www.rgc.ro Web analytics

Jump to content

Effect Mythbusting


Recommended Posts

Potlogari sau nu, pedalele lor mi se par extraordinare, atit ca sunet cit si constructie.

Se pare ca au inteles ceva mai bine decit alte firme ce anume vor chitaristii. Daca ai

ocazia sa le incerci, fa-o, nu cred ca vei fi dezamagit.

 

In legatura cu Visual Sound am probat si eu cateva, mi-au placut H2O si Double Trouble, restul nu prea m-au impresionat, vin cu multe idei bune, dar de exemplu Son of Hyde desi se doreste un distors de calitate mie mi s-a parut sub ce gasesti pe piata chiar si la preturi comparabile, MI Audio Crunch Box de exemplu fiind mult mai aproape de ce imi doresc eu la un distors. Mi-a placut bufferul introdus in pedalele lor, intr-adevar este foarte bine facut, nu schimba tonul aproape deloc. Alt lucru ciudat putin mi s-a parut a fi forma cutiei, poate fi o problema cu spatiul pe unele pedalboard-uri. Una peste alta nu sunt niste efecte rele, dar nici atat de bune pe cat vor ei sa lase impresia ca sunt, ii apreciez pentru ca stiu sa isi faca reclama intr-un mod destul de destept. Sunt cateva branduri la care m-as uita inainte de Visual Sound: T-Rex, Fulltone, MI Audio, Radial, Way Huge etc, asta ca sa amintesc doar cateva din cele destul de apropiate ca pret de ei. Cel putin asta este parerea mea, eu in general imi fac tonul pe un clean foarte bun din amplificator (de obicei prefer cleanul de Fender Blackface) peste care vin efecte: un overdrive gen tube screamer folosit mai mult ca si booster, o pedala de drive, adica un distors mai bland sau un overdrive mai gras, si un distors cu care imi fac tonul de lead in combinatie cu una din primele 2, un delay digital cu tap tempo sau unul analog in functie de ce to vreau sa obtin. Important oricum este sa ai o baza solida de la care sa pleci: o chitara care sa sune bine si un amplificator pe masura.

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...
  • 3 weeks later...

M-a pus pe gânduri o afirmație acum:

 

Pe un cabinet adevărat când loveşti coarda încet cabinetul răspunde în frecvenţă într-un fel şi când loveşti coarda tare răspunde altfel în frecvenţă şi amplitudine.

 

Pare logic, nu? Cu siguranță "sună altfel" o coardă lovită încet față de una lovită tare. Dar... o fi din cauza cab-ului? Sunt cam mulți factori atât înaintea cât și după cab care prezintă dnamică relativă amplitudinii:

 

  • sistemul reprezentat de chitară în sine, în special corzile, care au masă, lungime și elasticitate finită, și însăși se comportă diferit în funcție de cât de tare le lovești
  • preamplificatorul, în special unele controale de gain, care controlează și un filtru (sau mai multe), nu doar nivelul de amplificare sau un divizor rezistiv
  • amplificatorul de putere și particularitățile sale (e.g. saturarea transformatorului de ieșire)
  • efectul Fletcher-Munson și alte efecte psihoacustice

Ar fi destul de ușor de făcut un test dar din păcate nu pot ajunge în studio prea curând și acolo nu avem o gamă foarte variată de cab-uri de chitară. Voi încerca cu prima ocazie, totuși. Sper să nu uit.

Edited by FiveseveN
Link to comment
Share on other sites

Ati observat cum arata sala de auditie ? E de toata jena , in acea sala nu poti sa auzi un sound corect din cauza reflectiilor.Pereti , geamuri cu supafata mare neamortizate .

 

Pozitia celor care asculta nu este identica ( normal nu ?) si este distanta ,mare intre de ex fata spate si limitele laterale ..deci nu au cum sa auda acelasi sound !! E o pacaleala de marketing .

