www.rgc.ro Web analytics

Jump to content

Exercitii Citit Note


darkday
 Share

Recommended Posts

Link to comment
Share on other sites

Nu consider ca sunt mai mult decat un lautar asa ca nu te baza pe ce iti spun, dar in principiu ar trebui sa stii progresia notelor in functie de inaltime / pitch, ve urmeaza dupa o anumita nota, destul de important daca ai acordaj alternativ.

 

Si ca sa te ajute mai mult, tine minte ca o chitara are mai mult sau mai putin doua octave, asadar daca poti recunoaste notele pe tastiera pana la tasta 12, poti transpune si in urmatoarea jumatate. 

 

O chestie totusi nu o inteleg, poate cei care au mai multe cunostinte imi pot explica. 

 

 

spre exemplu in diagrama urmatoare:

 

http://www.learnguitarclub.com/wp-content/uploads/2010/09/guitar-neck.png

 

pe prima, a doua si ultima coarda, se trece de la un ton la altul pe cand la restul prima tasta e mai inalta cu un semiton. 

 

multumesc !

Edited by Crypto
  • Like 1
Link to comment
Share on other sites

Citirea partiturilor e cea mai bună metodă de invățare a notelor.

E bine să incepi sa citești din metodele de chitară (Carcassi, Carulli etc), pentru că studiile de la inceput sunt doar pentru primele trei poziții, apoi primele cinci etc. In felul ăsta ai mai puțin material de memorat din start.

Imaginile cu poziția notelor pe tastieră sunt bune inițial, pentru referință. Dar citind partituri, și căutând în mod repetat aceleași note, le vei memora poziția într-un final.

  • Like 2
Link to comment
Share on other sites

Pai, gama cromatica iti spune notele de pe fiecare coarda pana la tasta 4. Dupa aceea iti spui notele in cap (Do,Re,Mi,Fa,Sol,La,Si,Do) si le gasesti mai departe. Nu uita ca intre Mi si Fa, Si si Do exista ton, deci nu va exista acel diez sau bemol.

 

Luam exemplu coarda Mi. Cand o dau coarda libera este Mi, deoarece este ton intre Mi si Fa NU vom avea Mi#, deci urmeaza Fa, Fa#, iar apoi Sol, Sol#, La, La#, Si, iar apoi Do deoarece este ton, iar apoi Do#, Re, Re# iar apoi din nou Mi. Dupa tasta 12 se repeta si este la fel pe fiecare coarda.


 

 

O chestie totusi nu o inteleg, poate cei care au mai multe cunostinte imi pot explica. 

 

 

spre exemplu in diagrama urmatoare:

 

http://www.learnguitarclub.com/wp-content/uploads/2010/09/guitar-neck.png

 

pe prima, a doua si ultima coarda, se trece de la un ton la altul pe cand la restul prima tasta e mai inalta cu un semiton. 

 

multumesc !

Cum am spus mai sus intre MI si Fa, Si si Do exista TON, din aceasta cauza se trece direct fara a avea semiton

Edited by Kibis44
Link to comment
Share on other sites

Iti explica wikipedia atat de bine daca dai o cautare in locul timpului in care postezi pe forum... sau de preferat inainte. https://ro.wikipedia.org/wiki/Gam%C4%83_muzical%C4%83

 

Am citit asta, dar nu inteleg care este logica. De ce se trece de la open E la F in loc de E# Tocmai am dat o cautare rapida pe google si am gasit raspunsuri de tip Yahoo! Answers care nu m-au convins... ori inteles.

 

De preferat in termeni cat mai barbari, pentru pleaba. 

Link to comment
Share on other sites

Am citit asta, dar nu inteleg care este logica. De ce se trece de la open E la F in loc de E#

 

Dupa "coarda" lui Pitagora ( https://courses.physics.illinois.edu/phys193/fa2014/Student_Reports/Fall06/J_Wilson/J_Wilson_P199pom_Fa06_Final_Pres.pdf) E# si B# ,practic , nu exista ( mai sunt si exceptii dar pur formale ) .

Gama majora (a lui C) este formata din cele 8 note naturale (nealterate cu # si bemoli)  :

 

C (T) D (T) E  (ST) F (T) G (T) A (T) B (ST) C

 

T=1 ton interval

ST= 1 semiton interval.

 

Pt exersarea citirii partiturilor , metoda cea mai uzuala este sa-ti formezi un obicei in a citi cu cel putin o masura inainte a ceea ce  ai de cantat. Practic cu citirea notelor trebuie sa fi in avans fata de ce ai de executat . Este o rutina care se formeaza. Dificil la inceput. Dar nimeni nu s-a nascut invatat .

Edited by ggg
  • Like 4
Link to comment
Share on other sites

Am citit asta, dar nu inteleg care este logica. De ce se trece de la open E la F in loc de E# Tocmai am dat o cautare rapida pe google si am gasit raspunsuri de tip Yahoo! Answers care nu m-au convins... ori inteles.

 

De preferat in termeni cat mai barbari, pentru pleaba. 

