Ce Inseamna "un Chitarist Bun"?

[Guest Don MaXxX]

si o sa vezi ca tot presupusa inregistrare a anonimului suna mai a Satriani decat celelalte.

 

cum e si normal. dragi forumisti, eu n-am insinuat ca scula ar fi mai importanta decat mana daca asta s-a inteles. Ideea era ca muzicianul trebuie ajutat si de instrument pe langa acele 3 T-uri mentionate de voi.

 

Corect. Intonația este foarte importantã, dar cum chitara este un instrument temperat, importanța acesteia apare doar atunci când faci bending.

La instrumente ne-temperate, cum ar fi vioara, trombonul sau ... chitara slide, intonația este evident crucialã.

 

 

Discuția era despre un chitarist bun. Eu am încercat sã gãsesc câteva calitãți foarte greu de obținut pentru oricine se apucã de un instrument.

 

Sculele sunt foarte uºor de obținut, mai ales în zilele noastre, ºi achiziționarea acestora oricum ține de alte aspecte ale vieții Preferi sã asculți un chitarist începãtor cântând prin rig-ul lui Satriani, sau pe Satriani cântând pe un Squier?

Buna organizare este ºi el un detaliu minor. Þine de public. Dacã ai o audiențã mai restrânsã, de niºã, nu vor avea mari probleme cu momentele tale moarte apãrute din lipsa de organizare. Un public mai mainstream va fi probabil deranjat de acestea... Sunt chestii minore, corectabile uºor, nu au legãturã cu calitatea chitaristului.

 

L-as prefera pe Satriani pe Squier.

Am inteles eu fix pe dos ce-ai vrut sa spui in legatura cu un chitarist bun. Ee, asta este se mai intampla.

Circulati, mai vreau sa aud pareri, asta era un thread interesant, nu stiu de ce a fost ingropat atata timp

[karpi]

cum e si normal. dragi forumisti, eu n-am insinuat ca scula ar fi mai importanta decat mana daca asta s-a inteles. Ideea era ca muzicianul trebuie ajutat si de instrument pe langa acele 3 T-uri mentionate de voi.

 

 

Nu time ci TIMING !!!

 

No TUNE ci PITCH !!!

 

Timing and Pitch control , cu feeling si cu manutele

 

nu Tone ci Timbre

 

Tone - ul cel vestit al fiecaruia depinde de Timing +Pitch +Timbre control, si este ceva specific fiecaruia in parte .

 

pe langa acestea mai "pur tehnice" intervine expresivitatea .modul de interpretare .

 

Dac pasim mai departe in a diseca elementele importante ar urma . creativitatea , improvizativ , bun gust ,

 

...

 

pe langa "cunoasterea" instrumentului , deoarece daca nu poate canta liber si fara efort toate cele sus mentionate nu pot fi atinse !

 

De aici ideea incepatorilor/amatorilor ca numai sculele "pro" scumpe , efecte , pedale care sa faca in locul lor "TONUL", pentru ca nu-si pot inchipui ce-l face sa sune bine si pe un Reghin pe un artist adevarat.

 

 

Instrumentul si-l alege siil regleaza personal chitaristul , nu cumpara "mitologii" de pe net .

[autumnal hysteria]

Ahm ... trecand peste care a mai skilled si mai talentat , care are instrumentul mai scump si personalizat ( ca trebuie luat in calcul ca multi daca nu majoritatea cum este si normal sa faca un asa zis "tunning" pe chitara lui . Si asa te trezesti ca iti iei un PRS model Santana si te intrebi :"Da bine mah da amu la mine di she nu suna ca la mustaciosu ala noh ?" - poi una ar fi ca da Tonul personalizat al fiecaruia si 2 - chitara personalizata . ) noh asa trecand peste asta ma intreb oare nu cumva un chitarist bun e acela care se poate modela pe orice stil? huh?

Asa un fel de tzigan de ala , lautar sau cum ii zice. La urma urmei chitaristii sunt piese de acompaniament , toba si basul conduc.

Ducand intrebarea mai departe, un chitarist bun e un chitarist obisnuit deja cu toate stilurile si simtul lui "muzical" se poate mula pe orice ?

Poate B.B. sa ne cante un Cowboys from hell , sau Dimebag un Texas Flood , sau Mark Knopfler un Metal heart ( Accept nu Dimmu ). sau este de ajuns ca au excelat fiecare la ceea ce fac , si o fac foarte bine incat nu mai pot fi pusi la indoiala .

 

Si stim cu totii ca in domeniul lor fiecare e ... ADEVARAT . ) ca sa zicem asa... ROCK matusha

Edited July 3, 2008 by autumnal hysteria

[cyfer]

Ahm ... trecand peste care a mai skilled si mai talentat , care are instrumentul mai scump si personalizat ( ca trebuie luat in calcul ca multi daca nu majoritatea cum este si normal sa faca un asa zis "tunning" pe chitara lui . Si asa te trezesti ca iti iei un PRS model Santana si te intrebi :"Da bine mah da amu la mine di she nu suna ca la mustaciosu ala noh ?" - poi una ar fi ca da Tonul personalizat al fiecaruia si 2 - chitara personalizata . ) noh asa trecand peste asta ma intreb oare nu cumva un chitarist bun e acela care se poate modela pe orice stil? huh?

Asa un fel de tzigan de ala , lautar sau cum ii zice. La urma urmei chitaristii sunt piese de acompaniament , toba si basul conduc.

Ducand intrebarea mai departe, un chitarist bun e un chitarist obisnuit deja cu toate stilurile si simtul lui "muzical" se poate mula pe orice ?

Poate B.B. sa ne cante un Cowboys from hell , sau Dimebag un Texas Flood , sau Mark Knopfler un Metal heart ( Accept nu Dimmu ). sau este de ajuns ca au excelat fiecare la ceea ce fac , si o fac foarte bine incat nu mai pot fi pusi la indoiala .

 

Si stim cu totii ca in domeniul lor fiecare e ... ADEVARAT . ) ca sa zicem asa... ROCK matusha

Rãspunsul la întrebarea ta e simplu. Pot face o paralelã cu fotbalul cã la ãla ne pricepem toți.

Îl considerãm pe Cristiano Ronaldo un fotbalist bun sau, pentru cã ar fi catastrofal pe postul de fundaº central, îl apreciem ca unul slab?

[Guest titus]

am observat ca sunt doua puncte de vedere asupra sensului cuvantului "chitarist", astfel eu pun intrebarea urmatoare:

 

ce intelegeti prin chitarist, cel ce canta la chitara, sau un artist care se exprima prin intermediul acestui instrument?

[autumnal hysteria]

f*ck ! NOH asta-i buna intrebarea

Nu de alta da nici nu as sti ce sa iti raspund la ea ...sau ba'da.mai ales ca toti vrem sa exprimam "ceva" atunci cand chitaruieshti ceva indiferent de cat de bine ii iese sau daca ii iese sau nu . ( exceptie facand exercitiile in care mi-ar fi greu sa exprim un: "Aoleu ca m-a lasat femeia!" atunci cand fac un warm-up )

[aldea]

Ahm ... trecand peste care a mai skilled si mai talentat , care are instrumentul mai scump si personalizat ( ca trebuie luat in calcul ca multi daca nu majoritatea cum este si normal sa faca un asa zis "tunning" pe chitara lui . Si asa te trezesti ca iti iei un PRS model Santana si te intrebi :"Da bine mah da amu la mine di she nu suna ca la mustaciosu ala noh ?" - poi una ar fi ca da Tonul personalizat al fiecaruia si 2 - chitara personalizata . ) noh asa trecand peste asta ma intreb oare nu cumva un chitarist bun e acela care se poate modela pe orice stil? huh?

Asa un fel de tzigan de ala , lautar sau cum ii zice. La urma urmei chitaristii sunt piese de acompaniament , toba si basul conduc.

Ducand intrebarea mai departe, un chitarist bun e un chitarist obisnuit deja cu toate stilurile si simtul lui "muzical" se poate mula pe orice ?

Poate B.B. sa ne cante un Cowboys from hell , sau Dimebag un Texas Flood , sau Mark Knopfler un Metal heart ( Accept nu Dimmu ). sau este de ajuns ca au excelat fiecare la ceea ce fac , si o fac foarte bine incat nu mai pot fi pusi la indoiala .

