ratza_sb

Nu, era vorba de căderea de tensiune de pe stabilizator. 40% fiind ce din ce? Balast cred că ai vrut să zici.

Nu e împărţeală, că e înmulţeală, şi nu cu tensiunea stabilizată, ci cu cea de intrare în stabilizator. E greu al dracu' cu stabilizatoarele astea liniare. Vreau 9V la ieşire. La ăştia adaug cel puţin minimul căderii de tensiune de pe stabilizator şi căderea de pe două diode din punte. Dă o valoare. Pe asta o înmulţesc cu radical din doi (că de acolo vine 1,4142) şi aflu ce tensiune minimă tre' să aibe secundarul trafului.

Majoritatea pedalelor folosesc operaţionale şi ar trebui să suporte 15V fără probleme. Clona mea de Nobels a văzut 32V (e drept că operaţionalelor le era cam cald, da' n-a transpirat niciunu'). Cred că era vorba de LM317, nu 315, iar comparaţia ar trebui făcută cu un alt tranzistor în capsulă TO220 (BD129 e TO126). Schema cu 317 e overkill pentru o pedală, circuitele din seria 78xx sînt mai mult decît suficiente şi beneficiază de aceleaşi protecţii. Fuzibila se arde din cauza curentului depăşit, nu a tensiunii. În general e protejată de semiconductori. Cea mai simplă protecţie: diode transil. Sînt destul de ieftine şi te pot scăpa de probleme (uneori). C1...C4 nu au nicio treabă cu oscilaţiile, rolul lor e altul: C1 filtrează tensiunea redresată de punte, C2 e decuplare în RF, C3 are rol dublu, de soft start şi filtru pentru tensiunea de referinţă, C4 are rol de buffer. Adică niciunul din ele nu are vreo legătură cu oscilaţiile (care oscilaţii?) D1 şi D2 protejează ieşirea LM-ului de căderea de tensiune inversă provenită din fix condensatoarele de mai sus. Mufa aia de alimentare e pusă cam tembel. Alimentezi traful cu ea sau ce rol are?

Stabilizatoarele liniare elimină riplul într-o măsură destul de mare, însă nu complet.Cele uzuale, din seria 78xx, se comportă nasol peste 100kHz, de exemplu dacă sînt puse să reducă riplul de după o sursă în comutaţie. Dacă nu folosiţi stabilizatoare low drop, au nevoie ca tensiunea de intrare să fie cu cel puţin 2V mai mare decît cea de ieşire. Unele au nevoie de o capacitate minimă pe ieşire pentru a funcţiona corect. Cele în comutaţie sînt pretenţioase la cablaj şi pot oscila în draci, chiar cu componente corect dimensionate. Cablajul în sine e o componentă a montajului şi nu poate fi neglijat. Mai mult, filtrajul nu poate fi făcut după ureche, pe pricipiul "pun un condensator mai mare şi scap". Totul trebuie să fie calculat şi compensat corect pentru sarcina pe care o vor alimenta.

Aşa îmi aduc şi eu aminte că am de terminat un combo.

Diametrul e acelaşi, iar butoanele cu şurub pot fi puse şi pe ax moletat. Cel mai apropiat ar fi ăsta, dar e de 25k: http://ro.farnell.com/bi-technologies-tt-electronics/p160knp-0ec15a25k/panel-pot-25k-log-16mm/dp/1684815

http://www.tme.eu/ro/details/r16110n-a20k/poten-axi-cu-pis-de-car-si-tura-uni/#

Desigur, nu era un reproş, ci doar explicaţii suplimentare. Eu vreau să ajut cît de mult pot cu ce ştiu, nu să stîrnesc dispute. Chestia e că pedalele folosesc un gain destul de mare, la care nu orice operaţional e pretabil. Bucla de reacţie e responsabila care urmăreşte ce face sarcina (nu ce ar trebui să facă). E partea cea mai sensibilă. Din cauza asta, toate jegurile care ajung în reacţie vor fi amplificate: microfonii cauzate de condenastorii ceramici, fire lungi neecranate sau ecranate aiurea la potenţiometrul de gain, punctul de referinţă luat incorect, decuplări, crosstalk etc. Cînd aduni la un loc toate chestiile de care trebuie să ţii cont, un cablaj cu o lingură de componente, care părea foarte simplu, devine coşmar.

1. Puterea disipată de o rezistenţă e U^2/R. R e valoarea, U e tensiunea efectivă care cade pe ea. De acolo vezi exact ce variantă de capsulă alegi. 2. Un condensator de calitate rezistă fără probleme la tensiunea care scrie pe el. Dacă am unul provenit de la un producător serios, cu specificaţia de 8000 de ore la 16V şi 85°C, la 25°C va rezista cel puţin durata respectivă de timp. Sigur, nu mă aştept să credeţi asta, puteţi testa voi înşivă. Legat de PCB design, minimul ăla e mai mare decît are impresia multă lume, dacă vrei să obţii un montaj performant. Am văzut o grămadă de junghiuri trasate pe masa din bucătărie în timpul cutremurului, cu componente high-end, de care autorii şi-au bătut pur şi simplu joc. Unii chiar au folosit mizeria aia de autoroute, care e o imbecilitate sinistră.

Partea de bîzîit ţine şi de carcasele potenţiometrilor, care sînt nişte antene minunate. Lipiţi carcasele cu o sîrmă la masă, să vedeţi ce linişte se face.

