marcianpetrescu

foloseste un aspirator cu o piesa cu deschidere ingusta pentru spatii mici si una cu dimensiuni mici cu perie in cap... asta daca ai praf mult. eu folosesc si teava aspiratorului fara accesorii in capul ei si ma folosesc de o pensula pentru a elibera praful din diverse zone mai putin accesibile si tin teava aproape de zona pe care o curat cu peria ca sa se aspire imediat praful. In rest, suprafetele netede exterioare/interioare cu o carpa usor umezita. la potentiometre, daca e cazul, spray cu aer comprimat si pe urma un spray de contacte pe baza de alcool izopropilic sau unul care are si functie de ungere

ahhh... mi-am mai adus aminte de o situatie ultra celebra de colaborare geniala muzician/compozitor textier ! ELTON JOHN si BERNIE TAUPIN ! au lucrat impreuna la vreo 30 de albume ale lui Elton John !!!

ASTAZI INCEPE NEBUNIA !!! diseara urca pe scena, in ordinea asta: THE BLUES OVERDRIVE - Danemarca EQUILATERAL GUITAR UNION - Romania NU RATATI !!!

Nu este adevarat ! Absolut deloc ! in anii de aur, in adevaratele industrii muzicale(SUA, Anglia, Franta, Italia, etc...) au existat o multime de compozitori care scriau linia melodica si pe urma veneau textierii care compuneau un text pe respectiva melodie care li se dadea... doar ca... acei textieri stiau perfect cu ce se mananca o orchestratie ! erau la randul lor doza de muzica, stiau exact cum sa imparta metric, cum si unde sa lase respiro-urile necesare, etc... in Romania, un exemplu de piesa celebra si foarte reusita este "DE-AI FI TU SALCIE"(1972)- Muzica: Horia Moculescu / Text: Mihai Maximilian - Varianta initiala(din punctul meu de vedere cea mai buna !!!) a fost lansata de Mihaela Mihai, doar ca aceasta a fugit din tara prin 1974, asa ca pe disc a fost inregistrata in 1975 cu Angela Ciochina... Unul dintre cele mai celebre exemple este piesa SUMMERTIME ! Muzica compusa de George Gershwin, iar versurile de DuBose Heyward si Ira Gershwin Un alt exemplu... piesa MY WAY ! Autorii originali sunt francezii: Jacques Revaux si Claude Francois. Titlul original era "Comme d'habitude" Varianta facuta celebra de Franck Sinatra a avut textul compus de catre Paul Anka ! iar unul dintre cele mai celebre exemple de colaborare Compozitor + Textier este asta: https://en.wikipedia.org/wiki/Jerry_Leiber_and_Mike_Stoller Citeste cu atentie... treaba este mult mai complexa si la formatia PHOENIX sunt multe piese care-l au ca textier/i pe Șerban Foarță si Andrei Ujică

la ce "muzica" se face in ziua de azi... mai ales ce se difuzeaza la posturile de radio comerciale... sectia ritmica este o pompa de vidanja, iar orchestratia e formata din sunete de rington-uri de telefon... Daca stai sa asculti textele, te doare ficatul instantaneu... sunt puse niste versuri doar ca sa fie acolo... ca sa se deosebeasca piesele alea de mixurile instrumentale ale unui dj... Ca sa faci texte trebuie sa ai o poveste de spus... Eu unul asa am facut mereu !

M-am gandit sa las asta aici... poate va intereseaza https://www.loudersound.com/features/danny-gatton-the-tragic-story-of-the-the-best-guitar-player-that-ever-lived?fbclid=IwAR2YJatwcmDztGaCbWHaU6YMo84_DEbzSxLTVUAWIhsKnDEadkp1ZEy52E0

