www.rgc.ro Web analytics

Jump to content

Cu Profesor Sau Fara?


Guest cancerul
 Share

Recommended Posts

WOW... tare, o treaba similara de "virtual practice", am citit-o intr-o metoda de improvizatie si e cat se poate de faina chestia asta, doar ca unora (printre care si mie) le este greu sa o aplice, din diferite motive... intrebarea e oare cum ne putem pune in ordine astfel incat sa trecem peste lipsa de concentrare in momentul in care nu este si instrumentul cu noi....

Link to comment
Share on other sites

  • Replies 170
  • Created
  • Last Reply

Top Posters In This Topic

Top Posters In This Topic

Posted Images

WOW... tare, o treaba similara de "virtual practice", am citit-o intr-o metoda de improvizatie si e cat se poate de faina chestia asta, doar ca unora (printre care si mie) le este greu sa o aplice, din diferite motive... intrebarea e oare cum ne putem pune in ordine astfel incat sa trecem peste lipsa de concentrare in momentul in care nu este si instrumentul cu noi....

Probabil si amicul meu a citit-o pe undeva. Si nu e vorba despre concentrare aici; el spune ca tine de subconstient. Il mai intreb.

Stay tuned!

 

Later edit: L-am intrebat. Raspunsurile au fost foarte logice si e foarte posibil sa recunoasteti situatii in care ati fost pusi si voi uneori. Iata:

 

"La faza cu mintea e mai mult de zis...Subconstientul lucreaza tot timpul si ideea e ca poti dirija constient mintea subconstienta, daca nu cand lucrezi macar cand mergi sau cand faci alte activitati mai lejere. Daca as avea ceva de facut la care chiar trebuie sa ma concentrez nici eu nu as putea. Chiar la doua chestii deodata nu poti.

Sa iti dau un exemplu: m-am tot jucat cu niste procedee cu betele de tobe asa, pe genunchi acasa; m-am trezit pe la 5 dimineata si am realizat ca eu in somn faceam aceleasi chestii.

Daca te axezi pe ceva, subconstientul lucreaza la asta si ideile pot veni. Chiar daca nu te gandesti la asta, o sa iti sara dintr-o data raspunsul sau solutia.

Subconstientul lucreaza la asta,ideea e sa ii dai taskuri de genul asta.

Si daca chiar ai timp sa te gandesti, sa vizualizezi in mintea ta griful chitarii, cu pozitii, intervale fata de o tonica.Dar mai intai trebuie sa inveti notele pe grif :)

Eu uneori imi repet scale pe saxofon in cap chiar atunci cand vorbesc cu cineva. Se intampla de la sine, sincer...dar asta pt ca sunt axat pe o chestie...

Daca mintea ta exerseaza anumite lucruri, iti va fi mult mai usor dupa aia sa le pui in practica, pentru ca de ulte ori practica, de fapt, se face pentru a-ti obisnui mintea cu taskul respectiv, ca sa ajungi la un moment dat sa o faci de la sine.

Eh, asta intr-o anumita masura se poate face si fara instrument.:)"

 

N-am aranjat decat un pic textul, sa-l fac mai inteligibil.

Edited by Geologu
Link to comment
Share on other sites

Cu profesor sau fara profesor

 

Problema este urmatoarea

 

un incepator nu stie ce ar trebui sa invete , cum si cand si asa pierde zeci de ani mergand in tot felul de directii gresite..

 

un muzicant avansat trebuie sa cante 10 ani pe putin ca sa afle cam ce muzica al reprezinta , si doar o parte din muzicanti ajung sa se regaseasca in cea ve fac .Majoritatea cred ca prin a copia si reproduce cu mare exactitate unele piese este destul.( destul ptr cate un interpret ce mai face un ban din cantat)

 

Cunoaste "elevul" absolut totul despre intervale , game , armonie ,structuri , genuri... ...de toate inca este departe de muzica , abia acum ar trebui sa inceapa sa satudieze serios cu un profesor sau mai bine zis un mentor

care al invata , ai preda cunostintele filosofia modul de gandire ,si asa mai trec 10 ani .Acum ar trebui sa devina independent sa foloseasca ,tot ce a "invatat" , intr-un mod personal , stil personal etc...