Mi se atrage atentia asupra acestui post, deci cer scuze ca postez aici.

Autumnal hysteria, in topul meu personal, postul tau e de departe cel mai bun post in istoria acestui forum - si raspunsul lui cyfer e atit de copilaresc incit nici nu-l comentez.

Imensa majoritate a chitaristilor de pe acest forum - (dar si din lume, indiferent de nivelul lor de celebritate sau cit de buni sunt considerati) cinta ASA CUM CINTA, fiindca nu pot, sau n-au habar sa cinte ALTFEL. Deci ceea ce cinta e expresia exacta a limitelor lor. Exemplul cel mai bun: Trioul de chitare cu JohnMcLaughlin: Paco de Lucia face fata cu brio in acea conjunctura, fiindca se poate mula pe ceea ce cinta McLoughlin - si McLoughlin se poate mula pe ceea ce cinta Paco - deci fiecare dintre cei doi are mult habar de stiluri straine lui, si are habar in adincime, nu "de suprafata". McLoughlin, in istoria lui, s-a mulat la fel de perfect si pe muzicieni indieni, dupa cum acei muzicieni indieni s-au mulat pe felul de a cinta McLoughlin - altfel n-ar fi fost posibil un "Sahti", de exemplu. Sigur ca Ronaldo e admirat pentru ca marcheaza goluri, dar cind in disperare fuge in propriul careu si, de pe linia portii, salveaza echipa de la un gol sigur, nu cred ca se supara cineva, ba mai degraba cred ca deodata toti sar in sus de fericire, vazind ca Ronaldo are habar si de rolul unui fundas.

Suntem determinati pina si de instrumentul pe care-l folosim - o chitara permite un anumit fel de folosire, alta chitara exceleaza la alt fel de folosire - si tot exersind zilnic, la un moment dat ne trezim ca nu mai stim daca am ajuns sa cintam ASA pentru ca asa vrem noi, sau pentru ca NU PUTEM ALTFEL, caci ASA ne dicteaza instrumentul.

Alt exemplu clasic: Brent Mason. Sigur ca e cel mai imitat chitarist de country, dar are pe discuri si piese de jazz 100%, jazz pe care il stapineste intru nimic mai prejos de George Benson. Sau chitaristul meu preferat, Brad Paisley - sigur ca e stralucitor in country, dar are si momente de jazz pur, si alea sunt la fel de stralucitoare - pentru mine poate chiar mai stralucitoare - decit sa zicem Wes Montgomerry, sau oricare alta personalitate chitaristica din jazz.

Fii convins ca nici JohnMcLoughlin, nici Paco de Lucia, nici multi alti corifei, in secundele cind se "muleaza" pe partenerii de joc, nu-si pun nici o secunda problema "vai, dar imi pierd stilul meu! vai, dar ce-o sa zica fanii mei?" Nu-si pun problema, fiindca stiu sigur ca stilul lor iese la iveala oricum. Stilul cuiva iese la iveala oricum, fara voia lui. Il citez inca o data, din memorie, pe Worringer: "care este diferenta dintre MANIERISM si STIL? "Manierismul" e ceea ce, intr-un act artistic, iese la iveala potrivit vointei creatorului, iar "Stil" inseamna ceea ce iese la iveala fara nici o legatura cu vointa creatorului, si de cele mai multe ori impotriva vointei lui."

Alt exemplu: Dann Huff, fostul chitarist de la Whitesnake, (?) daca nu ma insel. De multi ani activeaza in country, participa la unele din cele mai respectate discuri facute vreodata (Clint Black, de exemplu) si produce discuri premiate si ultra-premiate. Si o face stiind totul despre country, in cea mai adinca adincime posibila, nu invatind doua licks clasice si considerind ca a invatat tot ce e de invatat.

Asa ca, daca-mi permiti sa-ti dau un sfat, continua sa inveti TOTUL, de la fiecare si de la orice stil. Nu ai de pierdut nimic, dar ai de cistigat enorm, si ca muzician, si ca chitarist.

Inca o data, scuze ca am postat. Am crezut ca e de datoria mea, atit.

[karpi]

Cei mai multi chitaristi adevarati si-au facut ucenicia pe langa cate un maestru ani buni , sau chiar au trecut prin mai multe trupe pana ce a ajuns sa fie chitarist.

 

Hendrix a cantat in cateva trupe si facea pe "mercenarul" ptr cativa dolari ani buni.

Jeff Beck la fel a cantat in diferite trupe pana a ajuns sa aiba un stil.

McLoughlin a aparut ici colo in diferite trupe apoi a disparut cativa ani buni din cauza ca avea probleme serioase , s-a pus a studiat a exersat si a revenit .

 

Am mai scris pe forum " nu toti ce se tin de o chitara pe scena sunt chitaristi"

 

Ar trebui precizat ce intra in categoria "chitaristi" .

 

ceva in genul :

 

rythm guitar ...

 

Lead guitar performer

 

Lead guitar composer performer

 

cu subcategorii, asa in mare.

 

si bineinteles presupunem ca au stil propriu sau macar maniera de cantat proprie .

 

Tineri sunt fascinati de cate un "gi gi" si doua rifuri cantate cu "energie" cu tonuri soft -scoop intr-o singura pozitie. Adica ce distors ai si ce doze puternice , ce statie si ce difuzoare ? cum tine pana .Adevarul ca la nivelul acesta nici nu poate fi vorba inca de chitarist .Dar trebuie sa treci si prin asta ca dupa aprox 10 ani de trecut prin de toate sa-ti poti face o vaga imagine despre ce ar trebui sa stie un chitarist.

Problema ar fi ca cei 10 ani sa se cante fara pauze prea mari , altfel nu are cum sa se dezvolte un chitarist sau orice alt instrumentist.

 

Numai dupa vedete nu ne putem lua , foarte multi sunt din categoria "Miss Univers" doar pe baze pur comerciale.

[cyfer]

Mi se atrage atentia asupra acestui post, deci cer scuze ca postez aici.

Autumnal hysteria, in topul meu personal, postul tau e de departe cel mai bun post in istoria acestui forum - si raspunsul lui cyfer e atit de copilaresc incit nici nu-l comentez.

Bine ati revenit pe forum d-le Aldea. Mã bucur cã ați continuat sã urmãriți acest forum în ciuda deciziei de a-l pãrãsi.

Mã intrigã plasarea în topul celor mai bune post-uri de pe acest forum a unui enunț care este la limita exprimãrii corecte, ca sã nu zic mai multe. Înțeleg cã sunteți foarte deacord cu el.

 

Am remarcat cã totuºi ați comentat postul meu copilãresc, vorbind despre Ronaldo

 

Nu sunt deacord cã un chitarist poate fi considerat bun dacã stãpâneºte mai multe stiluri muzicale. Este mult mai important sa ai tonul tãu (aºa cum l-am definit mai sus) ºi lejeritatea exprimãrii. Educarea într-un stil anume este altceva. Unii chitariºti sunt îndrãgostiți de un anumit stil ºi rãmân la el, alții se educã în mai multe stiluri, bravo lor.

Brent Mason a urmat drumul mai multor chitariºti de country, ºi anume de a se avânta pe teritoriul jazzului trecând prin western swing. Acest lucru este binențeles admirabil, dar l-a fãcut pentru cã i-a plãcut acest stil ºi pentru cã în acest fel putea fi cãutat ca muzician de studio ºi în alte zone în care nu avea acces. L-am ascultat cântând jazz, dar continui sã-l prefer pe Benson.

(Apropo de Mason, am avut noi o discuție, sã ºtiți cã el chiar are unghii false pe degetele 2 ºi 3)

 

Ca sã concluzionez pentru @autumnal hysteria> Te poți avânta în orice stil, dar sã stãpâneºti un stil anume BINE, este deja o realizare. Bluesul, care este considerat un stil simplu, este foarte greu de cântat. În teorie este uºor, 3 acorduri, 5 note, tam tam... gata..., dar ca sã-l cânți ca lumea îți ia o viațã. Nu o spun eu, o spune Eric Clapton care chiar cântã de o viațã.