 

Sau si mai simplu: pt. ca E#=F, asa cum B#=C. Daca #-ul, conform definitiei, ridica inaltimea notei, in fata caruia este pus, cu un semiton iar intre E si F exista (doar) un semiton natural, numit si diatonic, atunci E#=F.

  • Like 3
Link to comment
Share on other sites

Nu consider ca sunt mai mult decat un lautar asa ca nu te baza pe ce iti spun, dar in principiu ar trebui sa stii progresia notelor in functie de inaltime / pitch, ve urmeaza dupa o anumita nota, destul de important daca ai acordaj alternativ.

 

Si ca sa te ajute mai mult, tine minte ca o chitara are mai mult sau mai putin doua octave, asadar daca poti recunoaste notele pe tastiera pana la tasta 12, poti transpune si in urmatoarea jumatate. 

 

O chestie totusi nu o inteleg, poate cei care au mai multe cunostinte imi pot explica. 

 

 

spre exemplu in diagrama urmatoare:

 

http://www.learnguitarclub.com/wp-content/uploads/2010/09/guitar-neck.png

 

pe prima, a doua si ultima coarda, se trece de la un ton la altul pe cand la restul prima tasta e mai inalta cu un semiton. 

 

multumesc !

 

O chitara in 6 corzi, cu 24 de taste, acopera fix 4 octave, nu doar 2.

Despre formarea acordurilor in diverse pozitii pe grif, o sa incerc sa explic azi, mai tarziu, cand vin de la munca. Pe vremea cand am inceput eu nu era net si cartile de genul asta erau rare, asa ca a trebuit sa imi dezvolt un algoritm propriu. Dar e prea tarziu acuma, tre' sa ma duc sa muncesc si sa aduc niste bani statului Roman si sa imi ramana si mie ceva :)

Edited by Rãspopitu'
  • Like 2
Link to comment
Share on other sites

Kibis my man ! Cu atitudinea asta autista la sfaturile celor din jur, ( mai ales,  incapatanarea ta de a comenta cu orice pret in necunostinta de cauza, in enspe mii de posturi de aici...WTF?! esti campionul en titre la dat sfaturi proaste ), iti prevad un prim ministeriat la orizont :)

  • Like 5
Link to comment
Share on other sites

De preferat in termeni cat mai barbari, pentru pleaba. 

Barbar zici? 

 

Penca' frecvente! si penca' E# suna identic cu F 

 

'ntelesesi ? : )

 

Engrish MF do you speak it? 

 

It's not that there isn't an E-sharp: it's just that E-sharp is identical to F in the standard musical system, and we generally prefer to name that particular note 'F' in most cases. This is purely a convention, of course. In German, B-flat or A-sharp is called 'Ais' or 'B' [1], where the '-is' suffix is equivalent to '-sharp'. English-speaking B-natural on the other hand is known as 'H'. Since the English and German share a common musical tradition, clearly this doesn't matter at all!

 

In the English naming convention however, calling a note 'E-sharp' is still useful. When we talk about the relationship between notes, we assign a quantity to describe how far apart they are. For example, C-D is a 'second', C-E is a 'third' and so on [2]. The distance between notes is called an 'interval'. In Western musical notation, each interval has a particular look to them. For example, a third has the notes stacked neatly, one on top of the other: 

 

A fost destul de barbar (clar)? : )

 

le link1:

http://www.quora.com/Music-Theory/Why-is-there-no-E-sharp

 

LE: si tot in acest motiv sunt doar 8 note, pt. ca daca am avea 10 note, doua dintre ele ar suna identic cu alte doua din alea 8

Edited by the_resident
  • Like 2
Link to comment
Share on other sites

http://lectii-chitara.ro/wp-content/uploads/Gama-Do-Major.jpg

 

asta e sfanta pt gamele majore si minore,daca stii asta,stii si cum se formeaza relativa ei minora.In cazul gamei Do maj,ea fiind La min - adica pornind din Do,numeri in sus 6 note si ajungi la nota La, mergand in "cerc" si pastrand aceasi regula in ce priveste intervalele dintre note.

 

http://rockschool.ro/ck/sites/default/files/post-imgs/dude/neuro-lectii-chitara.10_A.jpg

 

sau...Do major = Ana are mere.      La minor = mere Ana are.             

Si la pian e exact ca la chitara,ai "intreruperi" la clapele negre intre notele Mi-Fa (E-F) si Si-Do (B-C) 

Link to comment
Share on other sites

Daca cumva intrebarea era din ce motiv chiar intre B-C si E-F este doar un semiton (si nu intre A-B de ex), probabil raspunsul e acelasi ca la intrebarea de ce A are 440Hz? E o conventie cred, cum sunt si literele astea ce formeaza cuvinte, si ne ajuta sa ne intelegem. 

 

Iar pentru a invata note pe grif, exercitiu mult, nu cred ca-i vorba de partituri speciale; de ex iei o nota si o cauti peste tot pe grif.

