www.rgc.ro Web analytics

Jump to content

Auz absolut


izua
 Share

Recommended Posts

aş vrea câteva păreri despre auzul aboslut (perfet pitch, daca sunteţi abonaţi wiki).

[vă rog corecturi dacă dau gherle pe undeva. nu am un tratat in biologie, ci ştiu doar ce am studiat in generală şi liceu]

 

cam pe oricine aş întreba cum se poate dobândi ar spune "nu se dobândeşte" din start. am stat o perioadă şi m-am gândit, după ce am avut o discuţie cu cineva, în care susţinea sus şi tare că e moştenit doar la naştere, am ajuns la ideea că dacă mergem pe principiul ăsta, fiecare ar trebui să perceapă culorile diferit, şi datorită celui care i-a făcut asocierea între verde si reflexia luminii în spectrul verde, el asociază respectivei bucăţi de spectru noţiunea de "verde".

 

acum, nu pun problema că el poate vede altceva (cam neinspirat aleasă culoarea, daca e daltonist, de exemplu), ci la nivelul unui individ obişnuit, care poate vedea toata gama de culori.

se poate şi ca ideea mea să fie greşită, că termenul de verde de exemplu, e asociat destul de larg. dar într-un mediu simplu, în care ar fi să spunem, doar 9 sau 12 culori de bază, atunci nu ar mai fi aşa de greu, nu? individul nostru obişnuit ar putea spune că ăla care îi bate la ochi pe o anumita frecvenţă e verde, ălălalt, cu frecvenţa mai mică e roşu, etc, nu? eventual poate are şi nişte idei sau senzaţii legate de culorile astea, care ii vin în cap instantaneu când vede o culoare.

 

continuând analogia, prin cele 12 culori, mă refer la temperamentul egal cu diviziunea unei octave in 12 [adică ăsta de toate zilele, de pe clapele sau chitările obişnuite - cu vocea e mai greu :)]. notele între ele nu sună CHIAR la fel, chiar dacă mergem din semiton în semiton, putem spune că nota asta e diferită de cealaltă, nu? am putea spune (păstrând asocierea) că do e roşu, şi do# e un roşu doar cu 10nm mai "mare" decat do#, sau putem spune că do# e chiar roz?

 

acum, de ce nu am putea recunoaşte şi notele? doar şi ele sunt tot o frecvenţă într-un spectru, doar şi culoarea şi sunetul sunt culese de un organ, prelucrate, şi trimise electric spre creier, doar ambele sunt procesate ulterior într-un centru nervos al creierului, nu? deci în fond, este doar asocierea unei anumite frecvenţe cu o idee. cam la fel ca la culori, aş fi tenta sa zic. aici s-ar putea să fie totuşi gafa mea în gândire.

 

my question: de ce pot primi doar la naştere capacitatea de a spune că 440hz inseamnă la, dar putem distinge de mici că o anumită lungime de undă in spectrul luminii vizibile e roşu? nu e tot un centru nervos care face treaba asta? sunte tentat să spun că "vedem mult mai mult decât auzim, şi ne jucăm mult mai mult cu nume de culori, decât cu nume de note". dar asta nu înseamnă că poate fi antrenat?

dacă auzul perfect se poate dobândi, totuşi, v-aş ruga să-mi daţi câteva resurse care dezbat tema asta.

 

şi rugăminţile de rigoare - sorry dacă s-a mai postat, eu nu am găsit. sorry dacă m-am lungit sau am dat gherle pe ici colo :(a greşi este omeneşte (mai departe ştiţi povestea cu jazzul, nu? B)) - nu sunt specialist în nici un domeniu din cele în care vorbesc mai sus. şi să nu daţi cu flamethrowerul pe aici, eu chiar sunt interesat de subiect :)

 

o dimineaţă plăcută!