Rezistenţe de 125-250mW, condensatoare cu distanţa dintre craci de 5mm la nepolarizaţi, 2,5mm la ăia electrolitici de pînă în 47uF, 3,5-5mm între 100-1000uF. Eu sînt fan SMD, mă scuteşte de dat găuri.

Terminaşi cireşele? Luară drumu' gîtului?

Nu, dar schema se vede. Despre asta e vorba:

Am mai remarcat o chestie. R3 şi R4 sînt cam mari, curentul de polarizare fiind în jur de 0,13mA. Le-aş micşora de vreo 10 ori, să am măcar un miliamper prin bietul animal.

Cred că-ţi oscilează montajul. Eu aş renunţa temporar la toate chestiile care nu au legătură cu polarizarea şi aş vedea ce se întîmplă.

După zeci de parlamentări şi răzgîndeli, am luat într-un final decizia să-l fac cu LM1875, în aer. Pentru zece amărîte de componente nu mă complic cu cablaje. I-am tras potenţiometru logaritmic dintr-unul dublu, liniar. Merge excelent, îi mai trebuie un traf, redresare, mufe, carcasă şi gata. Poate fac şi nenorocitul ăla de cabinet, că stă difuzorul degeaba de vreo trei luni.

Tot 1 metru 76 am şi eu, doar că oscilez între 73-75kg, în funcţie de cîtă bere am băut şi dacă am fost sau nu să mă piş. Ciclismul e un sport aerobic, care-ţi solicită foarte mult plămînii. E fix ca la chitară: devii mai rapid, mai precis şi mai relaxat pe măsură ce exersezi. Nu sînt ciclist profesionist, dar îţi pot spune ce am învăţat pe propria piele. Pedalează pe urcuşuri susţinute, nu pe plat. Bagă sprinturi de cîteva zeci de secunde, apoi menţine o viteză constantă cîteva minute. Iniţial o să simţi că tragi foc în piept şi dacă simţi că-ţi ard muşchii, n-o lăsa mai moale, insistă. După ce treci de pragul ăla de durere nu mai ai treabă. Corpul se obişnuieşte. Transpiraţia e inevitabilă. Eu şi acum transpir, beau aproape la fel de multă apă ca tine, dar doar cît fac efort. În rest nu beau aproape deloc, fiindcă nu simt nevoia. Pe măsură ce creşti perioada de pedalat, vei vedea că îţi intră corpul în ritm şi nu vei mai obosi aşa de repede. Mie, de exemplu, după 1200km de pedalat anul ăsta mi-a crescut media de viteză de la 17km/h la 26km/h pe acealaşi traseu. Ultima mea experienţă mai intensă cu ţoacla a fost chiar în weekendul trecut. După două zile prin munţi (vreo 170km în total), luni m-am întors de la Vîlcea la Sibiu pe Valea Oltului. 113km în 4h38 cu un mountain bike echipat pentru XCM, fără să trag prea tare.

Bicicleta nu te scapă de boiler. Eu am greutate normală pentru înălţimea mea, dar colacii de jumări nu dispar cu una, cu două, chit că merg destul de mult cu bicicleta. Grăsimea de pe mîini şi craci s-a dus, dar a crescut masa musculară şi grutatea e aceeaşi. Burta e neatinsă. Mai scădea cînd mergeam pe munte, numai că anul ăsta s-a dovedit a fi unul extrem de zgîrcit cu timpul liber şi nu am decît vreo 10 ieşiri.

Fiindcă mai toată lumea are un smartphone în ziua de azi, puteţi folosi următoarele: Android Tuner-gStrings: https://play.google.com/store/apps/details?id=org.cohortor.gstrings&hl=en PitchLab Guitar Tuner: https://play.google.com/store/apps/details?id=com.symbolic.pitchlab&hl=en iOS Guitar Tuna: https://itunes.apple.com/us/app/guitar-tuna-ultimate-free/id527588389?mt=8 Guitar Tuner: http://www.guitar-tuner-app.com/# Symbian Chromatic tuner: http://hqh.unlink.org/s60/index.php?p=download

Nu sîntem profesionişti, că nu ne plăteşte nimeni dacă ne uităm la ţîţe.

În sfîrşit înţelege şi prostul de mine cum e cu modurile. M-am băgat la cur şi am luat un opt pentru săptămîna asta.

Pedala e aproape gata. Îi mai trebuie o cutie şi mufe. Urmează cabinetul.

Mişto. Şi la mine va fi tot cu controller, dar cred că-i pun şi un LCD pe lîngă leduri. Fiindcă nu ştiu încă ce sunet o să prefer, vreau să-l fac modular, să pot băga sau scoate chestii după bunul plac. Pot funcţiona şi mai multe chestii simultan, ca la un pedalboard. Pentru început: clean, crunch, compresor. Pe urmă decid dacă-i mai fac vreun implant sau dacă-i mai extirp ceva organe.

Eu le voi ţine departe de privirile atente ale nevesti-mii. Ce-ţi faci?

Am luat startul cu aproape o lună mai tîrziu decît aveam în plan, dar deh... prea multe chestii de făcut şi mult prea puţin timp la dispoziţie. Pe scurt, pedala e în curs de fabricare, am luat difuzorul, mai trebuie să storc portofelul pentru restul de piese.