar fi bucurat si un instrument dinasta foarte ieftin de acum. Probabil ca multi muzicieni potentiali s-au ratat din cauza lipsurilor si haosului care a domnit in acele vremuri. Erau vremuri frumoase. Acum exista scule la orice buget. Nu mai exista insa siguranta vietii de zi cu zi si liniste interioara pentru studiat, compus etc. Dar daca te aduni interior pot aparea unele mici minuni. Dupa ce tot asa ani de zile am zdranganit fara rost au urmat alti ani de zile in care am uitat de subiectul numit muzica. Dupa ce anul trecut de craciun mi-am cumparat un pachet foarte ieftin si destul de bun pentru acasa a aparut minunea amanata de vreo 20 si ceva de ani de zile: am invatat sa cant cu adevarat 4 piese ca la carte cu tot cu note. Acum stiu sa citesc partituri cu taburi si cu portativ, fara sa fi avut profesor. La inceput a fost FOARTE GREU dupa care a inceput sa mearga chiar binisor.

['mnezău]

Pe vremea aia era si una si alta, pentru ca sunt legate intre ele. Vroiam sa fim rai, sa cantam metale, cum puteai canta metal cu un reghin bagat direct intr-un pick-up?

 

Ei bine, sunt albume istorice care au fost înregistrate în felul ăsta. albumul Rage Against the Machine, de exemplu. Chitară de 20$ + amp solid state de 20w = Grammy. Şi ăsta-mi vine în minte acum, sunt sigur că au fost o groază de cazuri de genul, mai ales prin zona blues şi rock.

Cred că momentan te pierzi în opţiunile pe care ţi le oferă procesoarele, amplificatoarele, DAW-urile, etc. Petrecând zeci de ore jucându-te cu tonuri, efecte, toate cele, pierzi din vedere faptul că nu ai nevoie de toate pentru a cânta. De-aici se pierde imaginaţia multor muzicieni care, în trecut, erau nevoiţi să scoată tot ce se putea din scule slabe. Acum, tonurile pe care le vrei există, pleci de la rezultat şi te îndrepţi spre execuţie, nu invers. În direcţia asta sunt şanse mai slabe să ai surprize. Dar na, tocmai suprizele astea au definit muzica de astăzi.

 

Astăzi, dacă-ţi strici un amplificator la transport, faci repede comandă de difuzor sau ce părţi s-au stricat şi-l faci funcţional. Eventual ai un backup. În anii 50, un astfel de accident a inventat sunetul de chitară distorsionată.