George

Pai dupa cum bine stii corzile au o amplitudina mult mai mare a oscilatiilor la doza de neck. De aceea producatorii fac de obicei dozele de bridge ceva mai hot decit cea de neck. In practica perechile de doze vintage au "problema" asta, ca atunci cind treci de la neck la bridge, ptr un solo de ex, semnalul pare ca scade foarte mult, si se aude mai incet. Electronic nu sint diferente foarte mari, dar armonicile spun altceva urechilor, si le pacalesc. De aia a avut asa mare succes Dimarzio atunci cind a inventat doza Super Distortion. Se pare ca atunci cind a aparut, toata lumea o dorea, si era cel mai tare lucru ever. Gibson a raspuns cu setul 490R/498T, care mi se pare super echilibrat. Atunci cind am schimbat 498T (approx. 14 kohmi ) cu WCR Goodwood (9,5 kohmi) am fost incintat de cit de bine se potrivea cu ce cautam eu, dar 490R era prea loud pentru noua doza de bridge. De atunci n-am mai pus nici o doza in neck care sa treaca de 8 kohmi ca sa nu mai am efectul asta. Pentru ca asa m-am invatat si asa imi place sa fie raportul intre ele, nu ca ar fi o metoda buna si cealalta proasta. Faptul ca ajustezi inaltimea dozei modifica si nivelul si tonul. Pentru mine e prea mare compromisul la ton. Adica diferente de volum sint mici la ajustarea inaltimii, dar cele de ton sint foarte mari.

Poate Seth Lover. Sau Antiquity la care comanzi sa sune mai bright si le dai specificatii apropiate de BB.

Pai ia explica ce te nelamureste

Foarte de acord Super combo Doar ca nu mai folosesc doze asa compresate in bridge si apoi o doza mai low-output ar fi dominata clar de 490 din neck. Deci un set care imi place foarte tare dar pe care nu il mai pot folosi

Dupa gustul meu ar fi Fender. Nu stiu despre al tau...

Eu n-as baga mina in foc ca erau dozele. Daca era mai bine un Studio inseamna ca chitara in discutie avea o problema la lemn, si anume nu prea avea joase. Problema asta combinata cu raspunsul dozelor si probabil si cu un pot de volum de 500 kohmi au dat rezultatul stiut.

