Arte Martiale

[lycagon]

Parerea mea ca fost practicant de arte martiale.

 

Exista o diferenta uriasa intre ce sunt la baza artele martiale moderne japoneze si cele care se predau in Occident. In acelasi timp exista o diferenta uriasa intre artele martiale japoneze moderne si cele vechi japoneze din care cele moderne au provenit.

 

Utilitatea unei arte martiale, indiferent de ce factura e, se regaseste in creearea cadrului original in care ea a aparut. Dispare cadrul REAL in care a aparut arta martiala respectiva ( societate, tipologie, rasa, in ce secol sau ce timp, rural, urban, samd) dispare si sufletul artei martiale respective. Orice continuare nu poate sa aiba legatura decat cu o parte la nivel invizibil ,in speta spiritualitate, filosofie, etc.

 

Japonezii au "recreat" prin intermediul unor maestrii "moderni" acum cca 100 de ani niste arte martiale provenite de fapt din cele vechi. In fapt, disparand cadrul in care functionau artele martiale vechi ( care aveau denumirea de jutsu=tehnica de lupta), au fost transformate in cai moderne semi-contact in care urmarirea realizarii psihice (spirituala) se face fara prea multa agresivitate (s-a adaugat termenul de do=cale spirituala).

Este cazul ju-juts-ului din care a provenit judo, este cazul ken-juts-ului din care a provenit kendo, aiki-jutsu din care a provenit aikido, samd.

 

DAR. Nu se poate ignora latura spirtuala a artelor martiale. Exista. Difera doar nuanta, dar artele martiale mai mult decat orice fel de arta provoaca in mod direct spiritualitatea sau psihicul omului. Prin agresivitate. Este ceea ce contrariaza majoritatea oamenilor, dar omul este prea complex pt a putea fi explicat ca este adevarat si cum este adevarat.Si ajungi in final la ceea ce nu inteleg multi: de ce sa lovesc cand pot sa evit??

 

In privinta kata-urilor: sunt exact ceea ce sunt exercitiile de virtuozitate pe chitara de ex. Inveti mecanic sa faci niste miscari, la nesfarsit, pana devin parte integranta din sistemul tau de reflexe. Desi la inceput sunt goale si fara continut, pe masura ce avansezi din punct de vedere spiritual, poti sa le incorporezi cu supletea necesara (a se citi modificari facute la fata locului) in lupta reala. La fel cum un shredder invata sa incorporeze arpegii si tapping-uri, facute si repetate la nesfarsit si dupa ore epuizante de exercitiu, intr-un stil care sa dea melodie si sa fie inteligibil, nu doar o insiruire dementa de note fara nici o muzicalitate in ele.

[Guest Alecs1q]

Transformarea artelor martiale de la "jutsu" la "do" a fost, cred, o metoda de supravietuire. Trebuiau sa se adapteze la lumea moderna, gen de ce sa lovesc cand pot sa evit, ca sa nu dispara.

Diferenta e ca in timp ce noile aikido, judo, kendo, etc aveau si au la ei in continuare aceeasi eficienta, ei stiind de fapt si de unde provin, noi apucam sa practicam doar varianta mult prea moderna si mult prea tradusa. Motiv pentru care, de cele mai multe ori, un practicant devotat al stilului ciobanesc pur sange ti-o da de nu te vezi. De-asta imi place sa zic si sa cred ca inca suntem putin departe de ceea ce ar trebui sa invete un practicant de arte martiale.

Kata, pe langa marele adevar zis de tine cu reflexele, ajuta la exersarea si fixarea posturilor de orice fel, lucru pe care inca foarte multi nu il inteleg. Inainte de a face orice tehnica, trebuie sa stii sa stai in picioare.

[Guest kael]

Kata ajuta la coordonarea loviturilor si blockurile, respiratie (qiai), evaluarea tehnici.

Stiu ca se mai cerea la fiecare evaluare de centura pentru culorile mai "bune" o kata.

