karpi

I-ti mai repet odata ai doza de 15KOhm si daca pui in paralel 10KOhm ai shuntat doza . Trebuie 1Mohm . O intrare ptr chitara trebuie sa fie de 1M . La scule cu tranzistor mai simple este de aprox 100KOhm ce este cam putin ,reduce volmul si taie din frecvente ...... asa ca i-ti dai seama ce strica 10K .!! In momentul cand reduci volumul la una din intrari pui la masa FET-ul prin 100K iarasi nu-i OK ... Acesta este un mixer ptr Line/Out sa mixezi doua semnale de la doua mp3 playere etc...ca sa faci discoteca si nu ptr microfon sau chitara . Daca musai si trebuie mixerul pui in fata la fiecare intrare cate un Buffer cu un FET .

Da .Urat lucru dar se intampla pste tot in lume . MANELISTA ?? Alta mai exista?

In locul lui R1 si R3 sa pui potmetre de 500K--pana la 1M Ohm .Ptr chitara cu 10KOhm suntezi dozele, Rezistoarele R2 si R4 cred ca nu prea ar conta deoarece impedanta de intrare al FET-ului este forte mare deci nu va apare o cadere de tensiune prea mare ( adica semnalul nu va fi atenuat ).Circuitul nu amplifica doar adapteaza impedanta.Ar trebui sa transfere semnalul 99%.

Am si eu o problema...de problema SCRIE IN SUBTITLUL TOPICULUI DESPRE CE AR FI VORBA ca poate te doare capul sau nu ai bani de tranzistoare .... esti in subforumul DIY Minitehnicus , adica unde uni i-si construiesc de toate . Chitara cumperi cu un cunoscator , cineva care macar de vreo 20 de ani canta la chitara plus are habar si ce-i aia o chitara . Indiferent de "marca" si pret . La 270 Ron gasesti chitare second hand ,cam atat merita o chitara ce se vinde la 1000 Ron in magazine.Asa ca vezi pe la anunturi pe forum . 450 de Ron am vazut chitare bunicele noi noute in magazine, dar trebuie sa te duci sa alegi cu un cunoscator .

Da , nu se prea intelege la ce te referi cand spui zgomotos . Apoi spui despre zgomotul statiei ..Esete ceva confuzie .. Trebuie sa copiezi un etaj de reverb acesta probabil are o banda de frecventa limitata la minimul necesar in asa fel ca "sgomotul" sa fie mult sub semnalul util . In cea ce priveste izolatia fonica al unitatii de intarziere ai vazut cum este realizata ,lucru ce inseamna ca nu numai excitatia electronica ci si cea acustica de la feedback-ul din boxa contribuie la efrectul propriu zis. Cu un nivel "mare '' ataci linia de delay si cu sensibilitate cat mai redusa culegi semnal asa ai cel mai mic ''zgomot'' de toate felurile ,la mixat wet/dry trebuie facut cu gust si cu grije si este OK.

Pai interesant este ca lumea nu stie ca Jeff Beck este considerat de cele mai multe publicatii cat si de critici cel mai bun dupa dispartitia lui Hendrix . Este destul sa asculti piesa" Bulgaria'' Sau in contrast din aceiasi perioada ''Plan B'' Aaaa si in general ( ca sa nu uit sa precizez si eu ) si-a folosit mainile si degetele pe langa talent si imaginatia iesita din comun .

IMD distorsiuni de intermodulatie produse de un element activ nelinear .Ca rezultat in semnalul de iesire apar noi frecvente care sunt inexistente in semnalul de intrare .....mai pe larg in articolele despre Heterodinare,amestec de frecvente si IMD ... Tuburile ,JFET si MOSFET produc IMD foarte mic .Din aceasta cauza suna bine la chitara .Distorsiunile produc armonice pare care sunt in legetura armonica cu sunetul original caz in care poti sa canti si acorduri mai complexe fara sa se produca sunete disonante . Distorsiunile produse prin limitarea cu diode sau tranzistoare saturate .Acestea ce contin preponderent armonice impare trebuie sa prinzi doar powerchord deoarece IMD-ul acestor armonice impare produce sunete foarte disonante ce fac acordul chiar de nerecunoscut ...etc.... . Traful de iesire introduce si ceva armonice impare .Ponderea si pozitia acestora contribuie la sunetul final printre mute alte efece complexe . Mai intervine si capacitatea parazitara , inadaptarea impedantelor atat la Anod cat si catre difuzor .Apoi impedanta neliniara a difuzorului + boxa se reflecta in primar ....etc etc ...toate se reflecta in sunetul final. Din cauza complexitatii este greu sa simulezi in timp real fenomenul si sa reproduci sunetul unei statii reale pe tuburi cu circuite sau soft-uri relativ simple.