 

later edit: mi-am adus aminte de un roman de david lodge, cu o tipă ţinută într-un mediu monocrom. era savantă, as much as i remember, şi se ocupa de studiul culorilor. testul final consta în a recunoaşte culoarea unui trandafir doar din dovezile ştiinţifice şi informaţia pe care ea o acumulase. kind weird, huh?

raspunsul ei a fost ceva de genul "e roşu, normal, orice femeie ştie asta", după care a leşinat. subiectivismul a bătut obiectivismul, dar auzul absolut tot este recunoscut, şi există şi persoane care îl posedă. btw, exista cineva pe rgc cu auz absolut? :)

andrei

Edited by izua
Link to comment
Share on other sites

  • Replies 74
  • Created
  • Last Reply

Top Posters In This Topic

Interesanta analogia dintre spectrele de culori si notele muzicale. Nu prea stiu ce sa zic ca nu ma consider unul dintre cei cu "ureche perfecta" dar cum ai spus si tu sunt convins ca sunt astfel de oameni.Si mai cred ca oamenii astia mai degraba si-au perfectionat auzul asta "bengos" prin ascultare si exercitiu (de ex. o soprana) si nu neaparat s-au nascut mult mai diferiti de restul. Oricum oamenii sunt diferiti in multe privinte (de ex. unu' afon) da' asta nu inseamna ca un afon nu poate sa-si imbunatateasca auzul asta muzical. Asta e parerea mea.Pace! :)

Link to comment
Share on other sites

Guest John_OttO

Deap egzista oameni nebuni tocmai eu cunosc asa ceva.Mama si fiu....mama Soprana la Opera Romana si fiul elev la Enescu la canto si am auzit odata o faza super tare cand facea asta vocalize masa se duce si ii f*** una dupa ceafa si ii zice: "Bai Bula ai fost cu un sfert de ton mai sus".La care eu am ramas :) .What da f*** dude. :) .PACE!

Link to comment
Share on other sites

Cauta de David Lucas Burge.Asta e un tip care zice ca si-a dezvoltat in timp auzul absolut si e de perere ca se poate dezvolta asa ceva prin exercitii speciale si la oamenii care nu au auz absolut din nastere.

 

Altul ar fi Graham English care are o metoda de "trezire" a auzului absolut prin hipnoza. :)

 

Eu nu am auz absolut si cred ca se poate dobandi.

Link to comment
Share on other sites

analogia intre sunet si culoare este folosita de mult , uni au si pictat lucrari simfonice , atribuind culori si

"timp" ( lungime) , arata pictura ca si trackurile dintr-un mixer de midi player .

 

da, exista auzul perfect si probabil multi oameni au aceasta insusire doar ca nu stiu , daca nu se ocupa de muzica si nu afla nici odata cei cu 440Hz n-o sa bage de seama ce poate.

 

Normal nu prea este nevoie de o perceptie foarte exacta a inaltimii unui sunet .Si armonicele sunt doar interpretate de creier , recunoaste o combinatie si atat ( recunoasterea unei voci , a unui instrument , zgomote ...etc si intr-o banda relativ ingusta in care era necesar supravietuiri).Ca si in cazul mirosului , poate s-au redus mult aceste abilitati ne mai fiind nevoie de ele .Nu ne mai orientam dupa miros asa ca s-a atrofiat acest fel de perceptie.Caldura o percepem doar la diferente mari , nu putem spune exact cate grade are o anumita temperatura , lumina la fel . Deci simturile , perceptia este mai mult relativa , de comparatie cu ceva imediat apropiat .

 

Acest mod de comparatie al transferam si la auz cu toate ca poate este mai fina gradual dacat celelalte amintite.

Asa numai cei ce se ocupa de muzica asi vor da seama de posibila insusire de auz perfect .

 

Intotdeauna m-am intrebat cum se fdescopera vocakisti , cantareti . Pai in coruri , numai daca este o actrivitate culturala si tanarul este pus sa cante vom gasi talente iesite din comun .De obicei nici viitori cantareti nu stiu ca pot sa cante , altcineva priceput trebvuie sa-i descopere.

Apoi cei cu auzul perfect trebuie sa se antreneze sa invete ca sa se poata folosi de aceasta insusire.

 

Am doi priateni cu auzul perfect .Sunt si muzicanti excepptionali .Nu cred ca din cauza insusiri au invatat mai usor sa cante .