In fiecare sala erau unii mai fricosi, nu se descurcau la kumite dar se descurcau la kata, cel putin asa era inainte, trebuia sa ai si un sensei mai dezghetat si sa se adapteze.

[George]

In sfarsit, niste oameni cu care se poate discuta.

 

Am zis-o cumva sarcastic, dar intr-adevar exporturile japoneze numite "arte martiale" contin o doza de cultura orientala. Si anume descurajarea gandirii originale, presiunea de a te conforma grupului, acceptarea oarba a ceea ce zice seful, sa faci lucrurile "pentru ca asa facem noi".

 

Nu stiu ce sa zic, poate voua astea vi se par lucruri pozitive si ca dau experientei o aroma "exotica". Pe mine stiu sigur ca ma exaspereaza.

 

Cat despre "avansat" si "filosofia lor/artelor martiale", mi-ar place foarte mult sa definim aceste concepte.

Sa avansezi in ce directie ? In directia pe care te intereseaza pe tine ? Sau in directia in care te impinge instructorul ? Pt ca, din experienta personala, instructorii de karate nu sunt foarte "customer-oriented" (ca sa zic asa). Nu prea ii intereseaza ce ai tu chef sa faci, pentru ca "e clubul lor" (asta cred ca e parte integranta a "filosofiei orientale").

 

In opinia mea, marte parte din lucrurile pe care le luam de bune ca fiind parte integranta a "artelor martiale" japoneze se datoreaza faptului ca ele s-au cristalizat in forma actuala in anii '30, cand Imperiul Soarelui-Rasare era pornit sa cucereasca Asia. Adica portul uniformei, gradatiile pseudo-militare, atitudinile de sergent-major ale instructorilor, obiceiul de a incolona elevii, etc

 

Eu personal chiar nu pot sa inteleg de ce trebuie sa acceptam orbeste artele martiale in forma in care japonezii ne-o impun. Pt ca, pana la urma, karate e doar un sistem. Nu un lucru care sa apartina cuiva anume.

Chiar nu pot sa inteleg de unde si pana unde trebuie sa faci plecaciuni si sa mormai cate cuvinte stalcite in japoneza in timpul antrenamentelor (de exemplu). Va asigur, plecaciunile si bolboroselile japoneze nu va vor transforma in niste samurai.

 

Cat despre "spiritualitate", asta e o chestie individuala. Si chiar nu cred ca a purta o pijama de bumbac alb de trei ori pe saptamana te va apropia cu ceva de cultura orientala.

 

Asta in ce priveste spiritualitatea.

Cat priveste kata, am mai zis-o, dar o sa ma repet - ele au o reala utilitate. Au aplicatii reale, dar acele aplicatii tin mai degraba de ju-jitsu, iar marea parte a instructorilor de karate pur si simplu nu au cunostintele necesare pentru a le preda.

Cata vreme kata sunt predate ca un soi de dans ritualic, utilitatea lor este fix ZERO, si timpul petrecut studiindu-le este timp irosit.

 

Am observat ca majoritatea spun "asiatici" dar se refera la japonezi. E adevarat ca in anii 30 karate s-a importat pe cai militare, sub forma de incolonari discipinate, uniforme, disciplina de grup. Dar procesul invatarii in original era foarte personal, adica sifu sau sensei lucra cu un singur elev, maxim 2-3 in anumite aplicatii, pe care isi concentra toata atentia. Kung-fu adevarat chinezesc inca se invata in acest mod, daca exista sali cu mai mult de 3 elevi concomitent inseamna ca e afacere. Nici nu as concepe sa invat tehnici impreuna cu inca 50 de persoane in sala. La kung-fu, thai, eskrima, fiecare tehnica trebuie insusita cu atentie maxima pentru fiecare detaliu, de aceea toata atentia profesorului trebuie sa iti fie dedicata. Nu prea vad cum poti invata un thai kick corect daca instructorul nu e linga tine sa-ti corecteze pozitia.

Poate ca problema ta e ca modul de a preda karate nu e potrivit pentru tine, poate te-ar caracteriza mai mult un sport ceva mai evoluat decit karate in forma moderna.