Firmele /atelierele cheltuie bani si muult mult timp ptr a gasi circuitul optim care suna bine . Este destul de greu sa cauti tu combinatia si schema sau modificari care suna cum vrei tu . Pana gasesti ce si cum trece mult timp ...daca reusesti ajungi "doctor" in tema si daca castigi si faima poti sa vinzi rezultatul muncii. Si trebuie si bani multi . Numai daca m agandesc cate boxe am construit experimentet si fata de un "atelier" profi abea de stiu cate ceva.Degeaba s-au dat la toata lumea datele TS al difurilor este doar o mica parte din cea ce trebuie stiut cunoscut ptr a construi o boxa buna de joase .In faza cu boxe de chitara datele TS nu are nici o relevanta .Boxa de chitara este si mai complicata trebuie sa aiba rezonante,atenuari .etc etc... Daca apoi treci la experimentat trafuri de iesire ...material, aria sectiuni, saturatia,comprimare si distorsiuni ,...ia gandeste-te cat costa si cat timp ia. la fel si restul schemei . Traful de retea , redresorul , filtrul ... Asa ca e mare ajutor sa ai o indicatie macar in mare ca sa rezolvi problema.Asta incearca amatorii pe toate caile .Firmele arunca prafuri si abureala mitologico-fantastica ca sa vanda .Datele de reclama te deruteaza si te duc pe un taram grestit , nu se spune cum realizeaza de fapt soundul . Bineinteles ca se poate "decodifica" totul cu multa munca de cercetare la nivel amatoricesc cu rabdare dar si pricepere .

DECI. Treaba este NE ELECTRICA , asa am inteles .Nu esti conectat prin cablu la nici un amplificator . La preamplif si reglajele sale de pe chitara nu mai conteaza daca umbli sau nu . Zgomotul este ceva vibratie mecanica ...doar ca nu inteleg cum dispare dupa un timp? Ptr orice eventualitate verifica gatul si vezi daca nu atinfge coarda un fret ....sau la care coarda face zgomotul ,\\ Cum a scris un coleg ...un cablu din chitara ( pe undeva intre pranp si jack-ul de iesire ( de ex_) poate sa joace si sa "bazaie" , dar si o piesa din plastic din vutia preampului. cel mai interesant ar fi sa inregistrezi sunetul cu microfonul de la PC sa-l si auzim. Pot sa "bazaie" pana si cheile de acordaj , acestea trebuie sa fie fixe ( blocate) .Intotdeauna acordezi o coarda de jos in sus , adica numai o tensionezi pana la inaltimea corecta NU!! detensionezi coarda "slabind" cheia deoparece ramane intre pozitii ale rotitei dintate si poate sa joace in locas ..si intra in rezonanta cateodata cu cate un sunet ...si bazaie. Si orice alta piesa metalica sai si plastic fixata in suruburi trebuie controlata sa nu aiba joc.

Depinde , de fapt la chitarele clasice gatul este scurt si gros , nu prea au probleme cu indoitul , numai daca materialul este "ieftin" si prost ales etc.. Dar placa de rezonanta si intariturile din interiorul cutiei de rezonanta difera fata de cele acustice .De obicei cla chitarele clasice se poate distruge cutia de rezonanta mai ales placa de rezonanta .Plus la imbinarea gat/cutie de rezonanta se poate deteriora mai usor. Chitarele acustice sunt proiectate sa reziste la tensiunea corzilor "groase" si foarte tensionate au diferite intarituri ale placii i de rezonanta ,cat si imbinarea gat/corp este mult mai solida . Un articol in legatura cu tema.. http://www.noyceguitars.com/Technotes/Articles/T3.html