Atitudinea asta de lãutar în care cântãm orice, va duce la o exprimare superficialã. Sunt sigur cã taraful de la Clejani poate sã cânte Iron Maiden, dar dacã vreau sã ascult Maiden, îi ascult pe ei.

Aºa cã dacã vrei sã înveți TOTUL, mult succes, dar sã te apuci de un nou stil dupã ce eºti maestru în precedentul.

[karpi]

Un chitarist bun este una si un chitarist desavarsit este altceva.Un artist complex este iar altceva .Nu se pot amesteca aceste categorii de "interpreti".

 

Daca nu avem cateva definitii sau directii se ajunge la neintelegeri .

 

Cei mai multi chitaristi stapanesc sau mai bine zis "sunt acasa" intr-un stil sau gen .Din tot felul de motive.

Ca sa nu fim rauvoitori , din lipsa de timp . Intra in hora mass media , turnee discuri si efectiv nu se mai ocupa de muzica .Doar cauta sa reproduca succesul si sa se mentina pe linia de plutire cu ce au acumulat pana in momentul acela, asta in cele mai multe cazuri .

Alti nu se multumesc cu succesul si cu banii asa ca se opresc din aceasta macinare si se retrag sa faca muzica.

Daca simte nevoia si are chemare se implica in mai multe genuri muzicale lucru ce ia foarte mult timp.daca vrea sa o faca la un nivel inalt .

[aldea]

Bine ati revenit pe forum d-le Aldea. Mã bucur cã ați continuat sã urmãriți acest forum în ciuda deciziei de a-l pãrãsi.

 

Multumesc, d-le Cyfer. Asa cum am zis, am primit un mesaj pe messenger, de la un membru al forumului, care mi-a semnalat postul respectiv.

 

 

Mã intrigã plasarea în topul celor mai bune post-uri de pe acest forum a unui enunț care este la limita exprimãrii corecte, ca sã nu zic mai multe. Înțeleg cã sunteți foarte deacord cu el.

Nu stiu...mie mi s-a parut foarte clar exprimat: omul a intrebat cum e cu "mularea" si fiindca dilema lui, "jucata" sau nu, mi s-a parut "genuina" si interesanta, i-am raspuns. Daca scrie gramatical sau nu, nu m-a interesat pic. Eu însumi nu mai sunt la curent cu gramatica româna, deci de ce sa caut paiul in ochii altuia cind eu însumi am o bârna în ochi?

 

Am remarcat cã totuºi ați comentat postul meu copilãresc, vorbind despre Ronaldo

 

Daca tot am inceput sa comentez despre Ronaldo, hai s-o duc la bun sfârsit: Daca Ronaldo stie sa faca ce am spus, adica sa devina fundas cind e nevoie, eu cred ca din clipa aia, si DOAR din clipa aia, Ronaldo devine brusc pentru toti suporterii lui un fotbalist complet, comparabil cu un zeu, daca ma pot exprima asa.

 

Nu sunt deacord cã un chitarist poate fi considerat bun dacã stãpâneºte mai multe stiluri muzicale. Este mult mai important sa ai tonul tãu (aºa cum l-am definit mai sus) ºi lejeritatea exprimãrii.

Depinde ce intelegem fiecare prin "tonul tau". Daca a existat pe lumea asta vreun sunet de chitara prost, cu siguranta a fost sunetul lui John McLaughlin pe discurile cu Mahavishnu Orchestra - discuri care au schimbat cursul istoriei pentru foarte multa lume. Dovada e ca insusi John McLaughlin a renuntat foarte curind la el. Ce a fost spectaculos pe acele discuri, daca sunetul lui a fost prost? Pai....NOTELE cintate de el, FELUL in care le-a cintat, si mai ales, tocmai "mularea" unul dupa altul a membrilor grupului. N-o sa-mi spuna nimeni, de pilda, ca Jan Hammer a cintat asa la clape vreodata, nici inainte, nici dupa Mahavishnu Orchestra. Dar n-o sa zic nu, daca cineva o sa-mi spuna ca "a te mula" presupune un inalt nivel de competentza si intzelegere. Nu te mulezi dupa ceva cind n-ai habar de instrumentul tau, nu te poti mula nici macar dupa tine insuti.

 

Brent Mason a urmat drumul mai multor chitariºti de country, ºi anume de a se avânta pe teritoriul jazzului trecând prin western swing. Acest lucru este binențeles admirabil, dar l-a fãcut pentru cã i-a plãcut acest stil ºi pentru cã în acest fel putea fi cãutat ca muzician de studio ºi în alte zone în care nu avea acces. L-am ascultat cântând jazz, dar continui sã-l prefer pe Benson.

(Apropo de Mason, am avut noi o discuție. Sã ºtiți cã el chiar are unghii false pe degetele 2 ºi 3)

 

Eu nu cred ca l-a angajat cineva ca sa cinte jazz, dupa ce a demonstrat ca poate fi jazzist. Nici n-ar fi posibil, pentru cineva care traieste in Nashville. Deci, ca sa-l banuiesti ca a cântat jazz ca sa fie angajat mai mult, inseamna sa-i insulti inteligenta, pe care a demonstrat din plin ca o poseda. Daca-l preferi pe Benson, e libertatea ta. Ca lui Brent Mason i-o place jazzul, asta nu contest, dar nu de asta ne apropiem cu totii de un gen al muzicii?

Eu cred ca "mularea" de care vorbim, si in cazul lui McLaughlin, si in cazul lui Paco de Lucia, si la Brent Mason, si chiar in cazul meu (pastrând proportiile, desigur) vine dintr-un motiv infinit mai adinc, pe care o sa ti-l explic acum, cu permisiunea ta.

Ca sa dau cel mai apropiat exemplu: Ce inseamna pentru tine "to have a good sex"? Inseamna sa impingi si sa tragi? Desigur ca nu, sau poate mai stii? Pentru mine, exista un singur fel de sex, cel in care te mulezi in fiecare secunda dupa partenera ta, si simti ca partenera ta se muleaza in fiecare secunda dupa tine. Inseamna sa vrei ca partenera ta sa primeasca tot ce e mai bun in tine, si sa simti ca si ea vrea sa-ti dea ce e mai bun in ea. Partenera, sau partenerul, sau ma rog. De asta eu, de pilda, n-as putea viola o femeie. N-ar fi "good sex" pentru mine.

Acum: ce e "next best thing" dupa un asemenea sex, in viata unui barbat? Iti spun eu acum: daca barbatul are norocul sa cinte intr-un grup in care se poate mula dupa parteneri, si partenerii se pot mula dupa el, asta ridica cintarea respectiva aproape la nivel de "good sex". Eu am avut norocul sa cint, de pilda, in primul grup Sfinx, cu un asemenea om: bateristul Marian Toroimac, si iti pot confirma: cind veneam unul dupa altul muzical, in cele mai intim mod pe care l-am trait vreodata, pentru mine - si cred ca si pentru el - era aproape ca un sex. Nu in sens vulgar, desigur, ci asa...cum sa zic..."sex la figurat" :-)

De asta vin si John McLaughlin si Paco de Lucia unul dupa altul, de asta cânta si Brent Mason jazz, de asta ...(pina si eu, la nivelul meu, cint sau studiez cit mai multe feluri de a face muzica): ca sa aiba un "good sex", in felul pe care ti l-am descris, sa se "amestece cu celalalt", mai bine nu pot formula, dar sper ca ma intelegi. Pentru mine, cind pot sa ma mulez - si cind "mularea" e reciproca - pe vreun instrumentist, pe vreun stil strain, pe o muzica de orice fel care consider ca-mi merita interesul, pentru mine e ca un "good sex" intr-o zona din cerebel, undeva. Si la fel cum dupa un "good sex" te cuprinde asa, un sentiment de usurare, de satisfactie, de multumire ca traiesti, de "intelegere pentru tot si pentru toate", exact asa simt eu cind am motive si IZBUTESC sa ma mulez pe vreo muzica sau asa.