[Guest Alecs1q]

Am observat ca majoritatea spun "asiatici" dar se refera la japonezi. E adevarat ca in anii 30 karate s-a importat pe cai militare, sub forma de incolonari discipinate, uniforme, disciplina de grup. Dar procesul invatarii in original era foarte personal, adica sifu sau sensei lucra cu un singur elev, maxim 2-3 in anumite aplicatii, pe care isi concentra toata atentia. Kung-fu adevarat chinezesc inca se invata in acest mod, daca exista sali cu mai mult de 3 elevi concomitent inseamna ca e afacere. Nici nu as concepe sa invat tehnici impreuna cu inca 50 de persoane in sala. La kung-fu, thai, eskrima, fiecare tehnica trebuie insusita cu atentie maxima pentru fiecare detaliu, de aceea toata atentia profesorului trebuie sa iti fie dedicata. Nu prea vad cum poti invata un thai kick corect daca instructorul nu e linga tine sa-ti corecteze pozitia.

Poate ca problema ta e ca modul de a preda karate nu e potrivit pentru tine, poate te-ar caracteriza mai mult un sport ceva mai evoluat decit karate in forma moderna.

 

Artele martiale au devenit o afacere. Din pacate vina e de ambele parti. Pe de-o parte indivizi care daca trec de shodan brusc devin instructori (si nu cred ca din dorinta de a imparti cu altii experienta si cunostinta lor), pe de alta parte, daca iti vine unu in sala si ii zici ca daca prin munca si dedicatie in urmatorii 15 ani va ajunge undeva, se duce la box sau mai stiu eu ce ca il pun sa dea pumni in gura si sa rasuceasca incheieturi din prima zi.

 

Imi permit sa fac o analogie cu un topic de pe forum legat de magazinele de intrumente din romania. Am fost print foarte multe magazine de chitari prin toate Europa, mai peste tot iti dau buna ziua, te lasa sa incerci ce vrei cum vrei cat vrei, si iti stau la dispozitie pentru orice (lucru care la noi va veni peste multi ani). Pe de alta parte, nu ai sa vezi oameni care intra sa probeze o chitara fara sa se spele pe maini, fara sa aiba grija sa nu loveasca,zgarie,pateze un instrument.

 

Intotdeauna vina e de ambele parti.

Edited May 19, 2009 by Alecs1q

[Guest Legion]

Am citit ce s-a zis, si as avea cateva comentarii.

 

In primul rand, mi-am dat seama de mai multa vreme de stilul existent in cluburile de karate, de aia am si renuntat sa ma duc in mod regulat acolo. La cat timp liber am in ultima vreme, prefer sa lucrez de unul singur la sac pt a-mi mentine cat de cat conditia fizica.

 

Referitor la chestii gen "spiritualitate", "budo", "filozofie de viata", etc. Lycagon are perfecta dreptate.

E posibil ca pe vremea samurailor "bushido" sa fi fost ceva aplicabil iar "artele martiale" sa fi fost practicate in adevarata lor natura (pt a-ti salva viata).

Dar in societatea moderna, asa ceva e pur si simplu incompatibil, ai fi un criminal daca ai incerca sa duci o viata autentica de samurai (si asta nu e un lucru rau).

Asa ca ce era la origine o arta mortala trebuie sa devina un sport, daca e vorba sa fie practicata in continuare.

 

Vad ca multi spun chestii gen "practicatul artelor martiale te va face un om mai bun". Eu personal nu sunt de acord cu asta, din doua motive.

In primul rand ca beneficiile mentale aduse de practicarea unui asemenea sport (da, fiti realisti - ce se face e un sport. In momentul in care impui reguli, e un sport. Asta e. Deal with it) nu sunt specifice numai lui. Orice efort fizic practicat sistematic iti va aduce aceleasi beneficii.

Iar aia cu "imbunatateste caracterul" e pur si simplu o aberatie. Daca erai un marlan cand ai intrat pe usa salii, vei iesi fix la fel.