Sunt la mare moda amplifurile pe tuburi ptr instalatii Super HiFi .Aceste instalatii au nevoie de o mare linearitate si distorsiuni foarte mici. Extinderea capetelor de banda de frecventa de lucru "asigura" o functionare buna in banda utila de 30-16000 Hz . Chitara are nevoie aprox de banda dintre 100-4000Hz cu distorsiunile de rigoare ca sa imbogateasca sunetul sterp cu ceva armonice . Distorsiune nu inseamnna numai sunetul de nerecunoscut ,si cea mai mica diferenta fata de sunetul original este o distorziune. Sunetul perceput bun pe "clean" de fapt este deja unul distorsionat in mai toti parametrii .ce duce la imbogatirea continutului de armonice,compresie,rezonante ,intermodulatii , dinamica modificata ....)

Perfect . @viobio Traful de iesire la statiile de chitara trebuie sa fie "imperfecte" atunci suna chitara bine . Nu este nevoie de super trafuri de iesire , ci tocmai sa faci unul "bad" care suna cum vrei tu este o problema.

http://www.blueguitar.org/schems.htm#Links De aici alegi pe rand link-urile , unele pagini se poate sa nu mai fie active sau au fost mutate in orice caz gasesti sute de scheme dar si articole de specialitate . Vezi prin familie ,vecini,prieteni cine mai are prin pivnita sau pod sau debara/ba;lcon....magnetofon,pickup sau aparat radio pe tuburi .Cu piesele din acestea cu traful de retea si cu transformatorul de iesiere +alte componente se pot face experiente si chiar sa faci o statie . http://www.tpub.com/content/neets/14178/ continut : Chapter 1 Introduction To Electron Tubes * Figure 1-1.?Thermionic Emission * Figure 1-2.?Edison's Experimental Circuit. * Operation Of The Diode Tube * Diode Operation With A Positive Plate * Measuring Diode Voltages * Diode Operation With An Alternating Voltage On The Plate * Diode Construction * Directly Heated * Plates * Figure 1-9.?Diode Construction * The Envelope * Electrical Parameters Of Diodes * Figure 1-12.?Determining Diode Plate Characteristic * Figure 1-13.?Ep - Ip Characteristic Curve * Plate Resistance (Rp) * Plate Dissipation * Summary Of Diode Parameters And Limitations * The Triode-Cont. * Figure 1-15.?Deforest's Experiment. * Figure 1-16.?Operation Of The Plate Load Resistor * Introduction To Grid Bias * Grid Bias * Figure 1-18.?Typical Grid Waveforms * Operation Of The Triode * Operation Of The Triode-Cont. * Factors Affecting Triode Operation * Figure 1-20.?Overdriven Triode * Plate Saturation * Types Of Biasing * Figure 1-22.?Cathode Bias * Figure 1-23.?Effect Of The Bypass Capacitor * Grid-Leak Biasing * Figure 1-25.?Shunt Grid-Leak Biasing * Series Grid-Leak Bias * Operating Classifications Of Tube Amplifiers * Class Ab Operation * Transit Time * Amplification Factor * Figure 1-28.?Obtaining Gain And Transconductance. * Transconductance * Transconductance-Cont. * Interelectrode Capacitance * Development Of The Tetrode * Figure 1-31.?Basic Tetrode Circuit * Tetrode Characteristics * The Pentode * Summary * Diode Operation * Characteristic Curve * Operation Of A Triode * Transit Time * Tetrodes * Answers To Questions Q1. Through Q33 * Answers To Questions Q1. Through Q33 * Answers To Questions Q1. Through Q33 Chapter 2 Special-Purpose Tubes * Figure 2-1.?Typical Multi-Unit Tube Symbols * Beam Power And Power Pentode Tubes * Figure 2-5.?Electron Flow In A Power Pentode * Figure 2-6.?The Beam-Power Tube * Variable-Mu Tubes * Figure 2-7.?Cutoff In A Conventional Tube * Figure 2-8.?Grid Operation In A Remote-Cutoff Tube * Special Uhf Tubes * Figure 2-9.?Effect Of Transit Time At Ultrahigh Frequencies * Uhf Tube Types * Figure 2-11.?Concentric Construction Of A Conventional Tube * Figure 2-13.?Internal Structure Of A Typical Planar Tube * Gas-Filled Tubes * Gas Triode * Cold-Cathode Tubes * Figure 