Hai sa iti zic ce stiu eu: Tot ce e ceramic 496R, 500T suna comun, cam ca un Super Distortion. Dozele le gasesti pe modelul Classic, care e orientat mai spre metale, si teoretic ar trebui sa estompeze lipsurile gitului foarte subtire al modelului, gen ESP. Dar exista mii de cazuri in care posesorii au schimbat dozele cu diferite PAF-uri si suna chitarile foarte bine. 490R/498T sint orientate mai spre hard rock. Se gaseau pe Standard pina acum putin timp, inca mai vin stock pe Studio si pe Custom. Dozele sint hi-output, dar cu magneti alnico. Soundul e usor mai modern, nu mult, cu multe medii. 490R mereu mi s-a parut usor muddy, dar se poate rezolva cu schimbarea potului de volum si pozitionare corecta. 498T e doza mea preferata dintre cele hi-output. E cea mai organica din tot ce am incercat SD cit si Dimarzio, foarte echilibrata. Complet diferita de JB, destul de asemanatoare cu Tone Zone. Per total un set foarte echilibrat, perfect ptr blues/rock/metal. Asta e si motivul, cred eu, pentru care Gibson le-a montat pe atitea modele de-a lungul timpului. Eu am masurat 2 bucati de 498T si una era 14,1 kohmi iar cealalta 14,2 kohmi. 490R parca avea 8,2 kohmi. Valorile astea impreuna cu graficul de pe situl Gibson ar trebui sa-ti lamureasca multe chestii. Burstbucker #1,#2,#3 sint FOARTE vintage, facute manual zice Gibson. #1 e foarte low-output, cel masurat de mine era 7,4 kohmi, dar variaza. E destul de scooped, cum ii sade bine unei doze tip early PAF. #2 e mai echilibrata, se invirte in jur de 8,2 kohmi. #3 e destul de hot, 9+ kohmi, cu multe medii si mai putin bright decit celelalte. Toate au magneti Alnico II care cica face raspunsul de bas sa fie mai putin ferm. Toate sint neceruite, deci fluiera mai usor. Ca sa-ti faci o idee, Pixi a incercat citeva riff-uri LOG pe R7 al lui Rares care are BB #2 in bridge si i s-a parut dezastru ca raspuns la bas. Eu am incercat citeva riff-uri cu un BGF intr-un JCM 800 KK signature si mi s-a parut excelenta BB#3, si nici n-a prea fluierat. Pina si Pixi cinta acum metalcore cu un WCR Goodwood, care are 9,5 kohmi. Burstbucker Pro le gasesti acum mai ales pe Standard. Se vor a fi o solutie pentru cintat orice. Identice cu BB #1 si #2, dar cu magneti Alnico V ceea ce le da un output usor mai mare, si sint ceruite. Raspund cam identic cu BB normal, doar ca unii ar putea spune ca au pierdut o mica parte din armonice, din cauza ca sint ceruite. Toate 5 modelele de BB sint FOARTE bright (poate #3 sa fie ceva mai putin bright), si au si niste medii pe masura. Aproape nimeni din cei care cinta singuri nu le plac. Ele stralucesc de obicei in trupa, unde taie foarte bine mixul, mai ales cu un Marshall. Classic 57 personal nu le-am incercat niciodata. Lumea zice ca sint niste BB dar mai smooth. Si se pare ca asta vine din cauza faptului ca un un nr egal de infasurari pe cele 2 bobine, fata de BB care sint inegale. De ex. Warren Haynes tot trece de la BB pros la Classic 57 aproape lunar pentru ca nu se poate hotari care ii place mai mult. Am mai avut si P-94 care mi s-au parut f misto, iar P-94 de bridge mi se pare geniala. O chitara cu un P-94 bridge si un BB#1 neck cred ca e "perfectiunea" mai putin faptul ca nu mai e asa grea pe riff-uri. Metalul extrem e exclus.

Banuiesc ca ai si ceva pedale. Vad in profilul tau ca ai un Metal Muff. Cred ca ai toate nivelele de gain acoperite cu pedala aia

Ce amplificare ai ?

Cred ca cel mai intelept lucru pe care il poti face e sa astepti sa-ti vina chitara, apoi s-o cinti cam 3 luni, preferabil pe rigul tau final, si api sa iei decizii asupra a ceea ce e de corectat. Si de obicei chestiile sint minore, care se corecteaza cu o schimbare de potentiometru, sau cu modificarea inaltimii dozei. Nu exista doze bune sau proaste, ci doar potrivite sau nu cu stilul tau de cintat si cu lemnul chitarei tale. Comentariile de mai sus nu prea au nici un fel de insemnatate pina nu afli ce problema ai, in cazul in care o ai. Graficul asta e super elocvent. Daca ajungi la pasul in care nu mai ai alte solutii decit sa schimbi dozele, atunci graficul asta te ajuta cel mai mult. Adica daca ai avut BB PRO si ti se pare ca nu imping destul ampul ca sa obtii compresia dorita, atunci urmatorul pas e evident 498T. si daca nici 498T nu e ok, 500T suna ca un Super Distortion Dimarzio. Daca nu cinti cu cleanuri sau cinti un stil modern, nu vad de ce te-ar interesa BB, Classic 57, P-92, etc Cum asa? Cu ce amp? Si la ce stil de muzica?