 

Presupunem ca fiecare viseaza sa devina muzician si nu un slujbas ce asi cara vioara cu ujina , da din arcus dupa cum da din maini dirijorul , citeste boabele de pe portativ si in gand asteapta pauza sa joace sah sau savorbeasca despre football.

Link to comment
Share on other sites

Cu profesor sau fara profesor

 

Problema este urmatoarea

 

un incepator nu stie ce ar trebui sa invete , cum si cand si asa pierde zeci de ani mergand in tot felul de directii gresite..

 

un muzicant avansat trebuie sa cante 10 ani pe putin ca sa afle cam ce muzica al reprezinta , si doar o parte din muzicanti ajung sa se regaseasca in cea ve fac .Majoritatea cred ca prin a copia si reproduce cu mare exactitate unele piese este destul.( destul ptr cate un interpret ce mai face un ban din cantat)

 

Cunoaste "elevul" absolut totul despre intervale , game , armonie ,structuri , genuri... ...de toate inca este departe de muzica , abia acum ar trebui sa inceapa sa satudieze serios cu un profesor sau mai bine zis un mentor

care al invata , ai preda cunostintele filosofia modul de gandire ,si asa mai trec 10 ani .Acum ar trebui sa devina independent sa foloseasca ,tot ce a "invatat" , intr-un mod personal , stil personal etc...

 

Presupunem ca fiecare viseaza sa devina muzician si nu un slujbas ce asi cara vioara cu ujina , da din arcus dupa cum da din maini dirijorul , citeste boabele de pe portativ si in gand asteapta pauza sa joace sah sau savorbeasca despre football.

Bine bine...da din cate stim sunt destule cazuri si chiar din nume mari care n-au avut nevoie de 2x10 ani ca sa devina muzicanti ba chiar muzicieni. Teoria ta suna bine da' cam are lipsuri...si din motive practice: cunosc o droaie de oameni care au inceput singuri si poate dupa 2,3 ani au apelat la un profesor de unde au avut ce sa-nvete dar nu au mers prea mult (1 an, 2) poate si din motive financiare sau poate si profu' ala cat ar fi fost de meser da' totusi dupa atata timp nu prea mai avea ce sa-i arate. Sau pur si simplu elevul considera ca are destule cunostiinte ca sa continuie singur.

Link to comment
Share on other sites

Bine bine...da din cate stim sunt destule cazuri si chiar din nume mari care n-au avut nevoie de 2x10 ani ca sa devina muzicanti ba chiar muzicieni. Teoria ta suna bine da' cam are lipsuri...si din motive practice: cunosc o droaie de oameni care au inceput singuri si poate dupa 2,3 ani au apelat la un profesor de unde au avut ce sa-nvete dar nu au mers prea mult (1 an, 2) poate si din motive financiare sau poate si profu' ala cat ar fi fost de meser da' totusi dupa atata timp nu prea mai avea ce sa-i arate. Sau pur si simplu elevul considera ca are destule cunostiinte ca sa continuie singur.

 

nu discutam de genii , si chiar si aceste genii aveau in spate 10 ani de studiu si o oarecare experienta

 

iare dezvoltarea , maturitatea artiistica vine intotdeauna mai tarziu .In cazul geniilor proportional mai repede ..

 

in tarile civilizate cu prin biserica sii scoala se face educatia muzicala , coruri , orchestre , spatiu de repetitie , coordinator , corepetitor , profesor.

 

Copilul d mic este educat "multilateral" ( bineinteles si in functie de mediul familiei respective din societate )

 

asa mult mai usor ajunge la un nivel de cunostinte necesar pentru a forma propriul grup , orchestra , si chiar sunt incurajati si ajutati .

 

Ma uit cateodata kla DVD-uri cu Beat Generation si ProgRock ...compilatii ...pai ramai traznit cand vezi numa tineri de 20 de ani compunand si cantand fantastic la aceasta varsta

 

La noi cei mai multi incep sa studieze pe la 19-20 de ani .Clapton la aceasta varsta era vedeta mondiala

Steve Winwood si mai de vreme la 16 ani ,nu cred ca Winwood a invatat autodidact sa manuiasca orga Hammond si sa compuna primele slagare

 

toti au avut in spate educatia generala solida , chiar si parinti la randul ,lor multi erau in coruri , au cantat la unele instrumente .

