FiveseveN

Eu cred că tu te referi la altceva Anyway, mixul e aglomerat într-adevăr și nu știu dacă asta era intenția. E... un mashup... interesant? Nu știu ce s-ar putea spune despre compoziție, poate există un motiv bun pentru care aceste genuri nu se prea intersectează.

Nu "trebuie" nimic, se pun după gust.

Yup. Din fericire Behringer produc o grămadă de de copii după pedale de distorsiune celebre și se încadrează în bugetul tău. Dar nu-s bune pentru bătut cuie.

Păi trebuia să începi cu asta, că-ți limitează semnificativ opțiunile.

Și eu ți-am reamintit că părerea ta e nulă. La fel ca a mea sau oricare alta, în special când omul în loc să ne spună ce vrea să facă cu ea ne spune câți dubluve are amplificatorul său. Și ce dumnezău înțelegi tu prin "versatil"? Oare o distorsiune cu tonestack Baxandall e mai "versatilă" decât una cu un simplu lowpass? Oare oferă mai multe opțiuni cele trei modele mixabile și ieșirea cu cabsim de pe MM? Oare e extrem de util pentru metal un control de medii semiparametric precum cel de pe MT-2? Care e părerea ta?

Clar! Sheer brilliance! Dacă NASA ar fi la fel de eficientă precum RGC am merge în vacanță pe Europa acum!

Păi ambele au carcasă de metal, so... Vezi că mai e un thread similar. De fapt mai multe. Și ar fi util să ne spui ce vrei să faci cu ea. Devreme ce ai menționat că tre' să fie zdravănă, bănuiesc că vrei să bați cuie cu ea, caz în care ar putea fi mai util un ciocan.

Cred că sunt destule pedale pe piață pentru a acoperi toate gusturile, trebuie doar să le cauți, și ideal să știi ce cauți. Păi "eq-ul din pedală" e post-distorsiune, are cu totul alt rol. "Secretul" obținerii balansului dorit din cam orice distorsiune/preamp e știut de mult timp, și s-a discutat și aici de mai multe ori despre "eq sandwich" și perspectiva modulară. http://www.amptone.com/truesecretofamptone.htm Mark-urile de la Mesa Boogie sunt probabil cel mai cunoscut exemplu de (pre)amplificatoare care includ controale de ton pre- și post-distorsiune. Altele au câte un switch pt. "voicing" sau "bright". Doar recent au mai apărut pe piață modele cu pre-eq: DAR FBM și Randall Satan. Desigur toate preamplificatoarele concepute de mine oferă această facilitate

Din nou, eu trăiam cu impresia că sunetul are amplitudine și frecvență (și fază). Acum aflu că are diverse proprietăți hidrodinamice și cromatice. You live and learn... Se prea poate să fie mai sensibil, eu am zis doar că n-are legătură asta cu puterea maximă suportată.

Ce rost are să cari două transformatoare după tine? Dacă-l faci la Petra oricum le spui tu câte și ce secundare să-ți bobineze. PS: a zis și Sorin cam același lucru în timp ce scriam. Totuși nu cred că strică o sursă mai "țapănă", dar depinde de "obiectivele tonale" ale fiecăruia.

Pe bune, ai avea o carieră strălucită în copywriting. Habar n-am ce înseamnă "flux sonor" dar puterea maximă disipată de un difuzor n-are legătură cu sensibilitatea sa. De fapt deseori (depinde de tipul difuzorului) sunt obiective constructive antitetice, ceea ce ar trebui să fie destul de evident, e.g.: energie mai multă => spire mai groase => masă mai mare = inerție mai mare.

Damn, speram să fie o discuție despre alternative gen Alumitone, sisteme piezo sau optice sau capacitative etc. Ce-i mai sus e doar more of the same.

Prima variantă la care mă duce gândul e să desparți DSP-ul din combo de amplificatorul de putere și cab și să-l transformi într-o unitate de podea. Nu știu cum arată înauntru și efortul necesar depinde foarte mult de modul în care e construit: dacă e modular ar fi foarte simplu. Avantaje: Ai 3 X 4 tonuri la dispoziție și nu doar două. Păstrezi sound-ul combo-ului și poți lua cu tine o parte importantă din el. Poți folosi pe scenă ieșirea cu cabsim pt. a asigura consistența sound-ului tău indiferent de ce backline ai la dispoziție. Dezavantaje: Pierzi garanția, evident, dacă e cazul. În funcție de cât de complicată e operațiunea s-ar putea să iasă mai scump decât o pedală ieftină de distorsiune (dar tot n-ar trebui să ajungă la 420 lei). Altă opțiune ar fi să facă cineva reverse engineering la Sanpera, dar tre' să ai acces la el și e mai complicat.

S-o luăm de la un capăt atunci. 1. Îți place cum sună combo-ul? 2. În ce condiții cânți (acasă, cu prietenii în garaj, cu prietenii în sală, pe scenă)? 3. De ce plajă tonală ai nevoie? Ce efecte mai ai și de ce efecte ai nevoie?