ce o sa mai puteti face la Tulcea, daca veniti la Festivalul "dichis'n'Blues" 2019: Personal, va astept la un WORKSHOP absolut special, in care voi vorbi despre importanta celor 2 filme din seria "BLUES BROTHERS", in istoria blues-ului modern contemporan Fireste, o sa fie cu vizionarea si comentarea unor secvente muzicale legendare din cele doua filme !!! detalii aici: https://dichisnblues.ro/workshop-marcian-petrescu/ Raul Kusak va va prezenta Atelierul De Muzica si Ritm, pe categorii de varsta ! detalii aici: https://dichisnblues.ro/workshop-raul-kusak/ VA ASTEPTAM IN NUMAR CAT MAI MARE !!! MERITA !!! Pentru toate detaliile, intrati pe: http://dichisnblues.ro/?fbclid=IwAR0-uLH4F-EUsL4ncoUBXSW1iLXcwcs8TdN0Ud9th8JzC3PaNchu0T5MkXA sau pe pagina: http://deltablues.ro/ sau vizitati pagina oficiala de Facebook - https://www.facebook.com/Dichis.n.Blues.Festival/

este un tip de adeziv cu rolul clar de a fixa cele doua fire ca sa nu se miste si sa se fractureze... uneori se intampla asta si de la vibratii... la microfoanele de firma se folosesc alte variante... nu e panica... atata timp cat nu afecteaza functionarea... e bine... nu-ti face probleme. Bafta

daca e posibil, te rog sa faci niste poze mai clare. O sa pot sa-ti spun mai multe. din pozele initiale nu prea imi dau seama. Merci