 

Si se iau ore de muzica , de cantat , de condus o orchestra de organizat o trupa ...de stil ..etc

 

Elevi mai intotdeauna cred ca drumul aratat de profesor este prea lung asa ca ei aleg drumul SI MAI LUNG..deoarece neavand experienta vor sa sara etapele si sa ajunga mai repede la rezultatele dorite.

Nu prea merge.

 

trebuie ca cineva sa te conduca prin jungla muzici , nu vezi padurea de copaci.

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...
Hmm, tipic modul de observatie al romanului... la urma urmei asta e meseria lui, iar faptul ca are cat mai multi elevi nu poate fi decat o devada a calitatii lui de profesor :) . Apoi, vino la Manolovici, fa cateva sedintze, si vei vedea daca esti ori nu multumit. E usor sa dai cu pietre... e mai greu sa gandesti inainte de a afirma ceva... toate cele bune!!!

 

mare dreptate..plus ca fratilor...cu profesor faci treaba

Link to comment
Share on other sites

Proof,.... gresesti. De 3 luni meditez la chitara un pusti de clasa a V-a si vreau sa-ti zic ca habar nu avea ce e aia chitara si acum face bine toate acordurile primare pe o chitara reghin, cred ca 3/4 sau poate mai mica.

Eu am avut primul profesor cam la 7 ani dupa ce m-am apucat, si se numeste Adi Manolovici... dupa aia am mai stat la povesti cu Cristi Gram. De la Adi am invatzat sweep si de la Cristi o gramada de lucruri legate de sunet. Deci pe scurt, profesor + exercitiu = cheia succesului.

 

 

ai invatat cu manolovici? SUPER TARE FRATE!!! l-am vazut la concert in deva si era GENIAL

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...
Ce exact se intampla la lectii la Manolovici? Ca eu am auzit chestii mai putin dragute despre cum decurg lectiile cu el. Lucruri de genu (prea) multi elevi in grupa, abordare superficiala, neinsistarea asupra greselilor si neinsistarea asupra aspectelor vitale ale tehnicii... mai degraba jam session decat lectie... chestii d-astea. Poate am fost gresit informat, asa ca va invit sa ma convingeti de contrariu.

 

hehe ...asta pot sa-ti confirm si eu, desi n-am fost decat la o singura lectie la Manolovici. Superficialitatea e la ea acasa, greselile nu sunt corectate deloc (poti sa mergi cu ele inainte daca nu te prinzi pe parcurs) chiar si la incepatori e greu sa-i coordonezi cand sunt mai multi in grupa (imposibil sa fie toti la acelasi nivel).. eu eram cel mai dumb spre exemplu, asta fiindca atunci n-aveam deloc o chitara acasa ca sa exersez.

Lectia per ansamblu a cuprins foarte putine explicatii si exemple practice, in schimb multe discutii despre chitaristi celebrii, gusturi muzicale care sunt prea putin utile unui incepator, mai ales unuia care nu stie bazele chitarii..

 

Se intreba cineva in legatura cu manualul lui Manolovici care se poate trage la xerox.. pai deja e tras la xerox ...si da, contine cateva pagini de teorie si restul de taburi de la diverse melodii.

 

Si ca sa fiu ontopic: e mai bine sa inveti cu profesor, dar cu conditia sa-ti alegi bine profesorul, si sa nu fii in grupe de mai multi, astfel ca profesorul sa se poate concentra doar pe tine.

 

Auzisem de la alti profesori lucruri proaste despre lectiile cu Manolovici, dar initial am crezut ca e doar rivalitate..

Unii oameni fac asta din pasiune, altii au o afacere ; altii pur si simplu sunt lacomi ...dar sa ceri ceri banii de la elevi inainte de lectie mi se cel putin un gest aiurea, sa ma scuze unii simpatizanti de-ai lui (fugea cineva pe usa garajului fara sa-i platesca dupa lectie? eu nu cred).