Cum am mai spus, asta presupune competentza - si cum a mai spus karpi, desigur ca asta presupune seriozitate si multa renuntare. Si da, presupune printre altele, sa fii si un bun chitarist, in sensul pe care-l inteleg eu, oricare o fi el. N-are de-a face cu lautarii din Clejani, n-are de-a face cu superficialitate, nici cu nevoi pecuniare, asa cum zici tu. Dar nimeni nu poate sti despre toate astea, daca n-a avut in viata sa un adevarat "good sex", si intr-un sens, si in celalalt :-)

Numai bine,

Dan

Edited July 4, 2008 by aldea

[apocalipsa]

un chitarist bun e un chitarist potrivit in trupa si care implineste trupa. un chitarist bun singur e doar un chitarist bun. eu apreciez chitaristii potriviti nu aia buni... de ex poti fi un chitarist bun care sparge toate trupele bune, si atunci de ce dracu mai e bun? lol

 

chitarist bun la ce?

chitarist bun in ce?

chitarist bun pe ce?

chitarist bun cu cine?

[maur]

un topic ce inevitabil naste discutii pro si contra.

 

ce inseamna un chitarist bun?

pai aici pe forum:

gramsteen.....steve morse(mioritic).....vandalay...musaro....bolly....karpi....cyfer....mitica chirita....

 

si multi altii...probabil.

 

 

cred ca se poate inchide.

caci...din pacate...nu exista in Dex...definitia unui chitarist bun.... ci doar a unui chitarist....oarecare...

 

 

ps:

da ati vazut bine.... chiar si mitica chirita...e un chitarist bun (pt cei carora le place genul)

[cyfer]

Eu cred cã ne îndepãrtãm de subiect. Discuția este despre ce înseamnã un chitarist bun. Pentru chitariºtii geniali, fantastici, desãvârºiți, inovatori, polivalenți etc... putem face un alt topic.

 

Nu stiu...mie mi s-a parut foarte clar exprimat: omul a intrebat cum e cu "mularea" si fiindca dilema lui, "jucata" sau nu, mi s-a parut "genuina" si interesanta, i-am raspuns. Daca scrie gramatical sau nu, nu m-a interesat pic. Eu însumi nu mai sunt la curent cu gramatica româna, deci de ce sa caut paiul in ochii altuia cind eu însumi am o bârna în ochi?

Asta pot sã înțeleg, deºi regulile acordului gramatical, ale acordului prin atracție ºi ale acordului logic sunt chestiuni elementare ºi rãmân neschimbate. La fel de elementarã e punerea corectã în relație a pãrților de vorbire ºi propoziție, ținând cont de persoanã, numãr, gen, etc. Nu punem în discuție normele ortografice ºi de punctuație ale limbii române sau eventualele erori de redactare ºi nici nivelul stilistic (claritate, precizie, concizie, cursivitate, eufonie etc.).

 

Mi se pare deplasat ºi total exagerat sã puneți un post ca acela pe primul loc în topul acestui forum. Asta înseamnã cã post-urile oamenilor enciclopedie, cum ar fi Aldea, Karpi, Rareº Totu sau Ender (în posturile lui teoretice), sunt surclasate de el?

Probabil ați dorit doar sã accentuați antiteza dintre acel post ºi postul meu.

 

Daca tot am inceput sa comentez despre Ronaldo, hai s-o duc la bun sfârsit: Daca Ronaldo stie sa faca ce am spus, adica sa devina fundas cind e nevoie, eu cred ca din clipa aia, si DOAR din clipa aia, Ronaldo devine brusc pentru toti suporterii lui un fotbalist complet, comparabil cu un zeu, daca ma pot exprima asa.

Cum spuneam mai sus, aici vorbim despre un chitarist bun. Prin analogie, putem vorbi despre un fotbalist bun. Acesta este unul care-ºi face treaba pe postul lui, în cazul lui Ronaldo, mijlocaº ofensiv. Ce ºtie Ronaldo sã facã? Dribleazã, sprinteazã, ºuteazã, paseazã. Asta e treaba lui. Sigur, trebuie sã ºtie ºi ceva tackling sau sã sarã la cap. S-ar putea ca acum Ronaldo sã se apuce sã se antreneze ca fundaº central. Adicã sã lucreze la forțã, la deposedãri, la poziționare în raport cu atacantul advers, dar de ce? Ca mijlocaº ofensiv, de câte ori se va trezi Ronaldo pe postul de fundaº central? Poate o datã, de douã ori pe sezon, în condiții total excepționale. ªi atunci, de ce sã-ºi neglijeze antrenamentul pentru postul lui? E deja un jucãtor bun. Dacã marcheazã sau dã o pasã de gol, este deja un zeu pentru suporteri, nu trebuie sã facã mai mult.

 

Depinde ce intelegem fiecare prin "tonul tau". Daca a existat pe lumea asta vreun sunet de chitara prost, cu siguranta a fost sunetul lui John McLaughlin pe discurile cu Mahavishnu Orchestra - discuri care au schimbat cursul istoriei pentru foarte multa lume. Dovada e ca insusi John McLaughlin a renuntat foarte curind la el. Ce a fost spectaculos pe acele discuri, daca sunetul lui a fost prost? Pai....NOTELE cintate de el, FELUL in care le-a cintat, si mai ales, tocmai "mularea" unul dupa altul a membrilor grupului. N-o sa-mi spuna nimeni, de pilda, ca Jan Hammer a cintat asa la clape vreodata, nici inainte, nici dupa Mahavishnu Orchestra. Dar n-o sa zic nu, daca cineva o sa-mi spuna ca "a te mula" presupune un inalt nivel de competentza si intzelegere. Nu te mulezi dupa ceva cind n-ai habar de instrumentul tau, nu te poti mula nici macar dupa tine insuti.

... ca o completare, John McLaughlin a renunțat la acel sound pentru a avea acum unul ºi mai prost

Eu vorbeam de ton, nu de sound, de felul în care tonul pleacã din mâinile chitaristului. Eu recunosc, probabil ºi dumneavoastrã, un chitarist bun din prima secundã. Este de ajuns sã ia o chitarã în mânã ºi sã dea un acord. Felul în care porneºte acel acord din chitara lui trãdeazã de fapt unde este el în studiul acestui instrument.

 

 

Eu nu cred ca l-a angajat cineva ca sa cinte jazz, dupa ce a demonstrat ca poate fi jazzist. Nici n-ar fi posibil, pentru cineva care traieste in Nashville. Deci, ca sa-l banuiesti ca a cântat jazz ca sa fie angajat mai mult, inseamna sa-i insulti inteligenta, pe care a demonstrat din plin ca o poseda. Daca-l preferi pe Benson, e libertatea ta. Ca lui Brent Mason i-o place jazzul, asta nu contest, dar nu de asta ne apropiem cu totii de un gen al muzicii?

Eu cred ca "mularea" de care vorbim, si in cazul lui McLaughlin, si in cazul lui Paco de Lucia, si la Brent Mason, si chiar in cazul meu (pastrând proportiile, desigur) vine dintr-un motiv infinit mai adinc, pe care o sa ti-l explic acum, cu permisiunea ta.

Ca sa dau cel mai apropiat exemplu: Ce inseamna pentru tine "to have a good sex"? Inseamna sa impingi si sa tragi? Desigur ca nu, sau poate mai stii? Pentru mine, exista un singur fel de sex, cel in care te mulezi in fiecare secunda dupa partenera ta, si simti ca partenera ta se muleaza in fiecare secunda dupa tine. Inseamna sa vrei ca partenera ta sa primeasca tot ce e mai bun in tine, si sa simti ca si ea vrea sa-ti dea ce e mai bun in ea. Partenera, sau partenerul, sau ma rog. De asta eu, de pilda, n-as putea viola o femeie. N-ar fi "good sex" pentru mine.

