FiveseveN

E greu de spus pentru că e ambiguu obiectivul "ca sa pot sa dau volumul mai sus de 1/10". Dacă vrei să se audă mai tare dai volumul mai tare. Dacă nu, nu-l dai. Pentru asta e controlul de volum. Deci problema care e? E prea mică plaja potențiometrului pt. volume utilizabile în apartament și n-ai suficient control al volumului? La asta te poate ajuta pedala. Sau un divizor fix sau potențiometru suplimentar la 3 lei, nu 100. Cauți să obții saturație de finale la volum foarte mic pentru că ai auzit undeva că ar fi o chestie mișto? Pentru asta îți trebuie un atenuator de putere sau intervenții asupra amplificatorului. Respectiva pedală ar fi inutilă. Apropos, ieșirea de cabsim e probabil după preamp, deci dacă înregistrezi semnalul de acolo degeaba dai volumul mai tare, semnalul înregistrat ar fi identic.

Poți înregistra și ieșirea cu cabsim, dacă te satisface sunetul. Ai nevoie desigur de conectica relevantă (un cablu de la XLR la jack mic, presupun). Ai grijă la nivelul semnalului. În rest, nu există "cea mai bună" metodă, există obiective tehnice și preferințe estetice. Unora le place ieșirea cu cabsim, altora close miking fix în miezul difuzorului, altora mai la periferie, alții preferă să capteze și reverberația camerei. Unii se descurcă cu un microfon, alții cu 10.

C2 e împotriva interferențelor radio, nu cred că are impact în spectrul audio. Singura problemă e că n-are gain variabil.

Să-i faci o audiție și cu ele astupate, s-ar putea să facă mai mult rău decât bine.

Vent-urile ălea cum le-ai calculat?

Nu e ocazia potrivită pentru a expune întreaga istorie estetică și electronică a amplificatoarelor de chitară și cum evoluția acestora e legată de popularitatea diverselor genuri muzicale. Și e adevărat că nu există o graniță concretă între "amplificatoare de blues" și "amplificatoare de metal" (post-Rectifier) dar putem în general observa o serie de caracteristici destul de consistente și antitetice: aportul saturației finalelor vs. preamp-ului, filtrarea în preamp și în poweramp (în mare parte din pricina transformatorului), puterea/rezistența/sag-ul alimentării și desigur diferența principală, nivelul de saturație și felul în care se obține (punctele de funcționare ale fiecărui etaj). Asta pentru amplificatoare pe lămpi, în principiu. Relevanța fiecărui factor depinde de condițiile în care e folosit amplificatorul, în special de "volum" (mai precis cât din dinamica disponibilă e folosită). Depinde și de ce înțelege fiecare prin "light", "metal" și "măcel": ceva gen Mastodon se poate cânta și cu Plexi + OD dar la care mă gândesc eu nu.

Dacă e de la alimentare (și de obicei e) e simplu de depistat și rezolvat. Dacă e o problemă software oricum n-am ce-i face mai departe de un factory reset. Deci n-ar fi o operațiune foarte complexă. PS: metode de contact găsești la http://fiveseven.xonedesign.ro/

Trebuie să ghicim ce model e? Scrie cumva în manual? OL înseamnă de obicei overload.

Unele servicii de curierat oferă la cerere opțiunea de a desface coletul înainte să semnezi/plătești/te plângi pe RGC că nu era ce te așteptai. Există și asigurare. Restul e bullshit.

http://lmgtfy.com/?q=emg+wiring+1+volume+1+tone

La o căutare Google "what is true bypass" găsești mai mult de douăzeci de articole care explică situația. Printre ele: http://www.muzique.c.../truebypass.htm care duce și către http://www.muzique.com/lab/imp.htm . Și un scurt articol de la Pete Cornish care explică de ce nu e întotdeauna soluția optimă: http://www.petecorni...rue_bypass.html Pe scurt, sistemul de activare a efectului poate fi Bypass electromecanic care nu deconectează impedanța de intrare (situație descrisă în articolul de pe muzique.com) True bypass Bypass electronic Deci nu e o dihotomie, sunt cel puțin 3 opțiuni. Și toate trei au avantaje și dezavantaje, dar pentru prima variantă singurul avantaj (pentru producător) e comutatorul mai ieftin și posibil cu durată de viață mai lungă. Dezavantajele sunt descrise în respectivul articol. De asta e întâlnit cam exclusiv la efecte vechi, cele moderne optând pentru 2 sau 3.

Nu știu de unde ai scos-o pe asta. Și dacă ar fi adevărat, ar fi un criteriu pe care însuți l-ai ignorat. Când ai timp și vrei să-ți exersezi cunoștințele dobândite cu decenii în urmă vezi ce impedanță are intrarea "unui amp cu lămpi" (de parcă ar fi toate la fel) și a unui LPB-1. Discuție liberă e fără doar și poate: așa cum tu ești liber să spui prostii sunt și eu liber să le subliniez și combat.