Si nu cred e chiar asa greu sa te abtii sa nu iesi de cateva ori la tigara o ora jumate cat dureaza lectia; Mai ales daca iti ies 80roni in timpul ala de la 2 elevi... (unii dintre ei fumatori care insa reusesc sa se abtina).

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...
Guest deadlok

Eu nu am am avut profesor niciodata, dar nici nu stiu sa cant mare scofala (in opinia mea).

 

Am prins cate ceva de pe la fiecare: de la un coleg de liceu, acum multi ani, am invatat sa ciupesc cu toate 5 degetele, in diferite patternuri; tot de la baiatul asta am invatat alternate picking, inclusiv pe corzi diferite (desi la vremea aia suna aiurea, ca faceam palm muting pe o acustica Reghin).

De la un tigan care initial voia sa imi "confiste" chitara am invatat ceva tehnici de flamenco, inclusiv rasgueo - pana la urma s-a convins ca sunt baiat ok, si mi-a dat chitara inapoi (aveam vreo 16 ani).

 

Pe electrica invat singur, in principiu pentru relaxare; dar progresez, de pilda tocmai am invatat sa fac "pinch harmonics" dupa un tutorial pe YouTube, si acum ies destul de bine, fara sa mai stau sa potrivesc pana langa degetul mare.

 

Daca eram cu 10 - 15 ani mai tanar, poate m-as fi bagat la un profesor, acum e cam tarziu, IMHO nu pot sa (mai) fac din rahat bici. :)

 

Cea mai mare problema este cantatul in picioare; eu am 63kg la 1,8m asa ca ma cam cocoseaza chitara preferata, oricat de comod as atarna-o de gat; deh, asa imi trebuie daca am vrut sa slabesc.

Edited by deadlok
Link to comment
Share on other sites

Eu nu am am avut profesor niciodata, dar nici nu stiu sa cant mare scofala (in opinia mea).

 

Am prins cate ceva de pe la fiecare: de la un coleg de liceu, acum multi ani, am invatat sa ciupesc cu toate 5 degetele, in diferite patternuri; tot de la baiatul asta am invatat alternate picking, inclusiv pe corzi diferite (desi la vremea aia suna aiurea, ca faceam palm muting pe o acustica Reghin).

De la un tigan care initial voia sa imi "confiste" chitara am invatat ceva tehnici de flamenco, inclusiv rasgueo - pana la urma s-a convins ca sunt baiat ok, si mi-a dat chitara inapoi (aveam vreo 16 ani).

 

Pe electrica invat singur, in principiu pentru relaxare; dar progresez, de pilda tocmai am invatat sa fac "pinch harmonics" dupa un tutorial pe YouTube, si acum ies destul de bine, fara sa mai stau sa potrivesc pana langa degetul mare.

 

Daca eram cu 10 - 15 ani mai tanar, poate m-as fi bagat la un profesor, acum e cam tarziu, IMHO nu pot sa (mai) fac din rahat bici. :)

 

Cea mai mare problema este cantatul in picioare; eu am 63kg la 1,8m asa ca ma cam cocoseaza chitara preferata, oricat de comod as atarna-o de gat; deh, asa imi trebuie daca am vrut sa slabesc.

 

 

Parerea mea e ca tarziu nu e niciodata iar ce numesti tu problema ta cea mai mare io cred ca e cea mai mica... :)

Io de ex. am 60 kg si nu odata am fost "nevoit" sa prestez in picioare mai mult de 2;3 ore.

Link to comment
Share on other sites

Tarziu nu cred ca e niciodata, depinde si de asteptarile pe care le ai si ce vrei sa faci. Daca vrei super performanta e mai greu, dar nu imposibil. Eu am cantat ceva timp de unul singur iar acum a venit momentul in care mi-am zis ca nu voi putea merge mai departe decat indrumat de cineva care intr-adevar stie ce face. Si treaba merge. :)

Link to comment
Share on other sites

Guest Adriani
hehe ...asta pot sa-ti confirm si eu, desi n-am fost decat la o singura lectie la Manolovici.