2-16.?Cold-Cathode Tube Operation * The Cathode-Ray Tube (Crt) * The Electron Gun * Figure 2-19.?Operation Of The Crt Grid * The Crt Screen * Deflection * Electrostatic Deflection * Figure 2-25.?Horizontal Deflection * Vertical Deflection * Figure 2-27.?Vertical Deflection In A Crt * Summary Of The Crt * Figure 2-28.?Summary Of The Crt * Electron Tubes * Cathode-Ray Tubes (Crts) * Radioactive Electron Tubes * Radioactive Electron Tubes-Cont. * Conventional Tubes * Beam-Power Tubes * Uhf Tubes * Planar Tubes * Cold-Cathode Tubes * Answers To Questions Q1. Through Q18. * Answers To Questions Q1. Through Q18. Chapter 3 Power Supplies * The Basic Power Supply * The Transformer * A Practical Half-Wave Rectifier * Figure 3-6.?Simplified Half-Wave Rectifier Circuit And Waveforms * Figure 3-7.?Peak And Average Values For A Half-Wave Rectifier * The Conventional Full-Wave Rectifier * A Practical Full-Wave Rectifier * Figure 3-10.?Complete Full-Wave Rectifier. * A Practical Full-Wave Rectifier-Cont. * The Bridge Rectifier * Figure 3-13.?Comparison Of Conventional Full-Wave And Bridge Rectifiers * Filters * Figure 3-15.?Capacitor Filter. Fast Charge Time * Figure 3-16.?Rc Time Constant Chart. * Figure 3-17.?Voltage Drops In An Inductive Filter * The Capacitor Filter * Figure 3-22.?Half-Wave/Full-Wave Rectifiers (With Capacitor Filters) * Figure 3-24.?Half-Wave Rectifier Capacitor Filter (Negative Input Cycle) * Figure 3-25.?Full-Wave Rectifier (With Capacitor Filter) * The Capacitor Filter -Cont. * Thermionic Emission-Cont. * The Lc Choke-Input Filter * Figure 3-27.?Waveforms For A Lc Choke-Input Filter * Figure 3-29.?Lc Choke-Input Filter (Discharge Path) * Figure 3-31.?Filtering Action Of An Lc Choke-Input Filter * Figure 3-32.?Half-Wave Rectifier With An Lc Choke-Input Filter. * Figure 3-34.?Actual And Equivalent Circuits * Figure 3-35.?Dc Component In An Lc Choke-Input Filter * Figure 3-36.?Full-Wave Rectifier With An Lc Choke-Input Filter * Resistor-Capacitor (Rc) Filters * Resistor-Capacitor (Rc) Filters-Cont. * Lc Capacitor-Input Filter * Voltage Regulation * Load Regulation * Regulators * Series Voltage Regulator * Shunt Voltage Regulator * Basic Vr Tube Regulator Circuit * Figure 3-43.?Basic Vr Tube Regulator * Basic Vr Tube Regulator Circuit-Cont. * Vr Tubes Connected In Series * Vr Tubes Connected In Parallel * Electron Tube Voltage Regulator * Figure 3-48.?Electron Tube Voltage Regulator Using A Battery For The Fixed Bias * Current Regulation * The Amperite Regulator-Cont. * Troubleshooting Power Supplies * Plug In The Power Supply And Look For * Component Problems * Transformer And Choke Troubles * Capacitor And Resistor Troubles * Summary * Half-Wave Rectifiers * Capacitance Filters * Pi-Type Filters * Simple Electron Tube Regulators * Answers To Questions Q1. Through Q45 * Answers To Questions Q1. Through Q45-Cont. * Answers To Questions Q1. Through Q45-Cont. Appendix I Glossary * Appendix I Glossary * Appendix I Glossary * Appendix I Glossary * Appendix I Glossary Module 6 Index * Module 6 Index * Module 6 Index Assignment Questions * Assignment Questions * Assignment Questions * Assignment Questions * Assignment Questions * Assignment Questions * Assignment Questions * Assignment Questions * Assignment Questions * Assignment Questions * Assignment Questions * Assignment Questions * Assignment Questions * Assignment Questions * Assignment Questions * Assignment Questions * Assignment Questions * Assignment Questions * Assignment Questions * Assignment Questions * Assignment Questions * Assignment Questions * Assignment Questions * Assignment Questions * Assignment Questions Gasestei tot ce-ti doresti .Trebuie sa fie si calculul trafului de iesire pe acreva site.