Acum: ce e "next best thing" dupa un asemenea sex, in viata unui barbat? Iti spun eu acum: daca barbatul are norocul sa cinte intr-un grup in care se poate mula dupa parteneri, si partenerii se pot mula dupa el, asta ridica cintarea respectiva aproape la nivel de "good sex". Eu am avut norocul sa cint, de pilda, in primul grup Sfinx, cu un asemenea om: bateristul Marian Toroimac, si iti pot confirma: cind veneam unul dupa altul muzical, in cele mai intim mod pe care l-am trait vreodata, pentru mine - si cred ca si pentru el - era aproape ca un sex. Nu in sens vulgar, desigur, ci asa...cum sa zic..."sex la figurat" :-)

De asta vin si John McLaughlin si Paco de Lucia unul dupa altul, de asta cânta si Brent Mason jazz, de asta ...(pina si eu, la nivelul meu, cint sau studiez cit mai multe feluri de a face muzica): ca sa aiba un "good sex", in felul pe care ti l-am descris, sa se "amestece cu celalalt", sa recreeze un "good sex". Pentru mine, cind pot sa ma mulez - si cind "mularea" e reciproca - pe vreun instrumentist, pe vreun stil strain, pe o muzica de orice fel care consider ca-mi merita interesul, pentru mine e ca un "good sex" intr-o zona din cerebel, undeva. Si la fel cum dupa un "good sex" te cuprinde asa, un sentiment de usurare, de satisfactie, de multumire ca traiesti, de "intelegere pentru tot si pentru toate", exact asa simt eu cind am motive si IZBUTESC sa ma mulez pe vreo muzica sau asa.

Cum am mai spus, asta presupune competentza - si cum a mai spus karpi, desigur ca asta presupune seriozitate si multa renuntare. Si da, presupune printre altele, sa fii si un bun chitarist, in sensul pe care-l inteleg eu, oricare o fi el. N-are de-a face cu lautarii din Clejani, n-are de-a face cu superficialitate, nici cu nevoi pecuniare, asa cum zici tu. Dar nimeni nu poate sti despre toate astea, daca n-a avut in viata sa un adevarat "good sex", si intr-un sens, si in celalalt :-)

Numai bine,

Dan

Concluzia este simplã. Considerați cã un instrumentist bun este acela care poate sã se muleze bine pe cât mai multe situații. Este oarecum forțat. Acela este de fapt un instrumentist polivalent, e un bun instrumentist de studio. Este o "extensie" a unui chitarist bun. Probabil cã un astfel de chitarist sunteți dumneavoastrã. Trebuie sã vã descurcați ºi sã fiți fluent în foarte multe stiluri pentru cã la studioul de înregistrãri nu vin doar muzicieni de country.

 

Vã pot da câteva exemple de chitariºti buni, care nu satisfac criteriile de mai sus.

Andy Mckee este un chitarist care cântã singur. El nu se muleazã pe nimeni ... Putem sã spunem despre el cã nu este bun?

BB King este un chitarist legendar care a cântat toatã viața lui un singur stil. Dacã îl punem sã cânte flamenco va eºua lamentabil. De fapt... dacã îl punem sã ia acordul Fa major (133211) va avea mari dificultãți. E bun sau nu?

 

Odatã ce un instrumentist are cele douã calitãți despre care am vorbit, urmeazã sã încerce sã lucreze în echipã cu alți muzicieni, mai ales dacã stilul de muzicã pe care-l practicã presupune o trupã pentru a se exprima plenar. Totuºi, nu ºtiu dacã e atât de important sã încerce cât mai muuuulte trupe ºi cât mai muuuulte stiluri.

 

Cât despre sex ca analogie în orice fel de argumentație, nu ºtiu dacã are întotdeauna efectul scontat. Dacã nu apare premeditat, ca parte dintr-o strategie de marketing, ci apare instinctiv în limbaj, poate fi consideratã cu uºurințã doar expresia unei intenții naturale reprimate, rezolvatã compensatoriu prin limbaj. De multe ori cei care nu fac sex cum ºi-ar dori, vorbesc excesiv despre sex, compensatoriu, or, cred cã e de evitat capcana asta, fiind oricum inflație de sex in media...

[Guest someguitardude]

Ceea ce ma uimeste in mod constant pe acest forum este nevoia utilizatorilor de a-si impune punctul de vedere si personalitatea, nevoie mai mare decat cea de a purta o discutie sau a oferi informatie utila. Pana la urma, chitaristul e chitarist, trebuie sa 'iasa in fata', sa-i dea cu solo-ul - ma refer la discutiile de aici, nu la scena. Nu e nici un duel, e doar un forum de discutii.

 

Pentru mine, un chitarist 'bun' este un chitarist care poate sa cante liber. Prin 'liber' nu inteleg un chitarist care este capabil sa abordeze toate stilurile existente, mai curand cineva care, in contextul muzical in care se afla, nu are nici un fel de dificultate de exprimare pe instrument, atat tehnic cat si compozitional, de la ton, fraze, inovatie, etc.

 

Eu, personal, (e doar o opinie) cred ca omul stie si poate sa ia si fa major.

[cyfer]

Eu, personal, (e doar o opinie) cred ca omul stie si poate sa ia si fa major.

încearcã 1:50...

[Guest Adi Sabau]

Hmmm . ... interesant ..

 

Te-ntreb si eu, Cyfer .. cu rugamintea sa-mi ierti naivitatea ...

 

Un folkist bun .. poate fi considerat un chitarist bun ..??

[karpi]

Hmmm . ... interesant ..

 

Te-ntreb si eu, Cyfer .. cu rugamintea sa-mi ierti naivitatea ...

 

Un folkist bun .. poate fi considerat un chitarist bun ..??

 

Ca si in blues exista si folkisti care canta fantastic si la chitara

 

Majoritatea blues-istilor si folk-istilor nu sunt chitaristi ( solist instrumentisti ) , doar se "acompaniaza" cu o chitara ,cum faceau si fratii Petreus , mai simplu sau mai "complicat".

 

Iarasi ajungem la problema cu catergoriile care ar apartin segmentului " chitarist " .

 

Totusi suntem pe un forum de chitaristi si nu spectatori "laici" care spun "...- stii ala cu chitara ..care canta ...versurile acelea frumoase ..La La La...; - a chitaristu'?..da are voce frumoasa "

Edited July 5, 2008 by karpi

[Guest costi iorga]

Daca tot incep paralele, hai sa-mi dau si eu cei 2 centi:

Luam de exemplu Johann Sebastian Bach, un compozitor recunoscut de toti drept "parintele sunetelor", de fapt in sistemul meu valoric cel mai important compozitor de muzica - hai sa-i zicem "clasica".

El s-a straduit si a reusit in mod magistral sa scrie muzica bisericeasca SI muzica laica, domenii la ora aceea (baroc) total indepartate unul de celalalt. Dar mai mult decat atat: a scris nu doar misse si oratorii, dar a stapanit ca nimemi altul si arta fugii, a concertelor, a scris indrumare despre teoria muzicii, armonie, "Clavecinul bine temperat", etcetcetc... A parcurs "cu piciorul" toata gama muzicala, mai mult decat atat, a largit orizonturile muzicale ale tuturor generatiilor de dupa el. A studiat IN PROFUNZIME toate zonele muzicale cunoscute in vremea respectiva in Europa Centrala si de vest. Muzica de camera, populara (pastorale, fugi, gigue, etc), bisericeasca.

A fost un tip complex, cum spunea cineva mai sus, "polivalent".

Pe de alta parte, tot ce a scris el suna a "BACH".

Facand extensie spre ceea ce ar insemna (pentru mine) un chitarist bun, ar fi un chitarist de genul celui descris de Aldea si autumnal hysteria, dar recognoscibil. Si sa fie unul care sa aibe ceva de zis pe instrumentul sau, care sa transmita ceva. In cel mai bun caz, sa-mi transmita bucuria cu care a cantat partitura respectiva.

@cyfer: parerea mea este ca un chitarist polivalent nu este "extensia" unui chitarist bun, ci definitia lui.

[chris_27]

Un ghitarist bun pt unii, e slab sau neinteles pt altii.Depinde de capacitatea fiecaruia de a percepe realitatea.

Un ghitarist bun trebe sa simta bluesul,sa treaca si prin alte stiluri si in primul rand sa fie foarte muzical sa inteleaga de la ritmuri la auz cat se poate de multe.

Dupa ce treci prin stiluri dferite daca poti sa-ti gasesti calea sa canti ca tine e ok.

Soundul conteaza foarte mult dar sustin ideea unui forumist de mai sus ca Satriani ar canta bine si pe un Squire.

Un ghitarist bun il vezi de la mare distanta ca e bun daca esti la randul tau un ghitarist bun sau daca nu esti instrumentist sa fi talentat sau foarte talentat muzical.

 

 

Ma refeream strict la ghitaristii care canta electric.