Ba cu supărare, pentru că numai eu am explicat deja de mai multe ori care e problema. N-are nici o legătură cu gain-ul. Ia și vezi ce se întâmplă cu răspunsul în frecvență și SNR/headroom-ul. Scopul meu e complet opus mistificării și sper că se observă. Nu toate intrările sunt la fel doar pentru că au aceeași mufă.

Voi știți ce-i aia impedanță și de ce ne interesează? Pentru că din ultimele trei post-uri reiese altceva.

ART-ul are şi intrare pentru instrument, de impedanţă mare. Pe piaţă sunt multe feluri de preamplificatoare (aproximativ) liniare şi DI-uri active sau pasive, de la Behringer-ul amintit mai sus la chestiuni cu preţuri ridicole gen Avalon.

Impedanţă de intrare cam mică. Dar în funcţie de sound-ul căutat, poate fi un plus.

Liniar (clean)? Cu controale de ton (EQ)? Cu cabsim? Electrica direct în mixer e într-adevăr o idee foarte proastă.

Nu, am vrut să amintesc faptul că edvărtaizingul e compus din două aspecte: ceea ce e în general numit "creaţie" şi producţie. Iar ce ai descris tu până acum ţine strict de al doilea aspect, mai precis de un anumit fel de producţie, pentru că pe lângă print mai e şi producţie foto, video, audio, aplicaţii interactive, aplicaţii de habitat etc. Intenţiile tale mă interesează mai puţin decât înţelegerea şi folosirea corectă a termenilor ce ţin de publicitate, design, artă ş.a.m.d. De altfel oferta în sine e generoasă şi faptul că are sau nu implicaţii comerciale nu anulează asta. PS: ce fac eu "for a living" e descris la http://fiveseven.xonedesign.ro/

Producţie publicitară

Scopul alegoriei tale era să demonstreze că şi eu (trebuie să) fac apel la autoritate, nu? Eu am amintit doar că şi instalatorii pot deveni fizicieni renumiţi, şi fizicienii renumiţi se pot înşela. Şi nu că ar avea vreo importanţă dar nu apelez la nici un instalator, mă descurc singur. Cu riscul de a prelungi divagaţia, o să răspund direct la insinuarea ta, fără metafore şi analogii: nu, nu ar avea nici o relevanţă pentru mine faptul că o teorie e susţinută de X sau Y, contează doar argumentele aduse de aceştia pentru a o corobora. Dacă e o problemă care mă priveşte, învăţ pentru a o înţelege. Dacă nici nu mă priveşte şi nici nu o înţeleg nu mă deranjează deloc să spun "nu ştiu". Te-am lămurit?

Mare. De ce întrebi? De ce nu întrebi despre motivele pentru care e mare?

Leonard Susskind, de la care am învăţat foarte mult, a fost instalator. Iar Einstein a făcut o mare gafă în disputa sa cu Bohr. Nu că asta i-ar anula imensa contribuţie dar e o dovadă că şi un intelect de talia sa poate avea prejudecăţi (ce-i împiedică progresul). Deci ţi-ai ales un exemplu foarte nefericit. Ştiu ce vrei să spui, că trebuie delegată expertiza, că nu le poţi şti pe toate. Dar apelul la autoritate nu remediază ignoranţa. Şi vorba ta, asta e treabă de inginer. Dacă spunea că e recomandată de-al de Douglas Self sau John Meyer (pentru că X Y şi Z) era altă discuţie. Ai făcut probabil cea mai bună alegere. De data asta fără sarcasm.

Rațiunea, maică, prin metodele prin care o testăm de la Plato încoace. http://en.wikipedia.org/wiki/Dialectic Singurul tău argument a fost "Pentru că e brand-ul pe care-l folosește George Partanoiu". Bănuiesc că ți se pare relevant, altfel nu l-ai fi înaintat. Și știu că mulți ar fi de acord cu tine, altfel n-ar exista fenomene precum Apple. Din păcate n-are nici o legătură cu rațiunea,

Lipsa argumentelor. Spre deosebire de alte plăci de sunet cu care nu se poate înregistra?

Măi omul lui Dumnezo Cam care crezi că e relevanţa interfeţei cu care s-a înregistrat în contextul producţiei unui album? Dar al unui clip pe YouTube? Vorbeşti de parcă acele albume puteau fi trase doar cu M-audio şi acest fapt e irefutabil şi evident. Tu poţi recunoaşte un material înregistrat cu M-audio între altele înregistrate cu altceva? Indiferent de ce alterări a suferit ulterior (efecte, resampling, compresie lossy)? Indiferent de tot restul echipamentului dintre înregistrare şi urechea ta? E absurd.