Link to comment
Share on other sites

totul se dobandeste prin munca... si auzul absolut...partea grea e sa gasesti exercitiile care trebuie facute pt. asta... si sa muncesti sa le faci :)

Link to comment
Share on other sites

Guest mykaLreborn

eu sunt convins ca auzul asta absolut de care vorbesti tu il are fiecare. problema e sa-l scoata la iveala prin mult exercitiu. mi se pare o idee aproape fascista sa spui ca doar unii oameni se nasc cu auz perfect. toata lumea il are, doar ca trebuie sa-l lucrezi

Link to comment
Share on other sites

e posibil ca, partea din creier care se "ocupa" cu semnalele sonore(sry, nu stiu care este, in emisfera dreapta parca era localizat) sa fie mai dezolvata la unii oameni din nastere.

 

ideea e urmatoarea...sunetul il auzi... informatia trece la creier unde este procesata...si aici se intampla totul... e o chestie de exercitiu, sa inveti creierul sa proceseze informatia intr-un mod corect...

 

pt. ca degeaba tu auzi sunetul respectiv daca nu stii ce nota e... insa prin exercitiu ajungi si la performanta asta.

 

cu toate ca nu stiu la ce va trebuie perfect pitch ca sa fiti mari muzicieni...

Link to comment
Share on other sites

Sunt arhicunoscute povestile cu mari compozitori care aveau auz absolut inca de la o varsta frageda. Mozart, Beethoven, Bach, .. toti greii il aveau.

 

Nu inseamna insa ca dc nu ai auz absolut nu poti sa fii mare muzician. Stravinski si Berlioz nu il aveau de ex. In secolele trecute era o chestie utila pt ca nu existau dispozitive de inregistrat sunet si in lipsa unei partituri te bazai exclusiv pe memorie (ex povestile cu Mozart care mergea la un concert de pian si cand ajungea acasa il canta intocmai).

 

In timpurile moderne insa, nu-i de loc o chestie necesara. Auzul relativ e musai sa-l ai, celalalt daca-l ai bine, dc nu te descurci perfect si fara el.

Link to comment
Share on other sites

.sunetul il auzi... informatia trece la creier unde este procesata...si aici se intampla totul... e o chestie de exercitiu, sa inveti creierul sa proceseze informatia intr-un mod corect...

unii au" procesor pod xt live si proceseaza natural la 24 biti" sa zicem , iar altii au" zoom 505 si proceseaza pina la 16 biti " ( daca ma intelegeti B) .ideea e ca prin munca( la unii mai multa ca sa recupereze handicapu) se poate ajunge la 24 biti :) (adika sunt de acord cu cei care zic ca prin exercitiu mult se poate ajunge la auzul perfect)

 

voi pe unde sunteti?:) gt8 ?:) korx ax 1500? :(

Link to comment
Share on other sites

facem overlock atunci, fara sa schimbam procesorul :) De la 3 GHz il scoatem pe la 3.4, nu? :)

 

PS: n-am stiut unde sa postez... de cand am inceput sa ma antrenez serios la chitara(de vreo 2-3 saptamani) a inceput sa-mi tremure degetul mic de la mana stanga cand il tin drept, e normal? should I go see a doctor?sau o sa-si revina in timp?

Edited by Al3x
Link to comment
Share on other sites

Guest _Theo_

nu am la indemana acum, dar promit ca o sa ma interesez si o sa postez aici despre proiectia corticala (cat de mare e, unde se afla) a fibrelor de la nivelul *ochiului* si cele de la nivelul *urechii*. sunt convins ca aria corticala rezervata celor 2 analizatori difera semnificativ => ne este mai usor sa deosebim 2 culori/nuante de 2 note...chestia cu auzul absolut se exerseaza, se toceste...dictee, dictee, dictee...

deci, intereseanta analogie, dar nu cred ca este chiar asa (parerea mea)

Edited by _Theo_
Link to comment
Share on other sites

Guest spyked88

my question: de ce pot primi doar la naştere capacitatea de a spune că 440hz inseamnă la, dar putem distinge de mici că o anumită lungime de undă in spectrul luminii vizibile e roşu? nu e tot un centru nervos care face treaba asta? sunte tentat să spun că "vedem mult mai mult decât auzim, şi ne jucăm mult mai mult cu nume de culori, decât cu nume de note". dar asta nu înseamnă că poate fi antrenat?

dacă auzul perfect se poate dobândi, totuşi, v-aş ruga să-mi daţi câteva resurse care dezbat tema asta.