Bine, dar sugestia cu lexicunul nu e rea deloc

SUPER!!!! Pissing war !!!!!!!! :)

Bai, eu cred ca poti face fata la repetitii si cu clinu, daca folosesti difurile potrivite. Un Eminence Wizard cu 103.5 dB randament, sau un Celestion G12 Century cu 102 dB acopera fara probleme, zic eu. Eu am probat un TT pe un 4x12 ENGL dar nu stiu ce difuri avea. Stiu doar ca era la limita cu clinu. Ca sa-ti dau un exemplu, eu am statie de 100W, la care am scos 2 lampi pentru aproximativ 50W. Am cabinet de 2x12 in care am bagat 2 Scumback M55 care sint copii de Greenback si au randament de 96 dB. Chestia asta imi permite sa stau la repetitii cu volumul la 5 din 11, adica exact cit sa se deschida destul lampile ca sa sune bine, dar nu foarte tare cit sa acopar colegii de trupa si sa scurtez rapid viata lampilor Eu zic ca un plus de 6-7 dB la difuri o sa-ti ofere si clin care sa se auda de tobe... Parerea mea

Pentru ce stil de muzica? Si ce amp o sa folosesti?

Da. Incearca.

Super tare )))))))) Mi-ai facut ziua mai placuta Merci

Pe de alta parte nu exista reguli, distante corespunzatoare, etc. Regleaza-le asa cum iti place la ureche. Daca atunci cind termini sint 5 mm peste capac sau sub capac nu conteaza deloc. Conteaza doar sa-ti placa cum suna. Bafta mare

Poate nu ai inteles exact ce a vrut sa spuna. Krank au o semnatura de sound distincta, care le face foarte atractive pentru metale extreme, dar mai greu de folosit la alte stiluri. Mie mi se par dezastru pentru rock, blues, dar am auzit sounduri foarte tari de metale de la ele.

Dupa nume as zice ca esti punkist. Ce vrei sa cinti cu ampul si in ce conditii?

Invit si alti colegi de forum sa-si dea cu parerea daca am facut asta sau nu ca mie mi se pare ca nu :)

Legion, nu imi place ca imi tranformi orice post in alb sau negru. Sigur ca foarte multi artisti au folosit tipul asta de chitari, dar acum o sa-l transformi de Gilmour din strat icon in imaginea Gretsch? Billy Gibbons e cunoscut ca utilizator de Les paul, tele si Esuire. Probabil ca a folosit foarte multe chitari in cariera, si totusi s-a intors la LP in principal. Incerc sa formulez altfel parerea mea, poate reusesc sa transmit ideea nealterata: Dozele tip PAF, P-90 si single-coil Fender style sint foarte versatile si ofertante, iar chitarile de tip Les Paul, SG, strat si tele, datorita atit calitatii lor cit si a tipului dozelor lor, au devenit FOARTE populare. Cifrele vinzarilor lor zdrobesc cifrele Gretsch. Asta nu face in nici un caz aceste chitari mai proaste (si nu-mi place ca insinuezi ca as afirma asta), ci doar mai putin desirabile. Si cind se deschide un topic despre Les Paul mi se pare natural sa ma gindesc prima oara la soundul traditional, consacrat, al chitarii. Iar soundul asta e un LP cu doze PAF.

Eu doar imi scriu parerile personale incercind sa fiu de ajutor pe un forum. In nici un caz nu afirm ca detin adevarul absolut. Dar daca Gretsch era asa fain cred ca il foloseau mult mai multi artisti. Nu e vorba de lipsa de informatie la nivelul ala. Toti artistii mari au avut si au tehnici dintre cei mai buni din lume, unii la fel de cunoscuti ca artistii pentru cei din domeniu. Tehnicii astia de obicei stiu tot ce misca, iar marea majoritate prezinta zilnic scule noi angajatorilor lor.