Exista un "aracet (mai)rezistent la apa /umezeala" Profi se lipea lemnul la noi in fabrici cu URELIT ..atat stiu despre adeziv . Dar cel mai precis este sa te interesezi p enet si /sau de la un tamplar /lutier. La "Reclama/Decoratii" unde am lucrat o vreme aveam un tamplar care a lucrat si la cooperativa TIMIS unde se facbricau si instrumente muzicale si ma ajuta la lemnarie ,lipituri , reparatii . boxe etc..stia de toate ...

Noah's Ark Found - AGAIN? ‎

Nu prea cred .Daca lemnu-i "crud " gatul se poate si rasuci ( ca o elice pe axul longitudinal ) lucru la care nu ajuta bara ca sa compensezi .Apoi cum se usuca crapa lacul , se desprinde lacul , pot sa apara crapaturi sa se slabeasca lipiturile etc... Daca planul fibrelorets pozitionat corect ( perpendicular pe suprafata fretboar-ului ) lemnul este foarte rezistent la incovoiera cauzata de tensiunea corzilor. Dar daca din economie se foloseste si lemn cu planul fibrelor paralel cu fretboard-ul gatul se indoaie relativ usor ,pana si cu mana stanga din incheietura daca torsionezi gatul se aude cum urca sau coboara pitch-ul cand ciupesti corzile ,sau daca trensionezi catre "spate" corzile ating primele taste si ai fretbuzz. Asta ar fi diferenta majora intre chitarele ieftine si cele scumpe .Asa ca au pus bara de otzel si au "ancorat" gatul incercand sa compenseze tensiunea corzilor. ca sa reziste lemnul la tensiune se lipesc doua sau trei placi una de alta in asa fel ca fibrele sa fie aprox perpendiculare pe fretboard si sa fie simetrice in sectiune .Astfel se previne torsionarea si incovoierea atat cel ce poate fi din cauza ca lemnul inca se mai usuca(( lucreaza) cat si cea cauzata de tensiunea corzilor.. A fost o "inventie " Framus prin anii '60 gat din "placaj" , multe placi de aprox 3-4mm lipite intre ele ,puse cu fibra lemnului corespunzator ca sa se anuleze fortele cand "lucreaza lemnul" dar si sa mareasaca rezistenta l aincovoiere , deformare...

Nu s-a intrebat cu ce sa prelucreze ci care din cele trei esente ar fi OK ,presupounand ca este si lemn uscat si de calitate . Eu am avut o chitara bass si una solo ...cu gatul facut din stejar cu planul fibrelor in sectiune ales cu grije de tamplar .Nu am avut nici o problema niciodata cu gatul .A ramas perfect drept la amandoua chitare fara nici o bara de otel cu toate ca pe atunci se foloseau corzi "groase" foarte tensionate . Toata chestia e sa fie bine aleasa bucata din care se debiteaza . Cred ca si fag e OK . Cred ca problema o fi ca sunt "casante" ?? adica daca cade se rupe n-o fi destul de elastic ? Asta cred eu deoarece rezistenta la incovoiere pare OK. I-mi tot spunea tamplarul cum si ce DAR eu copil eram preocupat de forma .chitarei ..hehehe nu de cum se indoaie o usa daca nu alegi bine scandurile din care-i construita.

Cauta pe forum .