Superficialitatea e la ea acasa, greselile nu sunt corectate deloc (poti sa mergi cu ele inainte daca nu te prinzi pe parcurs)

 

Pai, mai baiatule, daca ai fost o singura data la mine la ore cum puteam sa-mi dau seama de greselile tale de vreme ce nu am reusit sa te verific a doua sedintza. Nu vezi ca te contrazici singur...

 

eu eram cel mai dumb spre exemplu, asta fiindca atunci n-aveam deloc o chitara acasa ca sa exersez.

 

Conditia pentru progres este sa exersezi. Daca nu faci acest lucru acasa nu ai cum sa-ti cresti nivelul. Intreaba pe oricine daca nu ma crezi pe nimeni. Oricum nu faceai fata cerintelor mele...pentru ca nu ai o banala chitara pentru studiul individual !

 

 

Lectia per ansamblu a cuprins foarte putine explicatii si exemple practice, in schimb multe discutii despre chitaristi celebrii, gusturi muzicale care sunt prea putin utile unui incepator, mai ales unuia care nu stie bazele chitarii..

 

 

Prima sedinta contine atat elemente de teorie muzicala, notatii, simboluri, acorduri cat si ceva explicatii despre cum s-a nascut fenomenul Rock, din ce stiluri muzicale a fost influentat si bineinteles cativa chitaristi care au pus bazele. Daca te intereseaza mai mult Head, Monkey sau Banica Jr. dacat Hendrix si Page nu-i vina mea. Ramai ancorat in impresiile tale si nu-i asculta pe batrani. Faci parte din generatia Cola, Fanta si Sprite, iar premiile mici sunt naspa...

 

Se intreba cineva in legatura cu manualul lui Manolovici care se poate trage la xerox.. pai deja e tras la xerox ...si da, contine cateva pagini de teorie si restul de taburi de la diverse melodii.

 

Se intreaba cineva de ce Manolovici n-a mai scos din 2004 manuale si a preferat sa le tina in casa (5 manuale ) sub forma de manuscris?

Probabil din acelasi motiv pentru care unii prefera sa pirateze cu numai 10 Ron in loc sa plateasca 15 Ron autorului. Cand romanii vor invata sa pretuiasca un artist, sa-i cumpere albumul si nu sa-l copieze pe PC, sa plateasca bilet la concert si nu sa se milogeasca de un bodyguard, sa aprecieze munca lui cumparand acea carte si nu s-o copieze la xerox, probabil se va schimba ceva si in Mioritza Land.

Cu indivizi suspecti, ca tine cu sigurantza va curge multa apa pe Dambovitza pana sa se schimbe ceva.

Se poate observa cat de parsiv esti:

Ai un singur post. Si ala impotriva mea.

Auzisem de la alti profesori lucruri proaste despre lectiile cu Manolovici, dar initial am crezut ca e doar rivalitate..

Tu vorbesti de rivalitate ?

Pai e cineva la rivalitate cu mine ? Nu vezi ca vorbesti prostii ? Suntem la sport, facem atletism sau probabil suntem la aruncarea cu maciuca ca sa vedem care o da mai in lung sau mai in sus ?

Ma faci sa rad... :)

Link to comment
Share on other sites

ca sa revenim la topic eu cred ca depinde de fiecare. de cum simte fiecare cum e mai bine. daca te simti multumit cu ce realizezi singur foarte bine, depinde cat de departe vrei sa ajungi si in cat timp. eu prefer sa fiu autodidact pt ca nu-mi prea place sa fiu constrans si parca daca fac ceva cu un profesor imi mai piere pasiunea si devine ceva foarte rigid asa, dupa un timp incep sa fac ceva din obligatie decat din placere. Sunt avantaje si dezavantaje am avut prieteni care au facut cu profesor si porgresau dar cand nu au mai putut lua lectii din anumite motive nu mai stiau ce sa faca, erau asa cam pierdutzi. Oricum consider ca cum sunt profesor mai buni si mai rai asa sunt si autodidacti mai buni sau mai rai, deci daca observi ca nu prea reushesti singur si ti se pare ca progresezi greu e clar ca trebuie un profesor. Si inca ceva chiar daca e mai lung drumul pt un autodidact are si el placerile lui, mie d exemplu imi place sa "inventez" ceva si apoi sa descopar ca a fost deja inventat :) e un sentiment asa de uite ma ca-s si eu dashtept

Link to comment
Share on other sites

cum se vede si la concursul ptr

 

Castiga o statie VOX ...