si prezentarile artistilor KENNY NEAL – A TRUE AMERICAN LIVING BLUES LEGEND ! Născut în New Orleans în urmă cu 62 de ani(14 octombrie 1957), crescut în Baton Rouge, în sudul mlăștinos al SUA, băiat de bluesman. Asta pe scurt... Tatăl său, RAFUL NEAL, a fost unul dintre muzicienii legendari de la finele anilor '50, care au contribuit în mod decisiv la impunerea așa numitului sunet și stil "Swamp Blues", cu ajutorul incontestabil al producătorului J.D. Miller si al casei de discuri EXCELLO Records, si alături de alți ilustri colegi de breaslă, i-am numit aici pe cei din generația lui: Lazy Lester, Silas Hogan, Nathan Abshire, Lightnin’ Slim, Lonesome Sundown, Moses "Whispering" Smith, sau pe cei din perioada modern-contemporana: Katie Webster, Tony Joe White, Tab Benoit sau Marcia Ball. Într-un asemenea mediu muzical "umezit" si îmbibat de blues a crescut Kenny, învățând tainele chitarei, muzicuței și arta cântului vocal și meșteșugul compoziției, pentru ca în adolescență să cânte deja alături de tatăl său și de unii dintre frații săi. Binecuvântarea în viitoarea carieră a avut-o, printre alții, de la Buddy Guy și Slim Harpo, buni prieteni ai tatălui său. De altfel, Buddy Guy la angajat în trupa lui, ca basist, pe când avea doar 17 ani. După ce a rătăcit prin Canada, cântând alături de membrii ai familiei sale, Kenny a revenit în SUA în 1987 și a înregistrat primul său album solo "BIO ON THE BAYOU"(Kingsnake Records), reeditat rapid în 1988 de prestigioasa casă de discuri Alligator Records sub titlul "BIG NEWS FROM BATON ROUGE!", lucru care a contribuit efectiv si decisiv l-a catapultarea lui în atenția publicului la nivel mondial, devenind în foarte scurt timp o mare atracție a scenelor de club și festival. Lista locurilor pe unde NU a cântat se micșorează pe zi ce trece !!! În 1991, Kenny își trece în palmares fantastica performanță de a apărea în "MULE BONE", un musical montat pe celebrul Broadway, pe muzica semnată de legendarul bluesman TAJ MAHAL. După 4 albume de înaltă ținută lansate la Alligator Records(DEVIL CHILD, WALKING ON FIRE, BAYOU BLOOD, HOODOO MOON), Kenny schimbă casa de discuri în 1998 și semnează cu TELARC, unde continuă seria de albume remarcabile și de un bun gust desăvârșit: BLUES FALLIN' DOWN LIKE RAIN , WHAT YOU GOT, ONE STEP CLOSER. Pentru Isabel Records înregistrează bijuteria acustică numită "EASY MEETING"(reeditat sub titlul "DOUBLE TAKE" de către Alligator Records), alături de prietenul său, muzicuțistul Billy Branch(care a cântat în 2016 la Tulcea !!!). Trece la Blind Pig Records în 2008 și oferă alte două albume superbe: LET LIFE FLOW și HOOKED ON YOUR LOVE. Anul 2016 anunță un nou album de succes, BLOODLINE, lansat la Cleopatra Records, pentru care primește o nouă nominalizare la Grammy și câștigă 2 premii BMA(Blues Music Awards - echivalentul Grammy-urilor în domeniul blues-ului!). Toate astea se adaugă la celelalte 2 premii BMA pe care le avea deja și celorlalte 4 nominalizări la Grammy. Cu o asemenea carte de vizită, nu este de mirare că a fost inclus și în Louisiana Music Hall of Fame și declarat o adevărată comoară națională în conservarea și promovarea extrem de autentică a blues-ului american, pe coordonate atât tradiționale cât și moderne. Festivalul "dichis'n'Blues" este onorat și încântat să anunțe prezența lui Kenny Neal în calitate de headliner al celei de-a doua zi a festivalului, SÂMBĂTĂ 31 august 2019. Pentru mai multe detalii despre Kenny Neal și trupa lui, vă invităm să vizitați site-ul: http://www.kennyneal.net/ ========================== “O SISTER!” – Când jazz-ul american al anilor ’20-’30 are arome spaniole Când ne gândim la "perioada de aur" a jazz-ului american, vorbim indiscutabil de anii '20-'30, cu efervescența swing-ului și senzationalele armonii ale jazz-ului vocal, în care a excelat la acea vreme trio-ul originar din New Orleans - "The Boswell Sisters"(Martha, Connie și Helvetia). Dacă am analiza și judeca muzica americană în funcție de rasă și culoare, așa cum s-a întâmplat timp de foarte mulți ani, nu putem să nu ne gândim la faptul că jazz-ul a fost o creație a muzicienilor de culoare, a afro-americanilor. În acest context nu putem să nu remarcăm un aspect foarte interesant legat de trio-ul "The Boswell Sisters". Era format din muziciene albe, provenite dintr-o familie tipică din clasa de mijloc. Calitatea muzicii lor a sfidat însă orice tip de barieră rasială, iar influența în istoria jazz-ului a fost recunoscută de însăși marea doamnă a jazz-ului vocal american - ELLA FITZGERALD. Am făcut această foarte scurtă introducere în istoria jazz-ului american, pentru a înțelege cât de special este demersul muzical al proiectului "O SISTER!", invitații care sosesc din Spania pe scena de la "dichis'n'Blues". Bazele au fost puse în 2008, în Sevilla, de către Paula Padilla(contralto), Helena Amado(soprană) și Marcos Padilla(tenor), alături de Matías Comino(chitară). La scurt timp au fost cooptați basistul Camilo Bosso și bateristul Pablo Cabra. În această formulă au decis să nu rămână tributari pieselor clasice pe care le interpretează cu mare talent, ci au început să compună propriile piese, atacând aranjamente din ce în ce mai elaborate, care să le pună cât mai bine în valoare calitățile vocale și instrumentale. Iar asta s-a văzut și s-a auzit în prestațiile live dar și pe albumele pe care le-au înregistrat: "Crazy People"(2009) , "Shout, Sister!"