Conditiile de auditie nu sunt identice ptr toti care sunt in sala asa ca nu poate sa fie corecta nici evaluarea daca fiecare aude altceva .

  • Like 1
Link to comment
Share on other sites

  • 7 months later...

Se pare că nu s-a înțeles în totalitate treaba cu dozele, așa că revin puțin la problema Single-coil vs. Humbucker.

Diferența esențială e faptul că humbucker-ul e mai puțin sensibil la interferențe. Nu repet modul în care se obține efectul, se poate găsi descrierea în foarte multe locuri, în frunte cu Wikipedia.

"Problema" e că pentru a obține acest efect de respingere a hum-ului trebuie folosite în esență două single-coil-uri în serie (sau, mult mai rar, în paralel). Asta afectează răspunsul în frecvență al dozei.

 

Despre caracteristicile electrice ale dozei găsiți articole în paginile anterioare ale acestui thread. Aici vreau să ilustrez, cu ajutorul unei simulări SPICE, efectul variației uneia dintre caracteristici. Am luat limite destul de extreme pentru a sublinia variația. Diferența dintre produsele de pe piață din aceeași clasă e mai subtilă.

 

1. inductanța, de la 1 la 10 H:

 

 

 

2. capacitatea internă, de la 80 la 200 pF:

 

 

 

3. rezistența, de la 1 K la 30 KOhm:

 

Se poate observa faptul că deși rezistența e de obicei singurul lucru pe care ni-l spun producătorii nu are o influență semnificativă. Deci degeaba comparați o "doză de 10 K" cu una de 10,2 K pentru că diferența e absolut insesizabilă, dacă rezistența ar fi singura variabilă. De fapt puteți încerca singuri un experiment: conectați o rezistență variabilă de 10 K sau 20 K în serie cu doza (înainte de controlul de ton și/sau volum) și observați caracteristicile sunetului la diferite valori.

 

În final diferența dintre un S (verde) și un H (albastru) "tipice", cu toți parametrii variați:

 

 

 

Răspunsul e de aceeași natură, se schimbă practic doar frecvența de rezonanță (cca. 4 KHz la S vs. 2,5 KHz ls H).

Deci un S captează o parte suplimentară a spectrului. Cum dumnezău puteți afirma că un H sună mai "plin"?!

Edited by FiveseveN
Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Se pare cã nu s-a înțeles în totalitate treaba cu dozele, așa cã revin puțin la problema Single-coil vs. Humbucker.

Diferența esențialã e faptul cã humbucker-ul e mai puțin sensibil la interferențe. Nu repet modul în care se obține efectul, se poate gãsi descrierea în foarte multe locuri, în frunte cu Wikipedia.

"Problema" e cã pentru a obține acest efect de respingere a hum-ului trebuie folosite în esențã douã single-coil-uri în serie (sau, mult mai rar, în paralel). Asta afecteazã rãspunsul în frecvențã al dozei.

 

Despre caracteristicile electrice ale dozei gãsiți articole în paginile anterioare ale acestui thread. Aici vreau sã ilustrez, cu ajutorul unei simulãri SPICE, efectul variației uneia dintre caracteristici. Am luat limite destul de extreme pentru a sublinia variația. Diferența dintre produsele de pe piațã din aceeași clasã e mai subtilã.

 

1. inductanța, de la 1 la 10 H:

 

 

Ai uitatsa precizezi ca H nu functiomeza nici in Joase ...adica are pierderi de joase din cauza "antifazei".

 

H are o banda ingusta de frecvente , in partea de medii .Suna mai "untos" deoarece nu ai inaltele "sparky" si nici "huhaitul" pe joase al dozelor single .Deci mai usoar de integrat in trupa ca sa nu deranjeze celelalte instrumente .

 

Dozele H ca si efect global suna "mai soft" mai cuminte .