 

este nevoie ENORMA de profesori de muzica si de chitara .

 

este de-a dreptul deprimant cand auzi cum se "canta ".

 

Daca uni din acestia ar fi avut un profesor , macar putea sa le explice despre progresia armonica .

 

Din 25 de participanti doar vre-o trei au cantat constient si clar urmarind progresia armonica , restul prin porumb .De structura , forma ,stil , feeling originalitate nici vorba .

 

Concluzia este ca singur ca si amator nu are cum sa-si aleaga exercitiile , nu are cum sa-si dezvolte auzul, nu are cum sa progreseze .Chiar daca este super talentat ai ia 20 de ani ca sa faca ceva .Probabil OK ptr ca sa ai ce face cand ajungi pensionar ,si mai canti cate o piesa in familie de craciun sau o sarbatoare.. .

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...
Guest crazy-b

poate nu ar trebui sa ma bag insa imi dau si eu cu parerea...

 

profesorul e bun intr-adevar in masura in care te invata sa scapi de anumite reflexe "firesti"....mana incordata...etc...

 

din pacate majoritatea profesorilor urmaresc sa faca afaceri intr-un domeniu in care nu prea poti face afaceri...in romania....a nu se confunda cu "a trai bine"...eu am avut profesor o lunga perioada de timp si m-am lasat si de facultate ca sa intru la conservator...m-am lasat intr-un fel dus de vorbele lui...cand m-am dus la un profesor universitar am constatat cu surprindere ca profesorul meu era un om mult prea "optimist"....

 

nu are rost sa mai detaliez povestea...ideea e ca un indrumator e binevenit pana te initiezi in ale limbajului si sa sti cam cu ce se mananca muzica dupa care depinde doar de tine...un profesor cinstit iti zice uite domnule esti la cutare nivel si vei ajunge peste 10 ani acolo unde vrei...vei ajunge daca exersezi TU nu daca vi la orele mele de 4 ori pe saptamana....

 

pe langa asta sunt atatia si atatia chitaristi si desigur si alti instrumentisti care au ajuns foarte sus absolvind "scoala strazii"...nu se compara studiul in camera ta sau impreuna cu profesorul cu o repetitie cu formatia....

 

ceea ce iti pune profesorul pe foaie tu trebuie sa fi capabil sa faci in real time....macar ca principiu daca nu ca tehnica...

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...
Guest guitar09

eu sunt incepator si de curand mi-am bagat "prof".e in acxelasi timp si proful meu de religie de la scoala(ce combinatie:D...)

 

prima lectie am avut-o de curand si vreau sa spun ca este foarte misto.....are rabdare, e organizat, inteleg tot ceea ce explica.

 

cel mai bun lucru e ca ma motiveaza treaba asta cu p[rofu.am cam de 2 ori pe saptamana cu el.vreau sa zic ca pana la urmatoarea intalnire cu el exersez ceea ce mi-a aratat si sunt multumit de rezultate.

 

cand eram pe cont propriu imi prindeam urechile in clipuri si tutoriale.....e o mare schimbare.