 

Si referitor la "hai sa-ti zicem noi baiete la ce e bun kimono-ul sau kata".

Poate nu e clar. ABERATIILE ASTEA LE-AM AUZIT DE SUFICIENTE ORI !!

Faptul ca mi le repetati si voi nu schimba faptul ca sunt niste ABERATII.

Daca voua va place sa purtati pijamale albe si sa faceti plecaciuni, problema voastra. Dar nu-mi explicati mie ce bine e sa le porti, cand eu STIU ca ma simt mult mai comfortabil in tricou si short-uri !

 

Iar trasnai gen "kata e bun la tehnica, pozitii, etc" sunt niste ... TRASNAI.

Daca vrei sa exersezi pozitiile ... EXERSEAZA POZITII.

Daca vrei sa exersezi tehnica ... EXERSEZI TEHNICA.

Nu-mi spuneti mie povesti despre cum kata te ajuta sa fii mai bun in ring, cand se vede cu ochiul liber ca invingatorii din competitiile full-contact au ajuns invingatori pt ca au lucrat la sac si au avut meciuri de pregatire cu parteneri buni, nu pentru ca au repetat niste miscari de balet.

 

Si nu prea inteleg problema cu "vai, oamenii se duc la box in loc sa munceasca 15 ani in sistemul meu". Asta e un LUCRU BUN. Eu dau bani ca sa invat ceva folositor ACUMA, nu peste 15 ani. Dar iarasi ma lovesc de clasica atitudine "orientala" - "faci ca mine sau te duci altundeva".

Fratilor, v-ati indragostit asa tare de concepte gen "arta", "tao", "spiritualitate" incat nu mai puteti vedea ca metodele "traditionale" nu functioneaza.

Cand vad ca stilurile de succes in ring sunt lucruri gen kyokushin, muay thai, BJJ (adica stiluri unde CONTACTUL predomina, si vorbaria mai putin), concluzia mea e unica - metodele lor sunt bune.

 

Voi, in schimb, preferati sa va ascundeti dupa deget si sa inventati scuze gen "aia nu e arta". Ce sa zic, se screm munti ca sa nasca soareci.

Poate ar fi cazul sa examinati cu un ochi critic mitologia asociata "artelor martiale". Daca nu e prea mult.

Edited May 19, 2009 by Legion

[Guest Alecs1q]

Nu cred ca e cineva pe aici care crede in artele martiale cum cred unii in biserica

 

"Daca erai un marlan cand ai intrat pe usa salii, vei iesi fix la fel". Foarte adevarat, dar vei iesi la fel de repede cum ai intrat. Cei care aleg sa ramana sau li se permite sa ramana vor avea ocazia poate sa permita in educatia si cunostinta lor mai multe lucruri.

 

"Dar in societatea moderna, asa ceva e pur si simplu incompatibil, ai fi un criminal daca ai incerca sa duci o viata autentica de samurai". De-asta exista noile ramuri. Pentru ca inclusiv artele martiale au trebuit adaptate la societatea moderna. Am scris si mai sus, a duce in zilele noastre o viata "de samurai" sau "de luptator" cred eu ca se rezuma la a trai cu putin din disciplina pe care o inveti in dojo, a avea respect, etc si etc.

 

Nu ma bag in alte discutii despre kata, imi pastrez insa ideea ca pe undeva acolo, sunt utile.

 

E o nebunie sa comparam artele martiale intre ele, artele martiale cu boxu, cu orice. Cine vrea sa incerce totusi, pun la dispozitie intrebarea: care e cea mai buna/eficienta arta martiala (sau sport). Raspunsul unii il stiu, altii il vor afla mai tarziu.

 

E bine ca pe un site de chitaristi vorbim si de asa ceva. Good for brain.

[Guest Legion]

E o nebunie sa comparam artele martiale intre ele, artele martiale cu boxu, cu orice. Cine vrea sa incerce totusi, pun la dispozitie intrebarea: care e cea mai buna/eficienta arta martiala (sau sport). Raspunsul unii il stiu, altii il vor afla mai tarziu.