Edited by Jiganie
  • Like 1
Link to comment
Share on other sites

Daca cumva intrebarea era din ce motiv chiar intre B-C si E-F este doar un semiton (si nu intre A-B de ex), probabil raspunsul e acelasi ca la intrebarea de ce A are 440Hz? E o conventie cred, cum sunt si literele astea ce formeaza cuvinte, si ne ajuta sa ne intelegem. 

 

Nu, nu e asa.

Exista motive de constructie a sistemului in care cintam (se numeste el "egal temperat cu 12 trepte egale in octava", exista sisteme temperate cu 12 trepte inegale, exista sisteme netemperate cu 12 trepte in octava, exista si doua sisteme cu 41 respectiv 53 egale si egal temperate in octava, dupa cum exista sisteme netemperate cu multe alte numere/trepte in octava).

 

Definitia matematica a sistemului in care cintam noi, sistemul cu 12 trepte egal temperate intr-o octava este: Do=Si#=Re dublu bemol. Asta spune pur si simplu ca diezul este egal cu bemolul (se discuta si asta :) ) si ca tonul se imparte in 2 diezi sau 2 bemoli egali).

Nu toate sistemele presupun dublarea frecventei la octava, cele pe care le-am descris eu da, o impun.

 

Sistemul pe care-l folosim cu totii impune (in fapt matematica din spatele lui impune) ca intre treptele E-F si H-C) sa existe semitonuri. Nota bene: la notarea cu litere iar sint doua notatii motivate istoric: german/austriac, in care Si bemol este notat cu B si Si e este notat cu H, si cel italian (preponderent si aproape generalizat azi) unde B este Si si B bemol este Si bemol.

Toata povestea asta are radacini intr-o istorie de citeva mii de ani, de la Pitagora incoace, pina la Andreas Werkmeister (pot dezvolta daca e necesar...), de varii culturi (spune-i unui indian, unui chinez sau unui arab ce tocmai am descris aici si se va/vor uita chioris la tine pentru ca ei nu au deloc in muzica lor aceste impartiri ale octavei si nici aceleasi acceptiuni ale tonului/semitonului).

 

Ai dreptate cu conventia frecventei lui A= 440 Hz. In istoria muzicii se cunosc diverse frecvente pentru A "fundamental" intre 410 si 480 Hz si s-a convenit pentru motive de constructie a instrumentelor ca asta sa fie frecventa standard. Daca o chitara o poti acorda mai sus sau mai jos la un flaut treaba asta nu mai merge, trebuie sa dai niste gauri in anume locuri si nu in altele. A fost o vreme in muzica europeana in care o orchestra din landul x nu putea cinta cu o alta din comitatul y tocmai pentru ca instrumentele erau construite sa dea note numite identic dar de frecvente diferite.

Edited by Posho
  • Like 7
Link to comment
Share on other sites

Multumim pentru lectia de istorie si logica a muzicii. Pentru mine tot ce ai explicat confirma ca vorbim de conventii:

"Definitia matematica a sistemului in care cintam noi"..."Sistemul pe care-l folosim cu totii impune (in fapt matematica din spatele lui impune" ==> definitie = conventie? matematica nu e plica de conventii (poate axiome)? 

"exista sisteme netemperate cu 12 trepte in octava, exista si doua sisteme cu 41 respectiv 53 egale si egal temperate in octava, dupa cum exista sisteme netemperate cu multe alte numere/trepte in octava" ==> tot soiul de conventii;

"spune-i unui indian, unui chinez sau unui arab ce tocmai am descris aici si se va/vor uita chioris la tine"==> alte conventii, diferite;

 

Cele bune!

Link to comment
Share on other sites

Multumim pentru lectia de istorie si logica a muzicii. Pentru mine tot ce ai explicat confirma ca vorbim de conventii:

"Definitia matematica a sistemului in care cintam noi"..."Sistemul pe care-l folosim cu totii impune (in fapt matematica din spatele lui impune" ==> definitie = conventie? matematica nu e plica de conventii (poate axiome)? 

"exista sisteme netemperate cu 12 trepte in octava, exista si doua sisteme cu 41 respectiv 53 egale si egal temperate in octava, dupa cum exista sisteme netemperate cu multe alte numere/trepte in octava" ==> tot soiul de conventii;

"spune-i unui indian, unui chinez sau unui arab ce tocmai am descris aici si se va/vor uita chioris la tine"==> alte conventii, diferite;

 

Cele bune!

Si, pana la urma, care-i problema?

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Grekko cred ca are dreptate,cel mai util ar fi Carcassi,mi se pare si mie util,nici eu nu prea le am cu notele dar mi se pare mai usor de invatat,in timp le tii minte.Adica nu mi se pare extrem de dificil,in cateva luni poti sa citesti cat de cat ceva pe-acolo,nu ai cum daca exersezi.

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

  • Recently Browsing   0 members

    • No registered users viewing this page.
×
×
  • Create New...

Important Information

"This site uses cookies. By continuing to browse the site you are agreeing to our use of cookies.