Leaderboard

Ba baietzi, eu zic sa nu va aprindeti asa, nu cred ca e cazul sa aducem aici in discutie talentul cuiva fata de dorinta de a canta la chitara. Acum ca sa raspund clar si la obiect un instrument setat corect te ajuta sa iti imbunatatesti prestatia artistica si suna mai corect decat unul nesetat. Cand spun corect ma refer in primul rand la intonatia instrumentui, dar si la sunet. Nu sunt adeptul corzilor inalte, dar nici cele reglate prea jos nu sunt ok. Un lutier bun va sti sa seteze un instrument acolo unde ofera cel mai bun compromis intre comoditatea de a canta si sunet/rezonanta. Iar ca sa raspund concret la problema initiatorului topicului eu stiu cativa care au atelierele in apropierea statiilor de metrou, deci cat de cat la indemana. Din pacate in Militari nu stiu pe nimeni. Daca doreste cateva recomandari le pot da intr-un mesaj privat. Si ca sa termin postul recomand tuturor sa abordeze un ton cat mai relaxat, injuriile nu isi au locul aici, daca putem sa ajutam bine, daca nu, cel mai bine sa ne abtinem, e si asta tot un ajutor cateodata.

Stimate coleg, nu te-a luat nimeni de sus, mie mi se pare ca lucrurile se pot aranja mai elegant de atat, datul cu bata in balta nu e o solutie, mi se pare mult mai elegant sa atragi atentia ca problema a fost discutata de mai multe ori si sa recomanzi functia search a forumului. Ce se intampla dupa este fix la latitudinea initiatorului topicului. Daca raspunsurile erau ceva mai calme sigur nu se ajungea aici. Si eu am termiant aici, nu ma mai bag in polemici inutile

Americanii au 'o vorba' - "A picture is worth a thousand words".

Nush boys and girls, eu când citesc prima postare care a deschis subiectul, aproape fac pe mine de râs. Dacă ar zice careva că e deschis la mișto, aproape aș crede.

Nu ai spus absolut nimic greșit. Te pricepi. Numai că, din dorința de a mă zeflemisi pe mine, n-ai sesizat că persoana căreia îi dai aceste sfaturi 1) nu înțelege nimic din ele, întrucât nu știe nici care sunt componentele chitarei, și 2) nici nu vrea să învețe: vrea doar un meșter care să o ajute să se cânte “mai ușor” la chitară. Adică strici toată știința ta (reală, fără discuție) pe gâște. Crede-mă că n-am nici o ostilitate sau ranchiună: citește primele postări și te vei lămuri singur.

Eu m-am bagat in discutie pentru ca aveam impresia ca este un forum civilizat. Ma cunosc destui colegi de forum si cred ca am cunostinte in legatura cu instrumentele mai multe decat marea majoritate a celor care frecventeaza forumul. Cu toate acestea nu incerc sa fac afirmatii gratuite despre oameni pe care nu ii cunosc, si in nici un caz nu cred ca ma incadrez in categoria tiriplici. Genul asta de afirmatii despre colegi care iti atrag atentia ca s-a depasit putin tonul civilizat denota proasta crestere. Nu avem nimic de demonstrat, nici colegilor si nici celor care intra aici sa ceara un sfat. Daca nu il puteti furniza in mod civilizat mai bine abtineti-va.

Lasand pacalicii de serviciu la o parte, distanta dintre corzi si taste poate fi reglata in 2 moduri: 1. Schimband curbura gatului chitarii. 2. Umbland la bridge (partea unde se "termina" corzile in dreapta) astfel incat el sa fie mai scund sau mai apropiat de corp. Daca vorbim de o chitara acustica, depinzand de marca, varianta 2 poate fi destul de complicata, asa ca ramane in principiu varianta 1. Daca ai o chitara ieftina, si varianta 1 e discutabila, pentru ca e posibil ca mecanismul de reglare a gatului sa nu functioneze foarte exact, si deci sa nu poti sa ajustezi cum trebuie gatul. O alta varianta e sa pui corzi mai subtiri decat cele pe care le ai acum si sa cresti incet incet grosimea. Poti sa incerci un set cu coarda cea mai subtire de .09 sau .10, in felul asta corzile o sa traga mai putin de gat, gatul o sa fie mai drept si corzile mai apropiate de el. In plus, corzile in sine sunt mai moi si mai usor de apasat. Dupa ce te obisnuiesti cu .10, treci la .11, stai putin cu .11 pana e confortabil, treci apoi la .12 si tot asa pana ajungi la grosimea corzilor pe care le ai acum montate (cel mai probabil .12 sau .13 daca spui ca sunt groase), cu toate ca e posibil sa te opresti undeva pe drum, daca e mai confortabil. De sunat, suna la fel de bine sau rezonant orice grosime de corzi, parerea mea. Daca sunt diferente, sunt mult prea mici ca sa conteze acum la inceput. Important acum e sa iti fie tie usor si confortabil sa canti, ca sa poti sa te distrezi, ca altfel ajungi ca tristetile astea de oameni care se iau de incepatori ca nu stiu chestii.