E o chestie genetică, presupun. Din punct de vedere ştiinţific este dovedit că văzul este cel mai dezvoltat simţ al fiinţei umane, auzul fiind parcă pe locul al doilea. Omul poate mai uşor să distingă zgomote (zgomotul unei maşini sau un huruit metalic, pot distinge o voce de alta şi o lovitură a unui ciocan în lemn faţă de aceeaşi lovitură în fier, etc). Pe de altă parte, anumite animale precum liliecii sunt în stare să perceapă alte spectre de frecvenţe (infrasunete sau ultrasunete, nu mai ştiu exact). Văzul se bazează pe percepţia spectrului luminos, deci pe distingerea culorilor; cu alte cuvinte, senzorii nervoşi vizuali sunt mult mai sensibili decât cei auditivi în sensul ăsta.

 

Dar plecând de la prima mea afirmaţie, pot spune că auzul absolut poate fi mai degrabă o chestie înnăscută (deci genetică) decât dobândită, deoarece oricât studiezi/exersezi la un moment dat te poţi simţi limitat din punct de vedere fizic (la fel cum e şi în privinţa vitezei pe grif, spre exemplu. Nu exclud deloc posibilitatea ca anumiţi oameni să nu poată căpăta o anumită viteză de cântat la chitară la un moment dat în evoluţia lor).

Link to comment
Share on other sites

Nu toti oamenii sunt nascuti egali, unii se nasc cu auz perfect, altii si-l formeaza prin munca. Comparatia cu spectrul de culori nu este tocmai fericita fiindca Rosul sau orice alta culoare are n-spe tonalitati, a spune ca poti recunoaste o anumita frecventa sonora dintr-o mie e cum ai spune ca poti recunoaste o culoarea Rosie in mod absolut, lucru pe care-l pot face doar cei mai smecheri pictori, cum recunoasterea unei frecvente cu precizie absoluta poate fi facuta doar de cei mai smecheri muzicieni. Din pacate toate simturile omului nu au fost facute pentru precizie ci pentru aproximare, cand erai maimuta si sarea tigru din padure peste tine nu conta asa mult sa stabilesti culoarea exacta a blanii tigrului ci doar sa te prinzi ca ceva galben cu pete negre=ortu popii.

Link to comment
Share on other sites

In state am cunoscut 2 oameni cu ureche absoluta. Ambii nativi..Dupa cateva luni de pian puteau distinge perfect notele. O sa vorbesc mai mult despre unul din el.. Facea pian de vreo 13 ani. E baiatul asta putea distinge 3 sau 4 note simultan apasate pe pian, note care puteau fi total aiurea. Facea asta fara o nota de referinta. Putea sa asculte o melodie si in 2 minute o facea pe pian. Mi-a zis ca lui in cap notele ii suna dupa nume. CAnd aude un La aude in cap La, cand aude F# la fel. Imi acordam chitara dupa el :)). Mie nu mi-a venit sa cred cand am vazut cat de bine ii merge...urechea.... Probabil prin munca extrem de multa se poate dezvolta si urechea absoluta..insa sincer..nu cred ca as putea vreodata sa am atata siguranta in ..auz.

Link to comment
Share on other sites

tare de tot! bravos, Pheno! al dreaq tigru...:))

ce sa zic, numai unu' ca izua putea sa puna o asa problema... sunt convins ca Theo se va tine de cuvant cu documentatia aia...

ce pot sa va spun eu e ca atat dpdv hardware cat si software, analizatorul vizual si cel auditiv se deosebesc mult prea tare intre ele, atat la om cat si la alte mamifere (cel putin), incat nu se poate discuta de asemanari intre discriminarea nuantelor de culoare si a celor sonore.

sunt convins ca exista perfect pitch innascut, exista atatea dovezi de bun simtz... pe de alta parte, e calea deschisa maniacilor sa se apropie de aceasta conditie prin munca workaholica... :) cel mai important e sa poti deosebi pe unul care are doar un relativ pitch si pretinde ca ar avea perfect pitch, de unul care chiar are perfect pitch... la fel cum doar o mica parte din oamenii cu o buna ureche muzicala au parte si de o voce buna...

discutia ramane deschisa... numai bine! :)

Link to comment
Share on other sites

auz absolut inseamna ca poti sa spui exact ce inaltime are un sunet , in anumite limite .Pe frecvente medii mai precis la joase si inalte mai putin precis.