Edited July 5, 2008 by chris_27

[aldea]

Eu cred cã ne îndepãrtãm de subiect. Discuția este despre ce înseamnã un chitarist bun. Pentru chitariºtii geniali, fantastici, desãvârºiți, inovatori, polivalenți etc... putem face un alt topic.

Eu cred ca nu ne îndepartam de loc. Întrebarea lui autoumn hysteria a fost "e un chitarist bun acela care se poate mula pe mai multe stiluri?" - si eu i-am raspuns în esenta "da, cineva care se poate mula pe mai multe stiluri e un chitarist bun". Cu ce ne indepartam mai mult de subiect decît v-ati îndepartat dvs, dîndu-i ca raspuns o "pilda esopiana" despre Cristiano Rolando?

 

Asta pot sã înțeleg, deºi regulile acordului gramatical, ale acordului prin atracție ºi ale acordului logic sunt chestiuni elementare ºi rãmân neschimbate. La fel de elementarã e punerea corectã în relație a pãrților de vorbire ºi propoziție, ținând cont de persoanã, numãr, gen, etc. Nu punem în discuție normele ortografice ºi de punctuație ale limbii române sau eventualele erori de redactare ºi nici nivelul stilistic (claritate, precizie, concizie, cursivitate, eufonie etc.).

Domnule Cyfer, insistenta si îndîrjirea cu care continuati sa demolati postul lui autoumn hysteria îmi e deja suspecta. Ce legatura are "acordul prin atractie" cu esenta întrebarii lui? Aveti vreun motiv personal sa-l jigniti repetat, facând-ul agramat? Nu va plac ochii lui? Sau oare va sperie de moarte postul respectiv? Asa trebuie sa se comporte un "boardteam" cum sunteti dumneavoastra?

Mai mult: un observator atent ar putea observa ca la primul dvs. raspuns, nu v-a deranjat deloc "agramatismul" lui. Ar putea observa ca a inceput sa va deranjeze în clipa în care l-am laudat eu. Ca atare, acel presupus observator atent ar putea trage concluzia - desigur, gresita! - ca va razbunati pe el fiindca aveti o antipatie fata de mine - la fel cu acel ce neputînd sa-i dea un pumn cuiva, prinde un moment de neatentie si da un sut cu bocancul in burta pisicii aceluia. Desi condamn cu tarie concluziile pripite ale acelui observator atent, nu ma pot împiedica a-i intelege, pe undeva, logica.

 

Mi se pare deplasat ºi total exagerat sã puneți un post ca acela pe primul loc în topul acestui forum. Asta înseamnã cã post-urile oamenilor enciclopedie, cum ar fi Aldea, Karpi, Rareº Totu sau Ender (în posturile lui teoretice), sunt surclasate de el?

Probabil ați dorit doar sã accentuați antiteza dintre acel post ºi postul meu.

Chiar daca dvs. vi se pare cum vi se pare, pentru mine a fost prima data cînd am vazut pusa pe foruml rgc singura intrebare care DUPA MINE merita sa fie pusa, in straduinta de a sti ce inseamna un chitarist bun. Calificându-l ca "cel mai bun post" in topul meu PERSONAL, am onorat acest lucru.

 

Cum spuneam mai sus, aici vorbim despre un chitarist bun. Prin analogie, putem vorbi despre un fotbalist bun. Acesta este unul care-ºi face treaba pe postul lui, în cazul lui Ronaldo, mijlocaº ofensiv. Ce ºtie Ronaldo sã facã? Dribleazã, sprinteazã, ºuteazã, paseazã. Asta e treaba lui. Sigur, trebuie sã ºtie ºi ceva tackling sau sã sarã la cap. S-ar putea ca acum Ronaldo sã se apuce sã se antreneze ca fundaº central. Adicã sã lucreze la forțã, la deposedãri, la poziționare în raport cu atacantul advers, dar de ce? Ca mijlocaº ofensiv, de câte ori se va trezi Ronaldo pe postul de fundaº central? Poate o datã, de douã ori pe sezon, în condiții total excepționale. ªi atunci, de ce sã-ºi neglijeze antrenamentul pentru postul lui? E deja un jucãtor bun. Dacã marcheazã sau dã o pasã de gol, este deja un zeu pentru suporteri, nu trebuie sã facã mai mult.

Domnule Cyfer, daca am ajuns sa discutam despre fotbal, recunosc ca sunt un nepriceput. Singurul meu contact foarte apropiat cu fotbalul a fost acum doua luni, cind (facând parte dintr-un team care are de facut un job de advertizing pentru Bayern München), am asistat la viata din club timp de doua zile, de dimineata pîna seara. Ce am vazut, e ca la antrenamente, doar aprox. 30% din timp jucatorii se antreneaza cu mingea. 70% din timp e ocupat cu forta, viteza, viteza de reactie, rezistenta - toti jucatorii, fie fundasi, fie mijlocasi ofensivi sau inofensivi, fie atacanti, trec prin acelas tip de antrenament. Ca atare, prin extrapolare, banuiesc ca nici Ronaldo, daca ar juca la Bayern München, n-ar avea nevoie de nici un antrenament suplimentar. Banuiesc ca daca, intr-un moment critic, Ronaldo ar face munca de fundas si ar salva echipa de la un gol advers sigur, asta ar fi legat mai mult de notiuni ca "atitude", sau "spirit de sacrificiu pentru echipa" - si de obicei fanii unui jucator onoreaza spiritul de sacrificiu al acestuia, sau atitudinea lui, la un cu totul alt nivel, infinit superior, decît onoreaza faptul ca joaca bine pe postul lui.

Dar desigur, s-ar putea sa ma insel, dvs. stiti mai bine despre fotbal.

 

... ca o completare, John McLaughlin a renunțat la acel sound pentru a avea acum unul ºi mai prost

Eu vorbeam de ton, nu de sound, de felul în care tonul pleacã din mâinile chitaristului.

Domnule Cyfer, scuze, credeam ca "ton" inseamna acea piesa rotunda, stralucitoare, de pe Telecaster, care, daca rasucesti de ea, mai taie din frecventele înalte. Ce intelegeti dvs. prin "ton" mi se pare atât de esoteric, de diluat, de "ceva ce nu spune nimic", ca imi permit sa va rog sa ma lamuriti, in limita timpului dvs. Am prins doar doua idei. Prima: "ton" inseamna "ce pleaca din miinile chitaristului" ceea ce ma face sa ma întreb; oare prin "ton" intelegeti "sudoarea care pleaca prin porii miinilor lui? - si a doua, ca "ton" nu inseamna sound - deci am avut dreptate, de sudoare trebuie sa fie vorba, ca doar nici sudoarea nu e sound. Ah, si cea mai importanta idee ar fi ca "tonul" e primordial pentru dvs, cînd apreciati daca un chitarist e bun sau nu (orice ar insemna cuvîntul "bun").

Asa ca va rog, d-le Cyfer, sa definiti mai clar notiunea de "ton", care pentru dumneavoastra pare primordiala.

Pot sa va dau, spre comoditate, si cîteva puncte cheie de referinta:

1.La un chitarist de blues, cum sunteti dumneavoastra, e important, sau nu, cînd si cît TACE? ca doar n-o sa spuneti ca "a tace" are de-a face cu "tonul", orice ati intelege prin el.

2. Caz teoretic: megeti in trenul Bucuresti-Vladivostock cu un vecin de cuseta. Dupa prima noapte de somn, dimineata, il vedeti cum scoate o tastatura de pian, asa-numitul "blind keyboard", folosind de pianisti ca sa-si dezmorteasca degetele in tren etc. Il urmariti cum exerseaza. Puteti sa va dati seama daca e un pianist bun sau prost, dupa felul cum misca degetele, fara sa auziti vreun "ton"?

3. "Tonul e ceea ce pleaca din miinile chitaristului". Am vazut ca va place sa cîntati "slide". Trebuie sa presupun ca in timpul in care cînteti slide n-aveti un "ton" de nici un fel?... ca doar ma uit la mâna dreapta, nu o vad atingînd corzile, ci vad o pana care le atinge; ma uit la mâna stînga, nici ea nu atinge corzile, ci vad un bottleneck care le atinge. Sa înteleg ca din miinile dumneavoastra nu pleaca nici un "ton" de fapt ?

