Leaderboard

Buna, ma numesc Matei, am 12 ani si fac chitara de aproape 2 ani. Iubesc hard rockul si un pic metal, dar si rock si blues sunt pe placul meu. Caut colegi pentru a infinta o trupa originala.

Foarte tare! Klira cred ca e cel mai “misterios” producator de chitare german. Foarte putine se cunosc despre modele, nu prea au serii.. Eu am un bridge care se potriveste pentru varianta de 6 corzi, il tin pentru resuscitarea unui archtop Orfeus. E Schaller, insa nu stiu daca este chiar cel pentru 12 corzi:

Hello Guys,Good Day Just Want To share my Video of me playing Sleepwalk.This is a relaxing tune for me i hope you find it relaxing as well.I Hope You Like It.Thanks Very Much.

Nu-i cu OLX dar tot tentativa de frauda e. Sint mai bine de 10 ani de-atunci. Vad un anunt pe, nu-mi aduc aminte, presa sau net, cum ca vinde unu' un Ibanez modelul Steve Vai, ala albu' si uritu'. Si atunci ca si acum ziceam ca ma apuc de studiat Floyd si asa si-am zis ca ar fi un instrument bun pentru asa ceva. Iau legatura cu omu' si merg doua statii sa vad instrumentul. Ajung la el acasa, o mansarda bucuresteana jerpelita, mobilier vechi ieftin si uzat, cuverturi de la mama mare, musama etc, vinzatorul la vreo 45 de ani fiind cam in aceeasi stare dar nah, ce stiu eu despre artisti? In camera unica si multifunctionala, adica servea si de bucatarie si de dormitor, maricica altfel, era chitara cu pricina si un LP Black Beauty. Adica doua chitare high end intr-o cocioaba din Piata Sf Gheorghe. Si amplificatorul pentru probe era o cutiuta de 25x25 cm Behringer. Ihim, asta vinde Porsche cu motor de Logan. Decizia am luat-o in momentul acela, nu cumpar la nici un pret, dar am totusi niste scoala si lucram deja piata chineza de 10 ani, inteleg cite ceva de pe-acolo, hai sa aflu. (Altfel Ibanezul ala arata bine, era nou nout, cu toc, fara acte. In opinia mea e o chitara urita dar asta nu e relevant aici, mai urit decit ES-ul de mai sus nu poate fi). Luat la intrebari si inghesuit tipul (chiar doream sa vad cit de disperat e) aflu parte din adevar: cu $200 putea sa-mi procure orice instrument doream, trebuia doar sa dau un avans de $50 si in 2 luni aveam instrumentul in mina. Misto. Ei bine, daca acum 10 ani un minuscul distribuitor pe piata era deja ultima mina intr-o astfel de retea pe o piata minora cum e cea romaneasca exista premise serioase ca piata asta sa se fi dezvoltat binisor. Culmea e ca la $200 instrumentul ala chiar merita luat si tentatia era maricica. Eu n-am cedat, altii poate-au facut-o. Azi miine te pomenesti ca gasesc la, sa zicem Selimbar, mult doritul Schecter rosu pe care a cintat Mark Knopfler. In rest Marcian a spus tot ce trebuia spus.

cea mai noua din familie