 

Ca sa canti nu ai nevoie de auz "absolut" este super sa ai auz "relativ" > Adica sa auzi relatiile intre doua sunete , sa auzi intervalele si sa auzi acordurile indiferent de intonatia corecta "standard" fata de A 440Hz .

 

Invatatul este similar cu invatatul denumiri culorilor ( ca sa ramanem la analogia propusa) .Cand ai fost mic ti-sa spus , acesta este rosu , acesta este verde ...etc .Tot asa ca sa constientizezi relatia dintre sunete le inveti pe intervale , pe tripleti etc si dupa exercitii le deosebesti .

 

Am amintit ca am doi prieteni foarte buni , muzicieni fantastici cu auz absolut , nu vad cu ce ar fi mai avantajati fata de alti ? canta la fel ca si ceilalti cu auz relativ ,Doar ca ei pot spune daca este o nota exect pe "pitch" , inainte de a incepe sa canti , adica sunt buni de acordat instrumentele ..lol.

De altfel faceam pariuri pe sema lor ( pe bere ) ca spun ce inaltime are sunetul unui pahar , sticle etc...si beam bere cand prindeam colegi ce inca nu stiau de treba cu auzul lor.

Link to comment
Share on other sites

Guest Sangree

Sunetul bazaitului troleului e SI bemol :))). Vb serios.

 

Foarte tare....ii dau dreptate. In general toate troleurile suna la fel, DAR mai difera de la un troleu la altul :)

Si de aici mai rezulta ca circuli destul cu troleul incat ti-ai dat seama de acest mic amanunt!!!

Edited by Sangree
Link to comment
Share on other sites

Aoleo, Theo, ne faci breasla de rusine! Ai trecut anul 2? pe la Bucuresti, anatomia sistemului nervos si analizatorilor se face in semestrul 2 din anul 2... in rest, succese nebanuite! (mi-au placut alea 5 piese cu Serafic..)

@ala cu troleul: te crezi tare, frate? ai uitat sa precizezi care Si bemol... din ce octava? :)

 

acuma serios, sunt diferente mari intre analizatorul vizual si auditiv... ce e interesant se cheama "tonotopia" existenta pe tot parcursul analizatorului auditiv... adica si in "melcul" urechii interne, dar si la nivelul releelor de pe traseul fibrelor nervoase care duc informatia la scoarta cerebrala, exista o localizare precisa a receptorilor/neuronilor responsabili de fiecare frecventa (de exemplu traseul cohleei - melcului din urechea interna - este un intreg spectru de frecventa audio: de la inalte, receptorii de la baza melcului, pina la joase, receptorii de la varful acestuia). dar problema perfect pitch nu tine doar de calitatea receptorilor auditivi, ci pare mai ales o problema de integrare la nivelul scoartei cerebrale, mai ales in partea ei cea mai noua filogenetic, cea responsabila si de, impropriu spus, functia "muzicala". si aici se poate pune problema in doua moduri: mostenire genetica si/sau training intensiv... s-a dovedit prin simulari IT/cibernetice ca retelele neuronale suficient de bine antrenate, pot "invata" orice... de ce nu ar putea si creierul uman asta, ca tot e considerat varful evolutiei in materie de inteligenta pe planeta asta? :)

Link to comment
Share on other sites

Guest _Theo_

hmm...neuranatomie anul 2 sem 1 aici...poate gresesc, nu zic ca nu..dar tot sustin ce am zis mai sus. revin cand aflu mai multe...heck...nici n-am inceput cursurile :)

 

chill felixane...i'll be back :)

