deneinvins Posted August 15, 2012 Posted August 15, 2012 Am gasit pe internet aceasta schema si am construit-o (in varianta stereo). Puterea de iesire (pentru un canal) : - 7W cu 0.2% distorsiuni, 9W cu 1% distorsiuni ºi 12W cu 5% distorsiuni. Este precedat de un preamplificator cu corector de ton construit cu tuburile ECF80 si ECC83. Transformatoarele de iesire si de alimentare sint construite de mine. Singura modificare : în loc de EF86 am pus EF80. Cu aceleasi rezultate am folosit si 6J1P. Va rog sa-mi spuneti si parerea voastra. Pentru date suplimentare, contactati-ma. 2
vektor Posted August 15, 2012 Posted August 15, 2012 Iti recomand sa pui niste poze si sound samples daca vrei pareri care sa nu fie pur teoretice.
viobio Posted August 15, 2012 Posted August 15, 2012 (edited) Am gasit pe internet aceasta schema si am construit-o (in varianta stereo). Puterea de iesire (pentru un canal) : - 7W cu 0.2% distorsiuni, 9W cu 1% distorsiuni şi 12W cu 5% distorsiuni. Este precedat de un preamplificator cu corector de ton construit cu tuburile ECF80 si ECC83. Transformatoarele de iesire si de alimentare sint construite de mine. Singura modificare : în loc de EF86 am pus EF80. Cu aceleasi rezultate am folosit si 6J1P. Va rog sa-mi spuneti si parerea voastra. Pentru date suplimentare, contactati-ma. parerea mea EF80 si 6J1P sunt mult mai zgomotoase decit EF86,EF80\6J1P sunt folosite mai mult in RF sau etaje de FI,in caz de forta majora poate substitui EF86,cum amplifica semnalul nu stiu....vorbesc de sound,rusii mai foloseau 6J1P ca etaj de amplificare in unele aparate de radio si nemtii au mai construit aparatura audio cu EF80 ,mai rar ,probabil ca unele firme aveau stocuri mari si incropeau ceva cu ele. PL84 nu se mai fabrica de mult timp,au fost folosite in BV si AAF la televizoarele cu tuburi,tensiunea de filament este mai atipica,inca ceva ,nu este substituent pt EL84,caracteristicile sunt diferite Pentru corector de ton nu erea nevoie sa folosesti inca doua tuburi( o pentoda si trei triode!!) ,daca ampul este pt audio ,o singura trioda poate rezolva corectorul de ton,un cd player sau placa de sunet ,livreaza peste 1V semnal,arhisuficient pt intrarea amplificatorului pune si schema preu/corector de ton si niste poze cu scula Daca ampul este pt auditie si este doar pt sufletul tau este ok si esti de admirat Edited August 15, 2012 by viobio 1
sorin65 Posted August 16, 2012 Posted August 16, 2012 ..... Pentru corector de ton nu erea nevoie sa folosesti inca doua tuburi( o pentoda si trei triode!!) ,daca ampul este pt audio ,o singura trioda poate rezolva corectorul de ton,un cd player sau placa de sunet ,.... parerea mea daca e un amp pt auditie, nu prea are ce cauta un corector de ton. poate doar sa denatureze sunetul, in sensul rau. dar de gustibus non disputandum 1
viobio Posted August 16, 2012 Posted August 16, 2012 (edited) parerea mea daca e un amp pt auditie, nu prea are ce cauta un corector de ton. poate doar sa denatureze sunetul, in sensul rau. dar de gustibus non disputandum in unele cazuri are rost acel corector de ton cind imprimarea lasa de dorit cind se asculta la volum mic,inaltele si joasele sunt mai sterse,unele ampuri au buton de loudnes cind incintele nu pot reda la acelasi nivel unele frecvente cind acustica incaperii lasa de dorit faza cu corector sau fara este o mare disputa si intre audiofili,am observat ca mai toate ampurile pe tub nu mai au asa ceva,din foarte multe auditii am constat ca unele au nevoie de asa ceva,poate unii audiofili ataca ampurile cu preuri care sunt dotate cu corector de ton cam toate ampurile pe tub,care se fabrica azi,sunt de fapt doar etaje finale,foarte putine au si preu pt doza magnetica Edited August 16, 2012 by viobio 2