Stii cum sa le controlezi /masori ? Daca nu ai cumperi un multimetru se gasesc de la 15 -30 lei bune ptr un chitarist analogic sau digital. Cred ca pistol/cican de lipit ai . Prima data introduci /cuplezi un cablu jack-jack la chitara. Pe pozitia de "Ohm x 1K" sau "200K" al comutatorului de la multimetru masori intre capatul ( bulbul ) si masa ( tija ) jack-ului de la capatul liber al cablului >Celalalt este introdus in chitara. Acum actionezi asupra butoanelor de la chitara pui potmetrele pe 10 si schimbi din "switch" dozele ....si esti atent la ce valoare de rezistenta citesti. Daca pe pozitiile pe acre nuai ton instrumentul indica cativa ohmi ( de ex intre 10-60 ) probabil doza , legaturle sau la switch exista un scurt catre masa . Daca instrumentul indica peste 300 KOhmi inseamna ca doza sau lagatura de la doza este intrerupta si tu vezi rezistenta potmetrului. Dup ace constati care ar fi buba..actionezi,...in cazul unui "scurt" cauti unde se atinge traiectoria "calda" cu masa.Aceasta poate fi si la capetele unde s-au cositorit cabluri de legatura ecranate ( se topeste izolatia si se atinge firul "cald" de ecranajul cablului in cauza ,Ecranajul este legat la masa asa ca aici poate fi un punct de "scurt" . Daca nu indica isntrumentul pus pe acel jack o valoare intre 7---16KOhm ci o valoare de mult mai mare ce poate fi pana pe la 0,5 MOhm ( 500KOhm) trebuie vazut unde este intrerupta legatura ...mergi pe fir ..un capat al testerului de la mulimetru pe "bulb"-ul jack-ului iar cu celalalt tester ( cablul multimetrului ) se masoara "pe fir" de la contact la contact progresiv pana ajungi la doza. daca pana la doza ai contact dezlipesti firul cald al dozei .Apoi masori intre acest capat liber si capatul celuilalt fir de la doza ( sunt sau doua fire sau un fir ecranat ,la firul ecranat tresa de ecranaj tine locul celui de al doilea fir care vine din doza si care se leaga la masa) daca doza dezelegata are rezistenta cu valoare INFINIT ...inseamna ca este intrerupt bobinajul. se desface doza se verifica contactul/lipitura firului care face contact cu firul exterior al bobinei ..( asta fiind ultima speranta ) daca si aici e OK si nu conduce doza inseamna ca trebuie scos bobinajul cu grije firul infasurat pe un mosor mai mare ,apoi pe parcurs se gaseste unde-i intrerupt firul se lipeste ( se infasoara cele doua capete care de la firul intrerupt apoi cu o bricheta "SUDEZI" acestea .Firul subtire se topeste si se formeaza un bulb ,aici pui foarte fin banda adeziva subtire si masori cu ohmetru l acele doua capete al firului bobinei .O parte este pe carcasa dozei iar cealalta parte de fir este pe mosorul de '"backup" ... daca indica aparatul in jur de 7-15 KOhm doza este ca si reparata,Se bobineaza la loc firul se lipeste firul de :iesire din doza" , se monteaza la loc totul....

Da este interesant dar sa stii ca mult conteaza ritmul .ritmicitatea si tempoul .Se schimba total atmosfera. Aici e smecheria ,tot studiez cum dracu fac uni slagare "vesele" si mie-mi ies toate "triste" . In acelasi " mod " in lume in diferite regiuni geografico-culturale se face muzica complet diferita! http://en.wikipedia.org/wiki/Pentatonic_scale Cel mai la indemana ptr noi chitaristi ar fi Bluesul, bazat pe gama de blues care este quasi pentetonica si care se regaseste prin Scotia.Irlanda ,America,japonia,India., Ungaria .....cate-mi amintesc din ce am tot citit .Este evidenta diferenta fantastica intre genuri care se bazeaza pe cate un "mod muzical" . The common pentatonic major and minor scales (C-D-E-G-A and C-Eb-F-G-Bb, respectively) are useful in modal composing, as both scales allow a melody to be modally ambiguous between their respective major (Ionian, Lydian, Mixolydian) and minor (Aeolian, Phrygian, Dorian) modes (Locrian excluded). With either modal or non-modal writing, however, the harmonization of a pentatonic melody does not necessarily have to be derived from only the pentatonic pitches. Se poate "intui" ca nu cunoasterea pe de rost al unor moduri este calea catre cantatul modal .Ptr studiul .recunoasterea ,observarea, memoraea ,fixarea unor "sonoritati" noi ptr un muzician are nevoie de o metoda de analiza venita din teorie. Iar am cautat cu wiki..ca nu mai stiam unde am citit dar iata si aici am gasit ....Ambiguity between Major and Lydian modes http://en.wikipedia.org/wiki/Lydian_Mode ...asa ca precis se poate sa faci sa sune vesel si "angelic...etc ".