(2012), EP-ul Live "Spooky Sessions"(2014) și mai ales "Stompin 'in joy"(2016). Pe acest ultim album au inclus și cele mai multe compoziții proprii, o dovadă de maturitate artistică, o fuziune inteligentă între armoniile vocale și ritmurile extrem de dansante. Au peste 300 de concerte la activ, atât pe plan național cât și internațional, purtând mesajul muzical-stilistic al "Surorilor Boswell" în țări precum: Grecia, Danemarca, Suedia, Italia, ajungând până în locuri exotice ca Malaezia. Dar marea încununare a activității lor rămâne prezența la Festivalul Tribut dedicat "Surorilor Boswell", care a avut loc în New Orleans în perioada 9-11 Octombrie 2014, unde au fost UNICA trupă europeană de profil, invitația venind direct de la Kyla Titus, strănepoata lui Helvetia Boswell. Iată doar o mică parte dintre motivele pentru care merită să acordați o mare atenție proiectului spaniol "O SISTER!" =============================== THE BLUES OVERDRIVE – Tradiție și modernitate pe coordonate electrice Când mă gândesc la blues-ul care vine din Danemarca, îmi vine în minte numele lui KENN LENDING, un chitarist și lider de trupă pe care am avut ocazia să-l ascult cu mare plăcere, alături de vocalista americană Jan Harrington, la acel prim festival internațional de blues postdecembrist, "COCA COLA BLUES FESTIVAL", care a avut loc la Sala Palatului din București, în intervalul 22-24 Mai 1995. Și dacă stăm să ne gândim... Kenn Lending este activ încă de la finele anilor '70 și cu albume lansate încă din 1981... Deci, vorbim de o tradiție destul de serioasă în materie de blues în Danemarca. Din acest mediu vin și cei 4 muzicieni din proiectul "THE BLUES OVERDRIVE". MARTIN OLSEN - chitară, voce, ANDREAS ANDERSEN - chitară, BROTHER THOMAS BIRCK - bas și LOUISIAN BOLTNER - baterie. Blues-ul propus de ei este o fuziune interesantă cu elemente de country, boogie, rock'n'roll, blues-rock, cu un sound în același timp clasic și modern. Pe aceste coordonate stilistice și-au gândit și cele trei albume lansate până în prezent. Cel de debut, "THE BLUES OVERDRIVE", a fost lansat în 2012. Următoarele două albume, "CLINCH" din 2015 și "OVERDRIVE LIVE!" din 2017 au câștigat premiul ALBUMUL ANULUI în cadrul prestigiosului eveniment "European Blues Awards", care are o tradiție de aproape 40 de ani. Cei patru danezi sosesc pe scena Festivalului "dichis'n'Blues" de la Tulcea cu un recital în care vor prezenta atât piese proprii cât și cover-uri atent selecționate, promovând în același timp și cel mai recent album "OVERDRIVE LIVE!", înregistrat în concert la SMUKFEST, unul dintre cele mai mari și selecte festivaluri de profil din Danemarca. ========================== EQUILATERAL GUITAR UNION Este un concept de show unic în România în acest moment, care își are rădăcinile inspirației în celebrul concept G3 inițiat de către legendarul chitarist Joe Satriani în urmă cu aproape 25 de ani, în 1995. Cei care au inițiat acest proiect sunt Nicu Patoi și Florin Giuglea, care au avut inspirația și tenacitatea de a coopta alături de ei un alt chitarist de mare talent, pe Cezar Popescu . Ce a ieșit din această asociere poate să fie descris drept FUZIUNE MUZICALĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL ! Pentru că despre asta vorbim și asta veți asculta în această seară ! O fuziune extrem de reușită între rock, jazz-rock, blues, blues-rock și elemente din latura ușor mai hard'n'heavy a acestor genuri, totul trecut prin filtrul sufletesc al concepției muzicale a acestor trei chitariști. Este foarte greu să sintetizezi în câteva cuvinte activitatea acestor muzicieni. NICU PATOI - unul dintre cei mai importanți chitariști ai momentului este născut în Galați, unde începe să se joace cu chitara de la vârsta de 7 ani, pentru a începe s-o studieze cu seriozitate la vârsta de 13 ani. Din primul an de liceu începe să cânte cu trupa ZAMOLXE, pentru ca în următorii ani să activeze alături de trupele rock gălățene: SPRINT, PHOEBUS, AUTOGRAF, VOIEVOD și DEJA-VU. Un moment foarte special pentru Nicu