Link to comment
Share on other sites

dragii mei, important este sa auzi perfect INTERVALELE si nu inaltimea notelor! mai precis, este de preferat un auz relativ foarte bun decat un auz absolut care poate deveni un handicap la un moment dat. cunosc instrumentisti exceptionali (cei cu auz absolut provin, de obicei, din violonisti), care nu pot canta cu instrumentul (chitara sau bas) cu acordajul lasat cu un semiton, tocmai datorita auzului absolut! :)

Link to comment
Share on other sites

Ai dreptate StratMan

 

preieteni mei amandoi erau bulversati cand trebuia sa cantam din anumite cauze mai sus sau mai jos de perfrct pitch ) la unele cantari in frig sau unde se schimba temperatura instrumentele de suflat se dezacordau si cateodata nu era timp sau nu putea omul sa regleze "trompeta" , asa ca ne "dereglam" noi dupa solist , Prietenul "regla" din butonul de pitch la sintetizator dupa solist , si al deranja ca nu era reperul sau obisnuit.

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...
Guest Vlad Popescu

aº vrea câteva pãreri despre auzul aboslut (perfet pitch, daca sunteți abonați wiki).

[vã rog corecturi dacã dau gherle pe undeva. nu am un tratat in biologie, ci ºtiu doar ce am studiat in generalã ºi liceu]

 

cam pe oricine aº întreba cum se poate dobândi ar spune "nu se dobândeºte" din start. am stat o perioadã ºi m-am gândit, dupã ce am avut o discuție cu cineva, în care susținea sus ºi tare cã e moºtenit doar la naºtere, am ajuns la ideea cã dacã mergem pe principiul ãsta, fiecare ar trebui sã perceapã culorile diferit, ºi datoritã celui care i-a fãcut asocierea între verde si reflexia luminii în spectrul verde, el asociazã respectivei bucãți de spectru noțiunea de "verde".

 

acum, nu pun problema cã el poate vede altceva (cam neinspirat aleasã culoarea, daca e daltonist, de exemplu), ci la nivelul unui individ obiºnuit, care poate vedea toata gama de culori.

se poate ºi ca ideea mea sã fie greºitã, cã termenul de verde de exemplu, e asociat destul de larg. dar într-un mediu simplu, în care ar fi sã spunem, doar 9 sau 12 culori de bazã, atunci nu ar mai fi aºa de greu, nu? individul nostru obiºnuit ar putea spune cã ãla care îi bate la ochi pe o anumita frecvențã e verde, ãlãlalt, cu frecvența mai micã e roºu, etc, nu? eventual poate are ºi niºte idei sau senzații legate de culorile astea, care ii vin în cap instantaneu când vede o culoare.

 

continuând analogia, prin cele 12 culori, mã refer la temperamentul egal cu diviziunea unei octave in 12 [adicã ãsta de toate zilele, de pe clapele sau chitãrile obiºnuite - cu vocea e mai greu :)]. notele între ele nu sunã CHIAR la fel, chiar dacã mergem din semiton în semiton, putem spune cã nota asta e diferitã de cealaltã, nu? am putea spune (pãstrând asocierea) cã do e roºu, ºi do# e un roºu doar cu 10nm mai "mare" decat do#, sau putem spune cã do# e chiar roz?

 

acum, de ce nu am putea recunoaºte ºi notele? doar ºi ele sunt tot o frecvențã într-un spectru, doar ºi culoarea ºi sunetul sunt culese de un organ, prelucrate, ºi trimise electric spre creier, doar ambele sunt procesate ulterior într-un centru nervos al creierului, nu? deci în fond, este doar asocierea unei anumite frecvențe cu o idee. cam la fel ca la culori, aº fi tenta sa zic. aici s-ar putea sã fie totuºi gafa mea în gândire.

 

my question: de ce pot primi doar la naºtere capacitatea de a spune cã 440hz inseamnã la, dar putem distinge de mici cã o anumitã lungime de undã in spectrul luminii vizibile e roºu? nu e tot un centru nervos care face treaba asta? sunte tentat sã spun cã "vedem mult mai mult decât auzim, ºi ne jucãm mult mai mult cu nume de culori, decât cu nume de note". dar asta nu înseamnã cã poate fi antrenat?

dacã auzul perfect se poate dobândi, totuºi, v-aº ruga sã-mi dați câteva resurse care dezbat tema asta.