Nu mi se pare, la o recitire, ca o concluzie a postului meu ar putea fi "argument pueril". Eu doar am mentionat trendul global, la care intimplator ader complet. Pe un Les Paul cele mai utile mi se par PAF-urile si apoi P-90. Pentru humbuckere hi-output prefer stratul Daca vreau soundul de Filtertron imi iau Gretsch si am soundul autentic 100%. Faptul ca marii artisti au influentat trendurile mi se pare normal. Cind cint caut constient un sound clasic pentru ca ala imi place. Sigur ca exista si oameni care cauta altceva, si pentru ei exista Tv Jones si altii. Pina la urma conteaza cel mai tare sa-ti placa cum suna si sa cinti pina tocesti vopseaua de pe chitara

Pai pentru ca e o zona de nisa daca ne uitam la cifre. Marea majoritate isi iau Les Paul pentru soundul de humbucker. Urmatorul procent este ptr P-90. Am facut si eu incercari dar m-am intors la PAF. Cind am vrut single-coil mi-am luat strat, iar cind o sa vreau din nou P-90 o sa iau direct un Les Paul sau SG cu P-90. Gretsch nu cred ca vreau

Astea de le-am enumerat pina acum sint toate super vintage si low output. Toate au "honk"-ul ala bestial de vintage. Dar nu toate PAF-urile erau asa low-output. Si WCR straluceste la restul copiilor. De la WCR urmatorul model si cel mai apropiat de Betset e Crossroads care e tot low output dar nu mai are honkul ala asa prezent. E mai echilibrat un pic. Soundul e modelat dupa soundul lui Clapton din prima lui perioada (vezi Crossroads). Betset e dupa o chitara a lui Dickie Betts, la care a avut acces si i-a facut o copie exacta la doze. Eu nu prea ma pricep la Allman Brothers si Betts, dar am inteles ca Betset e modelat dupa perioada de tinerete a chitaristului. Am avut un Crossroads si l-am vindut lui Sorin Sfirlea. Urmatorul model ar fi Darkburst, care tot asa e dupa o chitara celebra, dar nu mai stiu care. Ca sound e un pic mai plin decit Crossroads, undeva intre Crossroads si Goodwood. E cam in aceeasi zona cu Marshallheads de la Wolfetone. Goodwood e un set super mega gras, pentru chitarile mai subtirele in joase. iti face o scindura sa sune FAT Doza de neck e prea grasa citeodata pentru chitari tip LP, e prea densa. In schimb in bridge la un strat suna GENIAL. E ceea ce ar vrea sa fie Screamin Demon de la SD. Asta am dat-o la schimb pe un Peter Florance Voodoo 59 de bridge. Doza Goodwood de bridge i-am vindut-o lui Pixi si e aproape cel mai mare regret, dupa setul de Dr. Vintage. As putea sa declar doza Goodwood bridge cel mai bun humbucker de bridge pentru orice tip de muzica pe lumea asta. Suna genial pe orice stil posibil. Drept dovada ca Pixi o foloseste la metalcore. Modelul Fillmore e soundul Allman Brothers pe albumul Live at Fillmore. Are Rares un set pe care nici acum nu l-a instalat, si eu tot astept sa il probez Dupa ce am auzit samples pe net, pare a avea medii ca la balamuc. Despre bridge si chei nu ma pronunt asupra diferentei de ton. Sint constient ca exista, dar n-o mai aude nimeni cind porneste toba si basul. Nici intre doze nu poti sa faci diferente in mix, dar macar la astea simti diferenta ca interpret. Iar la potentiometre e o chestiune clara de manevrare si right tool for the job. Si uitasem sa spun ca dupa parerea mea cel mai important mod pe care l-as putea face e reshaping de neck. Pina si americanii se feresc de asta pentru ca scade drastic pretul de revinzare al instrumentului. Dar Gibson nu e foarte corect si face gituri mult mai groase chiar la chitarile Hystoric Reissue decit erau originalele in 57-60. Fac asta pentru ca un git gros de obicei suna mai gras si teoretic mai bine. Dar originalele compensau gitul subtire cu calitatea exceptionala a lemnului. Cica Jimmy Page a luat o gramada din gitul chitarilor lui, ba chiar si dintr-un original '59. Si tot suna de mori. Dupa parerea mea o chitara cu adevarat tare e aia la care gitul e exact pe mina ta, care ti se potriveste perfect. Si pentru asta n-ar trebui sa te intereseze banii.