Totusi cine ne canta jazz modal ? sau progrock modal? Toata lumea canta intr-un anume "mod" chiar daca nu stie si nici nu trebuie . Nenea de la munte din tribul Sioux ca stie el ce in ce mod lalaie ,baza e ca lalaie. Iar in legatura cu improvizatia modala este descris in link-ul pe car l-am pus pe undeva. E vorba de MELODIE . De linii melodice sau o revenire la melodie si nu numai exercitii sterpe sau in cel mai bun caz improvizatii pe o progresie armonica ce a fost in voga o anumita perioada.Asa ca uni s-au gandit sa faca ceva schimbare sa sune ciudat,interesant,neobisnuit,exotic , @Raduxxxx "Peste mixolidian " se poate canta perfect gama de blues , muzica rock are la baza blues-ul .Nu te poti indeparta prea mult de blues caci nu te mai asculta publicul .Se face muzica experimentela sau compozitii mai ample care nu sunt de obicei slagare mondiale .Doar din cand in cand se afirma cate o compozitie mai "complexa" datorita unui album celebru sau prin mediatizare excesiva chiar si prin punerea piesei in coloana sonora al unui film super cu regizor,actori , tema etc ce ajunge vestit si prin asta poate si muzica sa fie mai cunoscuta. asa ca se ramane la modurile ce suna a blues/rock . La muzica instrumentela esti mai liber sa faci compozitii mai exotice dar nu o sa le fredoneze lumea .Sa-i zicem categoria "muzica de ascultat" . Cum aleg compoztorii ce si cum sa compune este treba lor asa le-a venit si nu cred ca au luat un mod si si-au propus sa traga peste un bluesrock-metal,,ca n-ar mai fi ceva natural doar experiente mecanice . Cred ca pur si simplu ia prins un interval din care iese o piesa ce are cate ceva dintr-un mod mai neobisnuit sa sune mai aparte. Colegului nostru @CiocanelBloodyCIocanel ,ia fii atent la ce se gaseste in josul fiecarei pagini "Wiki" Mixolidian "wiki".......... ..................................................BIBLIOGRAFIE ..................................+mai jos sunt Exernal Links.... ^ Anne Carson, ed (2002). If Not, Winter: Fragments of Sappho. Vintage. p. ix. ISBN 978-0375724510. Editor Carson cites Pseudo-Plutarch, On Music 16.113c, who in turn names Aristoxenus as his authority. ^ Thomas J. Mathiesen, "Greece", The New Grove Dictionary of Music and Musicians, second edition, 29 vols., edited by Stanley Sadie and John Tyrrell, 10:[page needed] (London: Macmillan Publishers, 2001), 10:339. ISBN 1-56159-239-0 OCLC 44391762. ^ Harold S. Powers and Frans Wiering, "Mixolydian", The New Grove Dictionary of Music and Musicians, second edition, 29 vols., edited by Stanley Sadie and John Tyrell, 16:766?67 (London: Macmillan Publishers, 2001), 767. ISBN 978-1-56159-239-5. ^ Harold S. Powers and Frans Wiering, "Hypomixolydian", The New Grove Dictionary of Music and Musicians, second edition, 29 vols., edited by Stanley Sadie and John Tyrell, 12:38 (London: Macmillan Publishers, 2001) ISBN 978-1-56159-239-5. ^ a b c d e f g Berle, Arnie (1997). "The Mixolydian Mode/Dominant Seventh Scale". Mel Bay's Encyclopedia of Scales, Modes and Melodic Patterns: A Unique Approach to Developing Ear, Mind and Finger Coordination. Pacific, Missouri: Mel Bay Publications. p. 33. ISBN 978-0-7866-1791-3. OCLC 48534968. http://books.google.com/books?id=5YpeM9mTRIAC&pg=PA33. ^ Anthony, Wendy (February 2007). "Building a Traditional Tune Repertoire: Old Joe Clark". Mandolin Sessions (Mel Bay Publications). http://archive.mandolinsessions.com/feb07/Anthony.html. Retrieved 2 February 2010. ^ a b c Eschliman, Ted (November 2009). "Something Old. Something New.". Mandolin Sessions (Mel Bay Publications). http://www.mandolinsessions.com/?p=460. Retrieved 2 February 2010. ^ Pollack, Alan W. (1997). "Notes on 'Dear Prudence'". Archived from the original on 23 September 2006. http://web.archive.org/web/20060923185210/...ES/AWP/dp.shtml. Retrieved 7 August 2008. ^ a b c d e f g McFarland, Al. "Mixolydian Mode". Guitar Nut. http://guitar-nut.com/mode_mixolydian.php. Retrieved 26 March 2009. [unreliable source?][dead link] ^ Allen, Patrick (1999). Developing Singing Matters. Oxford: Heinemann Educational Publishers. p. 22. ISBN 0-435-81018-9. OCLC 42040205. ^ Morer, Jack; Rolling Stones (1995). Exile on Main Street. Milwaukee, Wisconsin: Hal Leonard Corporation. p. 100. ISBN 0-7935-4094-1. OCLC 49627026. ^ Bennett, Dan (2008). "The Mixolydian Mode". The Total Rock Bassist. Van Nuys, Los Angeles, California: Alfred Publishing. p. 90. ISBN 978-0-7390-5269-3. OCLC 230193269. http://books.google.com/books?id=vRgI4W_dN5IC&pg=PA90. Daca vrei sa aprofundezi citesti toate si apoi tragi concluzia daca e sau nu OK pagina wiki ...se mai poate sa fie si greseli pana si in bibliografie....te documente\i din trei surse diferite a trei autiri originali diferiti apoi poti sa te loghezi in wiki si sa corectezi daca ai gasit vre-o gresala fatala.