este colaborarea cu PUIU CREȚU și formația CRISTAL, pe care o consideră esențială în rafinarea lui ca muzician. În 1995 formează PLATONIC BAND, copilul lui de suflet, o formație în care își poate da liber inspirației prin compozițiile proprii, pe care le-a imortalizat pană în prezent pe un număr de 4 albume: Saved By The Holly Love(1997), Sweet Little 6STRING (2011), Middle Of The Week Tour – best of live (2014), Two Decades (2015). În prezent trupa lucrează la cel de-al 5-lea album al său - GEOMETRY OF CREATION. Din 1996, odată cu mutarea în București, Nicu devine unul dintre cei mai solicitați chitariști, atât în studio, în concerte, dar și pentru diverse emisiuni de televiziune, astfel reușind să colaboreze cu majoritatea artiștilor de marcă din România. În 2004 începe o altă colaborare de durată, alături de Berti Barbera, materializată în multe concerte dar și în 4 materiale discografice. Din 2015 este membru de bază în PASĂREA ROCK, un proiect care nu mai are nevoie de prezentări ! FLORIN GIUGLEA - și-a început cariera muzicală pe coordonate blues-rock. În 2011 a devenit endorser oficial al Cornford Amplification, fiind acceptat într-un club elitist al celor care utilizează unele din cele mai apreciate și căutate amplificatoare de chitară din lume. În 2012, după ani de cursuri, workshop-uri și experiență de scenă, Florin a fondat FLO Custom Guitars, devenind astfel lutier și constructor de chitare electrice. În mod evident, în concerte sau la imprimări folosește numai chitare pe care le-a construit el însuși. Turneele din ultimii ani și concertele cu o medie de peste 100 de prestații live pe an l-au șlefuit în chitaristul și solistul care este astăzi. În 2015 Florin a revenit la vechea sa dragoste Blues-ul, pentru ca la scurt timp să-și lanseze proiectul solo – FLORIN GIUGLEA GROUP, care avea să intre destul de repede în studio pentru înregistrările albumului “INVITATION TO THE BLUES”, lansat în aprilie 2016. Pe acest album, a lucrat împreună cu vechii lui prieteni și colegi de scenă: Adrian Ciuplea, Hanes Radu, Mihai Ardelean și alți câțiva muzicieni talentați, materialul fiind ulterior mixat și masterizat în SUA. Acest album reprezintă rezultatul anilor de scenă, studiu și respirat muzică, fiind un proiect bine-documentat al lui Florin, care a călătorit mii de kilometri în SUA, din Memphis până în Texas, apoi din New Orleans până la Nashville și mai departe în Tupelo și Clarksdale, trecând prin New York și Los Angeles, toate astea în căutarea vocii adevărate a blues-ului, prin întâlniri cu muzicieni autentici ai genului. La scurt timp au apărut și aprecierile oficiale: - Premiul pt cel mai bun artist de blues al anului 2017 - Fundația Muzza - Participări la festivaluri de jazz și blues din România - alături de Nicu Patoi, Florin Giuglea este inițiator al proiectului din această seară - Equilateral Guitar Union CEZAR POPESCU – S-a născut pe 2 Noiembrie 1980 la Curtea De Argeș. La vârsta de 15 ani a simțit chemarea pasiunii pentru chitară și de atunci nu a mai privit înapoi. Și iată că numele și imaginea lui se confundă de 18 ani cu redutabila formație VIȚA DE VIE, alături de care a debutat ca muzician profesionist în 2001 și și-a construit o frumoasă carieră muzicală, aducându-și contribuția pe nu mai puțin de 7 dintre albumele lor. Fiind însă o minte nelinistită și mereu dornică de experiențe noi, și-a pus talentul și în slujba altor proiecte muzicale, cum ar fi: REDRUM(trupă tribut Alice In Chains), DOMINATION(proiect tribut Pantera), provocatorul concept MOZART ROCKS și mai ales DAYS OF CONFUSION(pe care-l numește ca fiind "spovedania sa muzicală"). Alături de acești 3 chitariști și muzicieni, alături de acești 3 frontmani, se va afla pe scenă o garnitură de muzicieni de un imens talent: ALEX HĂLMĂGEAN - tobe ALECU - bas MIHAI ARDELEAN - clape ADRIAN CULEȚU - tobe ADRIAN CIUPLEA - bas MIRA BOTOCAN (MEE RAH) - voce

Poster update - bilete disponibile pe : www.iabilet.ro

si o mostra super faina cu ce ne pregatesc cei de la O SISTER!

UP! si ceva cu THE BLUES OVERDRIVE

a little bit of Kenny Neal

dupa cum spunea cineva... NEAPARAT sa ai lampi finale perfect imperecheate... adica cele 2 lampi EL84 ! Este mult mai bine decat sa folosesti 2 lampi diferite despre care sa nu stii exact ce-i cu ele, in ce parametrii sunt si mai ales cat de apropiate ca si caracteristici... Lampile de preamp nu trebuie neaparat schimbate daca nu sesizezi probleme in calitatea sunetului... Cel mai repede se uzeaza lampile finale... cele de preamp rezista mult mai multi ani sunt cazuri de ampuri care au in ele lampile originale de preamp dupa mai bine de 8-10 ani... si la care doar lampile finale au fost schimbate in functie de uzura... bafta