Link to comment
Share on other sites

Desi tin chitara (+ bass) in mana de prin '90-'91 nu pot sa afirm cu tarie ca stiu mare lucru. Mi-aduc aminte cand m-am apucat eu de chitara ca am invatat/furat chestii de la prieteni si am avut curiozitatea si ambitia sa exersez si sa dezvolt in intimitatea mea, desi calitatea instrumentelor care ni le permiteam in vremea aia descuraja prin santurile pe care ti le lasa in degete. Nici nu gaseai usor profesori buni de chitara pe vremea aceea. Cel mai bun lucru ce ti se putea intampla era sa fii acceptat la un moment dat intr-o trupa care are deja un chitarist foarte bun si sa inveti de la el. Exact asta mi s-a intamplat si mie. Destul de multi colegi de trupa mi-au fost la un moment dat pseudo-profesori. Avantajul de a canta in trupa vs. in dormitor este acela ca stai cu sabia deasupra capului. Nu-ti dai silinta sa inveti si sa te adaptezi repede-PLECI. Deci exista o motivatie in plus fata de exercitiul in dormitor. La un moment dat ajungi sa fii destul de bun dar fara o indrumare teoretico-practica de la un profesor esti un foarte bun chitarist ATIPIC. Nu stiu daca e bine sau rau. Desigur ca in toti acesti ani am facut pauze destul de lungi in a mai acorda importanta chitarii datorita carierei (care impinge cantatul la nivel de hobby dupa ce vii de la serviciu sau sambata si duminca). Insa daca ma intreaba cineva da as da acesti 16 ani de chitara pe 5-6 ani cu un profesor foarte bun. Asa ca sfatul meu pentru cei care sunt la inceput, daca nu va permiteti un profesor cautati macar un prieten foarte tare pe chitara de la care sa invatati/furati meserie. Faceti-va trupe invatati unii de la altii. Si mai e ceva, for christ sake, la repetitii puneti cap la cap ce ati creat si exersat acasa, constructiv. Nu transformati repetitia intr-o zdranganeala contraproductiva (am vazut cateva trupe mai tinerele ca fac acest lucru). Inclusiv pentru modul de a-ti organiza viata de trupa e nevoie de un profesor sau mentor. Mult succes.

Link to comment
Share on other sites

fac un an in decembrie de chitara ... am invatat singur , mi-a mai aratat cineva cand m-am apucat niste chestii elementare ..

e mai bine cu profesor ... da nu tre uitat faptu ca la capitolul exercitiu .. 2 ore pe sapt de le faci cu un prof nu se compara cu 20 de le poti face acas , mai stiu o persoana de face de 2 ani si e mai planta ca mine :)

o sa ma duc si eu in vacanta sa iau niste lectii .. mama ei de teorie

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...
Guest DoomShadow

Parerea mea e urmatoarea ... vrei sa ajungi ca Steve Vai (exemplu) ... fara profesor iti ia 6 ani ... cu profesor 4 ... acuma depinde si de profesor daca e un profesor bun care cunoaste multa teorie te ajuta foarte mult ...

P.S. Depinde de la persoana la persoana ... eu cant de aproape un an la chitara ... si nu stiu mai nimic :| ... am un prieten care intr-o luna m-a ajuns

Edited by DoomShadow
Link to comment
Share on other sites

Guest chitaristul_innascut

eu am mers la un profesor pt. vreo o luna si ceva si ala mi-a aratat cateva acorduri pe care abia putea sa le explice si n-am mai mers pe la el(canta la UTC batranu' :) ) si era tare k semana un pic cu Cristi Minculescu :)

Link to comment
Share on other sites

Parerea mea e urmatoarea ... vrei sa ajungi ca Steve Vai (exemplu) ... fara profesor iti ia 6 ani ... cu profesor 4 ... acuma depinde si de profesor daca e un profesor bun care cunoaste multa teorie te ajuta foarte mult ...

P.S. Depinde de la persoana la persoana ... eu cant de aproape un an la chitara ... si nu stiu mai nimic :| ... am un prieten care intr-o luna m-a ajuns[/quote]

 

 

HAHAHAAHAHA

 

M-ai optimizat ,ni-a revenit cheful de cantat ...hehehe

 

DAR

 

De Ce i-a trebuit atat de mult timp ?

Link to comment
Share on other sites

Guest Anca Pavel

Eu am invatat cu profesor. Am facut Scoala de Arte din Timisoara, 3 ani. Ceea ce am studiat, a fost mai mult chitara clasica, solistica. Zic ca e bine totusi sa ai si un profesor...dar apoi, depinde si de tine. :)

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

  • Recently Browsing   0 members

    • No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

"This site uses cookies. By continuing to browse the site you are agreeing to our use of cookies.