4. Caz teoretic: gasiti undeva o partitura pe care scrie: Niccolo Paganini, 24 Capricci for Violin. Fortati-va un pic si presupuneti, de dragul discutiei, ca nu stiti nimic despre Paganini, nici "cine a fost, daca a fost", nici nimic altceva; nu puteti decît sa banuiti ca o fi fost el însusi violonist, daca a compus chestiile astea. Intrebarea mea e: deschizînd partitura, va puteti face o idee daca Paganini a fost un violonist bun sau prost? ( cum vedeti, nici nu auziti vreun sunet, sau vreun "ton", nici nu-l vedeti cîntînd, etc)

 

Faceti-mi placerea, regîndind ce-mi explicati despre "ton" si importanta lui, sa va raspundeti la aceste intrebari, si sa scrieti (eventual) noile explicatii in asa fel incît sa nu se contrazica cu raspunsurile la aceste întrebari.

 

Eu recunosc, probabil ºi dumneavoastrã, un chitarist bun din prima secundã. Este de ajuns sã ia o chitarã în mânã ºi sã dea un acord. Felul în care porneºte acel acord din chitara lui trãdeazã de fapt unde este el în studiul acestui instrument.

Simt ca va dezamagesc acum, dar eu de obicei recunosc un chitarist bun cu mult înainte de a da primul acord. Îl recunosc, de pilda, dupa felul cum se acordeaza. Ca exemplu: singura data din viata mea cind am dat afara din casa mea pe cineva, a fost cind mi-a venit, mi-a tinut doua ore o prediga despre ce acordaj foloseste Keith Richards, ce marca si ce tarie de corzi a folosit in fiecare cântec de la facerea lumii pîna în prezent, "shi stii shi i-o raspuns Keith lu Mick? stii shi i-o zîs? Ba bouli baaa, ba, cu cokneiu tau di Faltisheni! Tu fashi pi niegru', ba vacar'li? Tu vorbesti di Honky Tonk Women, stii tu cum si cînta, ba bouli, vacar'li shi iesti?" - doua ore in care am aflat totul despre izmenele sau preferintele culinare ale grupului Stones, i-am pus o chitara in mîna: ok, m-ai convins, te rog demonstreaza.

A luat chitara, trebuia acordata din "standard" in "open G"...a inceput sa rasuceasca la chei, au trecut 10 minute, el tot mai rau se afunda....douazeci...cind s-a facut jumatatea de ora si el tot nu izbutise (va jur pe ce am mai sfânt ca asa a fost cum va povestesc, dupa jumatate de ora inca mai asuda si tot nu izbutise), i-am luat chitara din mâna, am deschis usa de la intrare si l-am poftit afara. Cine n-a izbutit sa acordeze o chitara in jumatate de ora, NU POATE FI UN CHITARIST BUN, in absolut orice acceptiune a cuvântului "bun". Nu mai am nevoie sa-i ascult felul in care pleaca "tonul" din miini, sau primul acord.

Mai recunosc un chitarist bun, de pilda, dupa felul in care regleaza cureaua chitarei. Un chitarist care tine chitara atîrnata mai jos de genunchi nu poate fi un chitarist bun, orice ar insemna cuvântul "bun" pentru oricine.

Oh, si mai recunosc daca un chitarist e bun sau nu dupa o multime de detalii (care n-au de-a face cu "tonul", orice-ar insemna cuvântul), inainte de a da primul acord, dar de ce sa ne lungim?

 

Concluzia este simplã. Considerați cã un instrumentist bun este acela care poate sã se muleze bine pe cât mai multe situații. Este oarecum forțat. Acela este de fapt un instrumentist polivalent, e un bun instrumentist de studio. Este o "extensie" a unui chitarist bun. Probabil cã un astfel de chitarist sunteți dumneavoastrã. Trebuie sã vã descurcați ºi sã fiți fluent în foarte multe stiluri pentru cã la studioul de înregistrãri nu vin doar muzicieni de country.

Nu. Nu are legatura nici cu studioul de înregistrari, nici cu muzicienii country in special. Are legatura cu "cultura generala" a unui chitarist. Are legatura cu "cei 7 ani de-acasa" ai unui chitarist. Are legatura cu respectul si dragostea pentru muzica, cu dorinta de a gasi si întelege, în orice fel de muzica, ce are ea mai bun. Are legatura cu respectul fata de muzicienii cu care cînti, daca merita respectul. Chiar si cînd cînti singur, are legatura, de pilda, cu respectul fatza de compozitorul piesei pe care o cînti, cu respectul fata de radacinile piesei (de pilda, n-ai nici o sansa de a fi un chitarist bun de blues, daca n-ai respect fata de radacinile din care a plecat blues-ul, care nu sunt in nici un caz radacinile tale proprii).

Ceea ce nu întelegeti dvs, d-le Cyfer, e ca nu-i nevoie neaparat sa cînti "fizic" o bossanova, de exemplu. Dar daca stii ce e o bossanova, daca ai adîncit putin problema, deja cînti altfel ceea ce cînti tu insuti de obicei. Cinti ca un om "cu o secunda mai întelept decît erai inainte". Ce mai...e asa simplu, zau...micile detalii care-ti ramân in subconstient, "in oase", dupa ce ai aprofundat un stil strain tie, iti schimba propriul tau fel de a cînta, vrei sau nu vrei. Intr-un fel vezi viata ca analfabet, in cu totul altul ca om alfabetizat - si un chitarist, cînd cînta, de fapt comunica cum vede el viatza, nu?

Doar ca un mic exemplu din mica mea lume si la nivelul meu: va amintiti ca am postat, pe vremuri, un "test intern" al meu, cu o piesa de Brent Mason? Va amintiti ca v-am spus ca de fapt testul intern era nu despre viteza si nu despre notele cîntate, ci despre o anumita chestie pe care, mai in gluma, mai in serios, n-am divulgat-o? Uite, o divulg acum: voiam sa verific practic daca mi-a intrat sau nu în oase - nu în creier - felul lui Brent de a SFIRSI NOTE, si daca pot sa simt, în oase, nu în creier, DE CE sfîrseste Brent notele asa cum le sfîrseste. Sunt convins ca daca v-as intreba cum sfîrsiti dumneavoastra notele, si de ce le sfîrsiti asa, as primi ca raspuns o tacere stupefiata. Ei bine, intelegerea pentru fenomenul "sfirsit de note" capatata prin acest test mi-a schimbat complet felul de a cînta absolut totul. Nu-i nevoie sa cînt neaparat piese de Brent Mason, nici macar piese country. Mi-a schimbat vederea generala asupra felului meu de a cînta la chitara, cu totul.

Acum vreo 25 de ani am lasat peste noapte totul, cariera, clientela, contacte (stiti ce înseamna sa lipsesti un an din Germania? nu te mai cunoaste nimeni, pe cuvânt) - si am fost nevoit dupa un an sa o iau de la zero total - pentru a pleca intr-un turneu mondial de un an cu o trupa de reggae, in care toti, in afara mea, "neamtz blond si necunoscut", erau mai mult sau mai putin staruri (de ex, Brother James, percussionistul, fusese percussionistul lui Bob Marley - sau Sam Kelly, bateristul, era, de cîtiva ani la rind, votat drept cel mai bun baterist de fusion din Anglia), si toti ceilalti au venit in trupa asta parasind cariere. Am considerat necesar sa stiu totul despre reggae, si sa învat de la oameni care au ce sa ma invete. Am vrut, ca exemplu, (aveam o piesa numita "Dakkar Goree", desigur ca stiti la ce ma refer), sa invat sa cint la chitara piesa asta in asa fel incit Sam, a carui strabunica a fost într-adevar vânduta ca sclava pe insula Goree, sa se recunoasca pe sine insusi si pe strabunica lui sclava, în felul meu de a cînta reggae. În paranteza fie spus, pe Sam l-ati admirat poate, prin februarie(?) anul acesta, ca fiind bateristul lui Gary Moore in turneul european - deci nu tu fusion, nu tu reggae. Cred ca se poate învatza de la el ceva despre "mulare", chiar daca e baterist si nu chitarist. Printre altele, efortul - si al meu, si al lui Sam, acum 25 de ani - de a ne mula unul pe altul ne-a facut prieteni pe viatza, si chiar acum citeva zile ne-am amintit de acele vremuri, într-o discutie particulara. Sunt onorat sa am un prieten ca Sam.