 

ºi rugãmințile de rigoare - sorry dacã s-a mai postat, eu nu am gãsit. sorry dacã m-am lungit sau am dat gherle pe ici colo :(a greºi este omeneºte (mai departe ºtiți povestea cu jazzul, nu? B)) - nu sunt specialist în nici un domeniu din cele în care vorbesc mai sus. ºi sã nu dați cu flamethrowerul pe aici, eu chiar sunt interesat de subiect :)

 

o dimineațã plãcutã!

 

later edit: mi-am adus aminte de un roman de david lodge, cu o tipã ținutã într-un mediu monocrom. era savantã, as much as i remember, ºi se ocupa de studiul culorilor. testul final consta în a recunoaºte culoarea unui trandafir doar din dovezile ºtiințifice ºi informația pe care ea o acumulase. kind weird, huh?

raspunsul ei a fost ceva de genul "e roºu, normal, orice femeie ºtie asta", dupã care a leºinat. subiectivismul a bãtut obiectivismul, dar auzul absolut tot este recunoscut, ºi existã ºi persoane care îl posedã. btw, exista cineva pe rgc cu auz absolut? :)

andrei

 

Salut

 

in primul rand nu trebuie sa stai sa faci comparatii.

 

Auzul absolut presupune recunoasterea de frecvente, este foarte clar, problema este ca foarte multi care incearca sa faca muzica, nu stiu despre ce este vorba atunci cand un sunet este emis, ca pe langa sunetul real, propriu-zis, urechea mai percepe asa zisele armonice pe care o ureche in puterea varstei (14-30) le percepe in numar de 16, dar si asa in cazuri exceptionale. Sunt si alti oameni care habar nu au ca pot detecta acea frecventa pe care ulterior o pot denumi.

Deci concluzia este ca in proportie de 15-20 % iti si educi acest simt.

 

Iar mai nou sunetul LA nu se mai acordeaza la 440.

 

V

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Cele 16 armonice se percep destul de greu...si de regula numai in conditii experimentale, adica....daca incerci sa experimentezi asta pe o chitara o sa ai surprize :) In fine...nu stiam ca LA-ul nu mai e "la locul lui" . Eu am copilarit cu un pian din secolul 19, care e acordat si acum in "vechiul acordaj" adica cu 4 come mai jos...asa ca am avut multe probleme cand am venit in Bucuresti, si mi-am modificat foarte mult sitemul. Dar...te obisnuiesti cu timpul, ca n-ai ce face :) Asta e meseria. Paradoxul este ca pana la 18 ani am crezut ca am auz absolut - auz educat dupa mai sus spusul pian,chiar daca am facut si putina vioara,si putin flaut...tot cu LA-ul pianului am ramas in creier. La, care s-a dovedit a fi de fapt un SOL# mai tarziu - dupa care am descoperit ca auzul meu absolut este relativ :)

Si acum, cand mai ascult piese mai vechi - din anii 50-60 - am surprize :(

dintre care unele sunt placute. Una peste alta, concluzia mea este ca intotdeauna ai un mic reper. Chiar daca este inconstient. Intotdeauna cand afirmi ceva, premisa pe care o emiti are punct de referinta ceva fix. Chiar daca nu esti momentan capabil sa localizezi "fix-ul" ala.

Mai dezvoltam...acum am fugit. Fain subiect, oricum!

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Cei cu auz absolut,tind sa gresseasca mai putin si au o siguranta mai mare la chesti pe care nu le>au mai studiat.Au fara doar si poate un avantaj dar cum sa mai spoos mai sus de uni si de alti,este importanta recunoasterea intervalelor.Basarul nostru are auz absolut.Nu este un tip foarte tehnic dar din punct de vedere armonic nu pootem comenta.Auzul absolut se poate dobandi.

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Paste as plain text instead

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.

 Share

  • Recently Browsing   0 members

    • No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

"This site uses cookies. By continuing to browse the site you are agreeing to our use of cookies.