 

Ele dau impresia de sunet mai plin din cauza benzi inguste fara inalte si cu "tight bass" din cauza lipsei de basi.

 

Au semnal mai mare din aceasta cauza sunt ideale ca sa duci in overdrive un Marshall fara a folosi preamplif .

 

La single poate trebuie sa pui un preamplif ca sa ataci ampliful cu semnal mai mare.

 

Formulat altfel:... statie care are sensibilitatea ( normala) de intrare standard ptr chitara la volum maxim trebuie sa sune "clean".Acest tip de statie se putea "duce" in overdrive cu un H ce avea semnal mare .

 

Au facut pe atunci doze single cu impedanta mai mare care scoteau semnal mare dar captau si zgomot .

 

Asa sa ajuns la H.

Link to comment
Share on other sites

statie care are sensibilitatea ( normala) de intrare standard ptr chitara la volum maxim trebuie sa sune "clean".Acest tip de statie se putea "duce" in overdrive cu un H ce avea semnal mare .

Da, în 1970, când cel mai high-gain amplificator era Plexi. Astăzi, în era lui 5150 și a miilor de modele de "dirt pedal", e cam irelevantă povestea. Utilizatorul alege între S și H în baza răspunsului în frecvență, nu a nivelului semnalului.

 

'Mama lor de doze! Ai crede că o bobină înfășurată în jurul unui magnet ar fi ușor de înțeles :lol:.

Edited by FiveseveN
Link to comment
Share on other sites

  • 8 months later...
  • 2 years later...

am sa "revitalizez" acest topic ( unul bun zic eu si muuuult mai bun in comparatie cu multe altele deschise pe rgc.ro ) , daca nu e cu suparare, mai ales ca s-a oprit la doze :) ... cu intrebari/pareri legate de "experimentul" scoaterii cu totul a suruburilor ajustabile dintr-un humbucker, adica sa ramana doar un "coil" activ. Eu am incercat acest lucru si am obtinut un fel de "humbucker split" , dar fara zgomot. Valorile masurate ,desi poate din unele puncte de vedere irelevant, au ramas aprox. aceleasi ( desi nu mai stiu exact valorile inainte si dupa, cred ca in jur de 8k, doza masurata , un SD Jazz). Am inteles ca acest experiment e ca si cum ai folosi un dummy coil, lucru ce s-a mai incercat se pare in ceva perioada in constructia humbucherelor. Eu as fi curios ca si influenta asupra tonului obtinut, cum se compara un astfel de humbucker "ajustat" cu un single-coil si P90, personal neavand posibiltatea directa de a compara. Operatiunea in sine a durat aprox 5 min, cu grija necesara oricarei operatiuni pe care o intreprinzi la chitara ;) si binenteles ca experimentul este reversibil fara sa afecteze ( adica strica ) doza in vreu fel sau cel putin eu nu am observat nici o problema. Cat despre comparatia directa cu un split traditional de humbucker eu i-as spune ca efectul este un "split pe steroizi fara zgomot". Nu intru in detalii mai amanuntite folosind adjective de comparatie,ca poate e prea subiectiv insa as fi curios, daca cineva a incercat si a avut posibilitatea cum se compara cu un single-coil autentic si un P90.undeva am citit ca ar fi cam intre sau nici\nici :)

Edited by photone
Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

eu am cumparat odata niste tv jones care nu aveau cate un rand de suruburi - cred ca cine le scosese a avut aceeasi idee cu tine. sunau steril, fara inalte, f departe de P90. era un ton scoopat, anemic ca output.

le-am pus suruburile la loc - a durat ceva pana sa gasesc pt ca erau in sis american, si dozele au revenit la viata.

  • Like 1
Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...
  • 2 years later...

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Paste as plain text instead

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.

 Share

  • Recently Browsing   0 members

    • No registered users viewing this page.
×
×
  • Create New...

Important Information

"This site uses cookies. By continuing to browse the site you are agreeing to our use of cookies.