Despre asta este vorba, asta inteleg eu prin mulare pe alte stiluri. Are de-a face cu respect si dragoste, nu cu scopuri pecuniare si nici cu vreun stupid "ego". Asta ii aduce unui chitarist studierea mai multor stiluri. Cultura. Întelegere pentru multe, multe lucruri din viata. Respect din partea celorlalti. Prieteni pe vecie.

Tare mi-e teama ca dvs, d-le Cyfer, întelegeti foarte putin din toate astea.

Aldea

 

P.S. @costi iorga Costi, ne vedem duminica (13?), pe dupa masa (ca de obicei, nu stiu cînd ajung in Linz, depinde de cînd plec din Viena). Te sun oricum inainte de a intra în oras.

[Guest someguitardude]

[autumnal hysteria]

Multumesc D-lui Aldea pentru suport ..dar nu am vrut sa starnesc pe nimeni in nici un fel si pentru felul in care ati tratat problema .Diplomat spre deosebire de atitudinea d-lui Cyfer, pe care nu stiu nici acum ce la zgandarit mai tare , felul cum am pus problema sau problema insasi . Oricum ar fi este doar si numai problema lui.

 

Vorba aceea : "Live long and prosper !"

[gramsteen]

La o intrebare atat de simpla va complicati in raspunsuri cat un roman sau cat un volum de roman. Raspunsul meu ar fi mai general.

 

Un chitarist (artist) e considerat bun atunci cand ,dupa ce a cantat pe scena, este aplaudat !

 

Prin bun nu trebuie sa se inteleaga, complex, genial... si nici un chitarist care nu da "gherle".

 

Esti un chitarist bun daca te-ai urcat pe scena in fata unui public pretentios si l-ai castigat de partea ta. Poti sa canti 3 piese de acelasi gen, dar dupa ce ai cantat se vorbeste de tine.

Din cate am observat in ultimii ani , de invatat sa canti la chitara e relativ simplu (ai nevoie de ambitie si rabdare, combinate cu multa munca...in zilele noastre se pare ca talentul "nu mai conteaza", trebuie doar sa vrei sa canti). Mai greu e, sa stii ce sa canti si sa o faci natural, relaxat...in momentul acela ai captat publicul. Totusi...numai daca ai talent poti reusi.

Edited July 6, 2008 by gramsteen

[SolDiez]

Ce de pareri "pertinente". Parca sunteti copii incapatanati si numai ca voi e corect. Fiecare incearca sa-si demonstreze punctul de vedere si daca intr-un final se ajunge la o definitie mai "de comun acord" vine altu' cu o idee stralucita si se isca iar cuvinte aruncate in stanga si-n dreapta ce n-au nici o legatura cu topicul. Chitarist bun e ala care poate sa exprime ce simte cu ajutorul chitarii si poate prin intermediul ei sa trimita mai departe ascultatorilor starea lui.

[Guest mibu]

excelente posturile lui dan aldea!!!!! cred ca, pentru un tanar chitarist, dincolo de studiul cu instrumentul, un exercitiu excelent ar fi sa le copieze cu mana pe foi de hartie si sa le lipeasca pe pereti, astfel ca in orice moment in care nu citeste notele din fata sa le poata vedea si sa poata medita la ele. ar fi un foarte bun mind-training (exercizare absolut necesara, dupa parerea mea, oricarui muzician adevarat).

 

intr-adevar, mularea intre muzicieni este absolut esentiala pentru obtinerea "satisfactiei maxime" (atat dpdv al artistului, cat si al publicului!). si cuvintele lui dan ma duc urgent cu gandul la bunul meu prieten mishi farcas... in colaborarile mele cu el s-a intamplat absolut intotdeauna acel "ceva" magic care, din pacate nu s-a mai repetat cu nici un alt tobosar de pe la noi. dar, din pacate, chestia asta este cam acelasi lucru cu a-ti spune cineva cum e sa fii tata, cum e sa ai bebe mic, cum e sa-l vezi cum creste - asta cand tu, evident, nu esti (inca?...) in situatia asta. pur si simplu nu poti intelege cum e!!!! sunt experiente in viata pe care trebuie sa le traiesti personal, altfel treci regretabil pe langa ele si nu intelegi nimic.

 

si, ca nu ma pot abtine, una mica inaltata la fileu lui gramsteen:

zici ca un chitarist bun e ala pe care-l aplauda publicul - nu prea cred! majoritatea pubicului aplauda "inscenarea", nu calitatea cantatului. si asta este un aspect deseori neglijat pe la noi - actul scenic este o chestiune complexa, ca o piesa de teatru. este o "inscenare" care nu se limiteaza la simpla prezenta pe "bina" si (din pacate deseori este cazul...) la incercarea de a demonstra ceva. in aceasta lumina, este evident ca un chitarist cu gestica "atractiva" este mult mai atractiv pentru publicul larg decat unul care sta stana de piatra, chiar daca primul nu este la fel de "iscusit" ca al doilea.

 

ce parere aveti?

[gramsteen]

Daca recitesti remarca mea, vei observa ca m-am referit la un public pretentios nu la un public naiv care nu vede si aude dincolo de "circarii". Daca o ridici la fileu sa te astepti tot timpul la un volley. Toate bune !

[Guest dmc]

mi-o dat la greu de gandit topicul asta... am citit multe aspecte si definitii interesante si pana la urma nu pot decat sa generalizez si sa cred ca un chitarist bun e in primul rand muzician. el trebuie sa se exprime prin intrumentul sau si sa produca muzica. aspectele tehnice (includ aici cultura muzicala, versatilitatea, capacitatea de a lucra in echipa, etc.) sunt relativ neimportante pentru mine. se gasesc mereu contra-exemple care sa elimine aceste trasaturi, dupa parerea mea, particulare.

 

exemplul lui cyfer cu bb king mi se pare absolut relevant si cred ca nu ar trebui lasat in urma asa usor. abilitatea de a produce muzica si "melodie" implica evident originalitate. in acelasi timp exista si chitaristi care prin simpla interpretare a unor melodii care nu le apartin produc ceva aparte, iar pentru mine de multe ori o interpretare originala ascunde melodii noi si este - fara indoiala - dovada unui chitarist bun.

 

pare simplu, dar la fel de greu de definit si generalizat este ceea ce NU este un chitarist bun. e unul din motivele pentru care, in acest demers, incerc sa ma desprind complet de aspectele tehnice ale instrumentului sau de alte lucruri care tin de modul in care muzica este transmisa publicului. orice nume consacrat din istoria muzicii rock este in mod clar dovada unui chitarist cel putin bun, cel mai probabil chiar genial. asta pentru ca au ramas cunoscuti pentru muzica pe care au produs-o si au transmis-o. din aceeasi perspectiva, exista pe acest forum foarte multi chitaristi buni, chiar daca muzica lor nu e inca cunoscuta.

Edited July 6, 2008 by dmc

[Guest mibu]

constat, cu surprindere, ca mi-a fost sters ultimul post... ciudat - chiar nu inteleg de ce???... s-o fi suparat vreun admin? de ce? nu era nici o rautate in el (postul).

 

cristi, evident ca ma astept la un "volley" - altfel ce rost are "ridicarea la fileu"?... nu, nu era clar in prima afirmatie la ce fel de public te referi. oricum, pentru mine publicul este unul singur. iti dau un singur exemplu contra "publicului avizat: pe vremuri, mergeam la festivalul de jazz la sibiu si tavitian era in mare voga printre "avizati". iar eu nu puteam nici in ruptul capului sa inteleg ce se intampla! omul era total habarnist in ce priveste instrumentul, doar ca facea un show nebun si isi crease un anume "image". despre asta vorbeam...

 

in orice caz, pacat ca nu mai sunt disponibile vorbele mele in legatura cu excelentele posturi ele lui dan aldea!

[Guest Baumwolle]

Inainte sa treci la vorbe ar trebui sa fii mai atent, Mibu. Postul de care vorbesti se afla la pagina a doua.

Edited July 6, 2008 by Baumwolle