 

Pai ... e simplu. Cea mai buna e aia care te satisface PE TINE. E la fel ca la chitari, nu ?

[Guest Alecs1q]

Pai ... e simplu. Cea mai buna e aia care te satisface PE TINE. E la fel ca la chitari, nu ?

 

Corect, sau.. TOATE. Altfel ar fi existat un singur stil, si toti l-ar fi practicat pe ala. La fel ca la chitari.

[igorr]

Eu am practicat arte martiale in anii 90 la inceput cand nu era nici o afacere ci mai degraba o pasiune a senseilor. Cu banii luati de la noi de abia se platea chiria salii. Imi aduc aminte ce insemna atunci stilul shotokan JKA...multa munca la antrenamente invariabil - incalzire, kata, gohon kumite, kumite si forta. Existau scheme clare de trecere de la o centura la alta care implicau foarte mult kata, gohon kumite si de abia pentru centurile superioare kumite. Accentul evident cadea pe disciplina si acuratetea miscarilor in paralel cu dezvoltarea autocontrolului si a fortei/flexibilitatii. Cineva spunea ca se aseamana cu studiul chitarii. Ii dau perfecta dreptate. "lick"-urile trebuiau facute perfect.

Artele martiale sunt un mod de viata a caror punct central se afla rabdarea si dorinta de perfectiune. Asta ne spunea sensei-ul nostru care pe langa ca era foarte bun pedagog era si un bun cunoscator al filozofiei artelor martiale japoneze (Funakoshi). Desi JKA inseamna primordial kumite (lupta) in contrast cu fudokan-ul, ne-a invatat ca inainte "sa ne batem" trebuie sa simtim filozofia artelor martiale.

 

Asa ca pentru pasionatii K1, fani ai lui Badr Hari mai ales, care traiesc ca sa dea cu pumnul si nu invers...nu are rost sa va ganditi la arte martiale. O sala de box sau thay box va este suficienta sa va satisfaceti poftele. Daca cumva optati pentru arte martiale va trebui sa aveti rabdare ... de abia dupa 8-10 ani de practica neintrerupta veti avea un nume...

Succes!

 

Ca idee http://www.youtube.com/watch?v=gkGP0AM14F0

 

(P.S. Eu m-am oprit dupa 4 ani dar a fost o lectie interesanta de viata)

Edited May 19, 2009 by igorr

[Guest Legion]

Artele martiale sunt un mod de viata a caror punct central se afla rabdarea si dorinta de perfectiune. Asta ne spunea sensei-ul nostru care pe langa ca era foarte bun pedagog era si un bun cunoscator al filozofiei artelor martiale japoneze (Funakoshi). Desi JKA inseamna primordial kumite (lupta) in contrast cu fudokan-ul, ne-a invatat ca inainte "sa ne batem" trebuie sa simtim filozofia artelor martiale.

 

Asa ca pentru pasionatii K1, fani ai lui Badr Hari mai ales, care traiesc ca sa dea cu pumnul si nu invers...nu are rost sa va ganditi la arte martiale. O sala de box sau thay box va este suficienta sa va satisfaceti poftele. Daca cumva optati pentru arte martiale va trebui sa aveti rabdare ... de abia dupa 8-10 ani de practica neintrerupta veti avea un nume...

Succes!

 

Ca idee http://www.youtube.com/watch?v=gkGP0AM14F0

 

O da, clasica aroganta.

Stii, pot sa fac si eu afirmatii gen "golf-ul e mod de viata in al carui punct central se afla rabdarea si dorinta de perfectiune". Si ar fi la fel de adevarata ca afirmatia ta.

 

Ca idee, Shotokan = balet. Cand o sa vad baieti din Shotokan capabili sa invinga in competitii full-contact, poate o sa-i iau in serios. Pana atunci, ii consider niste clovni aroganti care-si ascund incompetenta in spatele unor afirmatii de genul "boxerii sunt niste brute, noi suntem niste artisti".

Da, niste artisti care nu rezista nici un minut intr-un meci adevarat (asta in RARELE ocazii cand binevoiesc sa se inscrie la competitii reale).