http://www.google.ro/#hl=ro&source=hp&...62d8b97c53e7922 Forumul electronistilor • Vezi subiect - amp cu 6H9C si 6H7C 1 postare - 1 autor - Ultima postare: În urmã cu 2 ore recent am gasit doua tipuri de lampi 6H9C si 6H7C, am,pana in 100 din fiecare. si sar putea sa fie si alte tipuri ascunse pe acolo. ... www.elforum.ro/viewtopic.php?f=5&t=59339&view... - În urmã cu 2 ore Vinzi sau faci statie ..... A Good Phono Preamp is Hard to Find - [English] - [ Tradu aceastã paginã ] Input valves used in their products include: 6H2P-EB, 6H1P-EB, 6H23P-EB, 6H9C and 6H7C. This preamp only uses one valve, the well-regarded 6H1P-EB (add ... www.tnt-audio.com/ampli/audolici_ap01_e.html - În Cache

Am scris si eu ca am pus peste tot unde am crezut ca conteaza ,,,pana si in System am pus ,in Steinberg ...VST , am bagat si in folderul cu plugin-uri nu-l vede nimic .Dar o sa reinstalez acasa Cubase si Sonar si incerc iarasi .trebue sa mai ma uit ca-s foate multe efecte si plugin-uri poate nu l-am zarit .

Tu esti clapar ? Treci la treaba si fa niste colaborari cu chitaristi ai face ceva ptr muzica . Pana mai este curent (eu oricum mi-am cumparat celule solare doar ptr test . Nasol este a iarna asta nu a fost soare asa ca nu am experimentat mai nimic .) Dar cand nu o sa mai fie curent nici net nu o sa mai fie ...asa ca grabeste-te . Vine eruptia solara si se vor arde toate cele electrice si nu vei mai putea trezi muzica de la noi .

Eu nu am si nu folosesc Fruity Loops ...dar la job am Adobe Audtion ,am downloadat , am dat Refresh Effects si nu a gasit nimic .caci nu stie ca-i efect sau nu-l gaseste ...tot felul de efecte si le gaseste singur ca si alte soft- sequencer /daw . Probabil ca acest soft nu se instaleaza si nu ajunge singur in locul de unde sa-l vada daw-urile. Efectele Realtime se cheama si DirectX Effects iar ptr soft-uri ca si Sonar sau Cackewalk ce nu au suport VST trebuie sa folosesti DirectXiser ca sa "le vada " acesta folosea **dll-uri de la plugin-uri .Le recunostea si selectai "enable" si atat acum le vedea soft-ul ca si plugin .