Așa-i că vorbim degeaba? În primul rând cab-ul și amplificatorul folosit au impact mai mare asupra "tonului" decât diferențele relativ subtile dintre MM, MT-2, Triple Wreck și alte 100 de distorsiuni. Ca să rezolvi o problemă trebuie să știi cum s-o formulezi, să știi ce întrebări să pui. Înțeleg că de fapt problema ta nu e alegerea unei surse de distorsiune ci faptul că nu poți controla în timp real preset-ul ("canalul") combo-ului tău cu procesor integrat.

Pãi ai cam încurcat multe lucruri: "Brand"-ul nu e sinonim cu resell value. Deși e în general mai ușor sã vinzi o chitarã "de firmã" și "își pãstreazã valoarea", nu e nici pe departe singura condiție. Sunt (thank god) chitariști pentru care performanțele reale ale instrumentului sunt mai importante decât pedigree-ul sãu. Brand-ul nu e sinonim nici cu popularitatea sau market share-ul firmei nici cu o strategie agresivã de promovare. Un brand poate avea asocieri atât pozitive cât și negative. E un set de valori cu care unii rezoneazã și alții nu. Deci nu, nu e mereu "de bine sã plãtești brand-ul", cu atât mai puțin dacã nu înțelegi sau nu accepți valorile sale. Reputația, tradiția sau efortul unei firme de a controla imaginea sa nu spune absolut nimic despre calitatea și utilitatea produselor sale.

Poți schimba și puntea, poți adăuga un polyfuse sau circuite mai complexe de limitare a curentului/"soft start". Vezi dacă te ajută PSU Designer: http://www.duncanamp...sud2/index.html Also: http://sound.westhost.com/articles/inrush.htm

Și dacă ar fi digital, ce? Cum altfel?

Ia-ți un procesor Sound-ul specific nu e dat doar de preamplificator. Și nu știu dacă poți găsi un efect analogic sau două care să acopere tot spectrul. Depinde de "pedală": unele au "canale" complet independente, altele au doar un boost selectabil și sunt multe opțiuni intermediare.

Puterea e doar unul din factori. Se aude mult mai tare o boxă activă de 10 W cu difuzor sensibil decât una de 100 W cu difuzor ineficient. Și dacă vrei să monitorizezi doar voce n-are rost să investești în răspuns în frecvență larg și ultraliniar. Ce fel de muzică cântați și în ce fel de spațiu?

La intrare, nu la ieșire. Schema e absolut identică cu Metal Zone, doar că evident nu are control de medii semiparametric. În schimb treble boost-ul e la finalul circuitului, ceea ce e complet idiotic, parcă ar fi prima pedală pe care o fac EH. Copiază, pardon.

Funny

OK, e clar. E desigur important și util să știi ce vrei. Dar nu trebuie confundată tradiția, inerția și tehnofobia cu experiența . Subiectul de față privește simulările, și nu cred că poate nega cineva că precizia simulării e direct corelată cu legea lui Moore. În plus e un progres asimptotic (cu diminishing returns): primele eforturi aminteau oarecum cu "originalul", apoi au devenit mai precise, mai flexibile, apoi din ce în ce mai greu de distins. Iterațiile devin mai granulare, nu neapărat revoluționare. Din păcate progresul tehnologic nu a atras după sine și o înțelegere a atuurilor și limitărilor simulărilor de către utilizatorii majoritari. Eu aș spune că simulările de preamp au ajuns la o calitate acceptabilă de ani buni (vreo zece acuși), cele de poweramp mai recent și cabsim-urile din păcate doar în ultima vreme au început să fie luate mai în serios. Iar "ce este nou , deocamdata , doar simuleaza ceea ce este vechi" e o viziune cam imitată. Sunt nenumărate efecte de distorsiune (inclusiv "fuzz") care au alte obiective în mod evident și totuși sunt indispensabile pentru diverse sound-uri celebre. Și unele (multi)efecte digitale includ modele originale (e.g. Line 6 Uber Metal și modelul Insane și altele, Digitech Metal Master, WMD Geiger Counter și alte waveshapers ș.a.m.d.) sau implementări care ar fi impractice în aplicații analogice. Am cam pășit offtopic dar sper că cu folos

N-am înțeles exact ideea, vrei să spui că chitariștii experimentați nu sunt deschiși la nou? Și eventual că asta ar fi o calitate valoroasă? Păi e un salt logic imens între "se simte bine cu" și "e cultist al religiei lămpii termionice". Multe persoane consideră că: Doar cu ajutorul echipamentului care folosește lămpi în diverse feluri își poate satisface anumite obiective estetice. A ajuns la această concluzie în urma testelor riguroase, nu a luat-o ca axiomă. Importanța respectivelor obiective amortizează dezavantajele intrinseci ale acestei tehnologii. Doar dacă toate cele trei condiții sunt îndeplinite putem spune că s-a ajuns la o concluzie rațională și e perfect OK. Problema e că mulți nu respectă acest parcurs ci împrumută prejudecățile altora, inventează proprietăți mistice ale echipamentului și refuză să aplice metodologia gândirii critice acestei situații.

Eu sunt curios de ce un tânăr (chiar mai tânăr ca mine) și nu un domn la 70 de ani consideră "alternativele" care sunt sau nu simulatoare (pentru că, believe it or not, scopul tuturor tranzistorilor nu e să fie confundați cu lămpi când cresc mari) "prostii". Un tânăr care folosește un PC modern, nu ENIAC.