deneinvins Posted August 18, 2012 Author Posted August 18, 2012 Preamplificatorul si corectorul de ton au schema de mai jos (scuze de aspect, nu sint desenator) : Schema corectorului (doar cu ECC83) am adaptat-o dupa o schema luata tot pe intenet, iar circuitul de intrare l-am conceput singur, de fapt nici nu e chiar asa de greu. La intrarea pentoda am cuplat iesirea audio a receiverului de televiziune (televizorul functioneaza doar ca monitor TV). La intrarea trioda, printr-o claviatura, se cupleaza celelalte surse de semnal (cd-player, magnetofon, radio, calculator). O particularitate deosebita o reprezinta circuitul de reactie. Pe transformatorul de iesire am bobinat 200 spire din sirma de cupru emailata cu diametrul 0,2mm, cu priza la jumatate, cuplata la masa. La unul din capetele semireglabililor de 10K reactia este negativa, iar la capatul celalalt reactia este pozitiva. Semireglabilii se regleaza doar în jumatatea negativa. Se recunoaste usor, pentru ca in jumataea negativa scad distorsiunile, iar amplificatorul este stabil. In jumatea pozitiva cresc distorsiunile, iar amplificatorul are tendinta sa oscileze. Reactia are efect in toate etajele preamplificatorului. Din semireglabilii de 10K se regleaza nivelul reactiei negative, iar din semireglabilii de 50K liniaritatea. Reglajele se fac cu osciloscopul, pina se obtin cele mai mici distorsiuni. Cu ajutorul corectorului de ton, stabilesc ambianta sonora in camera unde folosesc acest amplificator. Practic potentiometrele sint reglate cam la 60 – 70 %. Auditia se face in doua incinte Unitra de 70W. La cerere, pot spune datele transformatoarelor de iesire si de alimentare. Referitor la tuburile finate PL84, intradevar nu sint echivalente cu EL84, ci cu EL86, UL84, 6CW5, 8CW5, 15CW5 cu diferenta de filament. Se gasesc destul de usor. E plin internetul de oferte. Tubul EF80 este predecesorul tubului EF86. Daca se acorda atentie la montarea soclului, ecranajului ºi tubului, zgomotul si distorsiunile devin minime, in orice caz mult sub 0,1% Cuplajele dintre mufele de semnal, potentiometre si placa de circuit se fac cu cabluri ecranate. Filamentele tuburilor se alimenteaza direct de la transformatorul de alimentare, prin cabluri torsadate, trecute prin tresa metalica. Infasurarile de filament, se decupleaza la masa linga transformatorul de alimentare si la capatul firelor (la ultimul tub). Acum nu am aparat de fotografiat, nici camera web, nici telefon cu camera foto. Am doar un aparat de fotografiat cu film FED5B. Cu prima ocazie, voi face citeva fotografii si o sa le postez. Va multumesc pentru mesajele postate, va rog sa comentati in continuare, pentru ca doar asa ne vom perfectiona. Orice lucru poate fi imbunatatit. Pentru mai multe lamuriri, adresati-mi orice intrebare (din domeniul – electonica). Numai de bine ! 2
George M. Posted August 19, 2012 Posted August 19, 2012 in unele cazuri are rost acel corector de ton cind imprimarea lasa de dorit cind se asculta la volum mic,inaltele si joasele sunt mai sterse,unele ampuri au buton de loudnes cind incintele nu pot reda la acelasi nivel unele frecvente cind acustica incaperii lasa de dorit faza cu corector sau fara este o mare disputa si intre audiofili,am observat ca mai toate ampurile pe tub nu mai au asa ceva,din foarte multe auditii am constat ca unele au nevoie de asa ceva,poate unii audiofili ataca ampurile cu preuri care sunt dotate cu corector de ton cam toate ampurile pe tub,care se fabrica azi,sunt de fapt doar etaje finale,foarte putine au si preu pt doza magnetica Audiofilii ar trebui sa stie ca pana sa ajunga in minunatele lor amplificatoare cu lampi super fidele, sunetele ce formeaza muzica trec printr-o tona de egalizatoare, compresoare si alte efecte. Asa ca alegerea lor de a nu folosi amplificatoare cu corector de ton mi se pare nefondata, o copilarie.
Dan Damian Posted August 20, 2012 Posted August 20, 2012 Pai da dar egalizatoarele, compresoarele si efectele sunt folosite pentru a ajunge la un produs finit care iti este prezentat tie. Daca tu incepi si-l balacaresti cu corectii de ton atunci ai stricat toata munca artistilor si inginerilor de sunet. Cum ar fi sa primesti o friptura de rata cu mirodenii si sosuri asortate si sa incepi sa torni pe ea sare, piper, ketchup, otet si mustar?
vektor Posted August 20, 2012 Posted August 20, 2012 Nu e corecta comparatia cu friptura. Daca vrei, poti sa o compari cu o friptura servita cu fiecare element separat [carne, fiecare condiment, pana si caldura] dupa care bagata in blender si rezultatul turnat in o forma de friptura. 2
Recommended Posts
Create an account or sign in to comment
You need to be a member in order to leave a comment
Create an account
Sign up for a new account in our community. It's easy!
Register a new accountSign in
Already have an account? Sign in here.
Sign In Now