That escalated fast. Haideți să ne liniștim.🙂 @inițiator topic: cu un minimum de efort se poate ajunge la un lutier, în București. E cea mai bună soluție.

Părerea mea e că dacă vai, în București sunt "prea departe" sediile, de parcă trebuie să mergi o zi pe jos prin viscol și noroi, înseamnă că nu te arde pe tine problema suficient de tare 🙂 De ce vii și te plângi pe forum în loc să mergi la un atelier, numai tu știi. Dacă te-ar durea buricele degetelor suficient ai prefera să formezi un nr. de taxi și să mergi cu ea la aranjat în loc să scrii romane despre cum ți-a fost lene să parcurgi niște informații de bază despre instrument. Vai, se strică rezonanța? Vai, nu mai e chitara magică dacă e aranjată să poți cânta comod pe ea fără să îți tai degetele? Sorry, nici nu meritai răspuns.

E foarte greu să înveți pe cineva care nu ascultă, vorbește singur și crede că știe. Eu știu, înainte de toate, ce e aia “acțiune” și ce legătură există între ea și felul în care se cântă și sună chitara. Reglarea acțiunii la o chitară acustică este ceva mai limitată și mai complicată, în principiu, decât la electrică. De aceea, n-o poate face oricine și, implicit, costă (mult, puțin… asta e o apreciere relativă). Dar degetele nu dor de la acțiune. Chitara poate suna mai snappy sau mai groovy în funcție de acțiune, însă limita de coborâre a acesteia e constructivă, nu în funcție de degetele celui care cântă. Asta e tot. Lista lutierilor din București e destul de scurtă și se află pe RGC. Eu îl recomand pe dl Eugen Crețu (vezi că e un domn, adică un om educat), care are avantajul că se pricepe foarte bine la acustice.

Merci de raspuns. Fara sa stii despre ce este vorba in totalitate te grabesti sa arunci cu lucruri care nu isi aveau rostul. Ma intreb daca tu ai compus vreodata vreo muzica ca sa vii sa imi argumentezi cu ceva concret. Si da se poate sa compui fara prea multe complicatii pentru ca rezultatul este cel care se vede. Nu anii de zile in care ai impresia ca depui efort fara niciun rezultat. Nu spun despre mine ca as fi vreo virtuoasa sau ca mi-as preamari rezultatele, dar inainte sa vezi lucruri concrete, te-as ruga sa te feresti sa arunci cu cuvinte care suna aversiune. Pentru ca lucrurile se pot intampla pur si simplu, fara reguli stabilite, exista si talente, nu am spus neaparat despre mine. Cand ai argumenete cu exemple concrete atunci le poti arata in mod real. Altfel sunt doar vorbe aruncate, Iar subiectul era doar despre instrument in sine de manopera/fabricatie la carenu ma pricep. Aici era un forum prietensc. Daca poti da un sfat bine, daca nu , cele negative nu-si au locul pentru ca nu m-am implicat in polemica despre calitatea rezultatului muzical. ca sa nu mai spun ca ai deja un razboi neargumentat. Si da, intreb daca mai exista cineva in Bucuresti si in alte zone care se poate ocupa de o manevra din aceasta mecanica si la un pret accesibil. iarasi nu vad ce aversiune pornita. Calm down! Nu are nicio legatura cu un forum sociabil.

“Spațiul ăla dintre corzi și fretboard” se numește “action”/ “acțiune”. El poate fi (prea) mare din două cauze: 1) cauze constructive, adică așa e chitara, și 2) setup. Dacă la chitara ta e prezentă prima dintre cauze (adică ai cumpărat ceva ieftin și prost, sau un model nepotrivit, căci există modele care presupun o acțiune mai mare), nu e mare lucru de făcut. Trebuie să continui până nu te mai dor degetele. Dacă e vorba de cauza a doua, fără un setup ca lumea nu ai cum scăpa de acțiunea prea înaltă. Dacă tu consideri că distanța din Militari până altundeva în București e prea mare, atunci întreabă-te cât de mare (și de adevărată) e pasiunea ta pentru chitară: probabil, spre deloc. Din ceea ce scrii, rezultă că habar n-ai ce faci și cu ce se “mănâncă” instrumentul. Un sfat onest ar fi să iei niște lecții la un profesor (care te-ar putea învăța și să alegi, și să reglezi instrumentul, deși la acustică e mai complicat). Un alt sfat ar fi ca măcar să-ți procuri un manual de chitară și să încerci, atât cât poți, să îl urmezi. P. S. Dacă nu știi să transcrii ceea ce crezi că ai compus în partituri sau măcar în tabulaturi de chitară, nu-ți face iluzii: nu ai compus nimic. Nu pune oiștea înaintea carului. Întâi învață abc-ul, după aia… poți zbura.