 

PS Da, sunt constient ca am fost extrem de nepoliticos. Dar la nepolitete se raspunde cu aceeasi moneda.

[Guest Alecs1q]

Da, niste artisti care nu rezista nici un minut intr-un meci adevarat (asta in RARELE ocazii cand binevoiesc sa se inscrie la competitii reale).

 

Ce inseamna pentru tine competitie reala?

[igorr]

PS Da, sunt constient ca am fost extrem de nepoliticos. Dar la nepolitete se raspunde cu aceeasi moneda.

 

Faptul ca esti nepoliticos nu ma surprinde. Eu spuneam ca cine vrea K1 nu are nevoie de arte martiale clasice (unde pierzi timpul cu teoria si faci balet in opinia ta) e mai usor sa "dea cu brandul" intr-o sala de cartier.

 

E alegerea sportivului din shotokan daca se implica in lupte in afara celor oficiale/competitionale pe linie de stil de lupta. De altfel exista si stiluri full-contact gen kiokushinkai iar unul dintre maestrii este Glaube Feitosa care a ales sa se bata in K1 pentru a face bani. Si nu e singurul.

 

E ca in muzica, daca vrei canti clasica, jazz, etc pentru tine si initiati sau o dai pe comercial ca sa te vada o lume intreaga si in general sa faci bani.

 

Nu e aroganta sub nici o forma, e un mod de gandire.

Dar tu probabil vezi lucrurile mai simplu probabil datorat varstei sau experientei.

Nu e rau sa-ti placa K1 dar e bine sa vezi adevarul dincolo de acele lupte...nu e decat un show TV.

[vektor]

Nu imi place directia in care indrepti discutia, Legion.

 

FYI, Shotokan modern e un stil semicontact, axat pe forta, viteza si corectia executiei, nu pe sange si oase rupte.

[Guest Legion]

Nu imi place directia in care indrepti discutia, Legion.

 

FYI, Shotokan modern e un stil semicontact, axat pe forta, viteza si corectia executiei, nu pe sange si oase rupte.

 

Nici mie nu imi place directia in care se indreapta discutia. DAR ... nu eu am fost cel care a venit doar pentru a spune "aia de la box sau muay thai sunt niste animale, adevarata ARTA e la noi".

 

Ca idee generala, stilurile in care contactul nu este practicat stimuleaza o anumita aroganta in randul practicantilor, aroganta datorata in principal faptului ca acolo nu exista un criteriu OBIECTIV de evaluare a aptitudinilor unui practicant.

Cand nu mai ai voie sa lovesti cu toata forta, criteriile de evaluare devin lucruri gen viteza sau "eleganta" tehnicii. Lucruri cam irelevante, in opinia mea.

 

La un meci de judo, muay thai, kyokushin, box, etc e relativ simplu de vazut cine e mai bun. E foarte usor sa-ti dai seama cine dezvolta mai multa forta si cine reuseste sa-si trimita adversarul la podea. La fel si la judo sau ju-jitsu, e foarte usor de vazut cine-si imobilizeaza adversarul.

In comparatie, meciurile de shotokan seamana mai mult cu un soi de prinsa (n-aveti decat sa va suparati, eu spun ce vad). Cum ar spune americanii "tag, you're it".

 

Iar ca o concluzie, chiar nu doresc sa transform aceasta discutie intr-un soi de "my dick is bigger than yours". Dar cand vii cu afirmatii de genul "satisface-ti poftele dand cu brandul intr-o sala de cartier, lasa arta pe seama noastra", am o problema.

 

Sa fie clar, din punctul meu de vedere cel mai realist test al aptitudinilor e intr-un ring in care loviturile cu toata forta sunt permise. Iar acolo, in ring, stilurile care si-au demonstrat eficienta sunt alea in care CONTACTUL e legea. Adica box, muay thai, kyokushin, judo, BJJ, etc.

 

Cat despre "artistii" cu gura mare ... in general, sunt eliminati in primele runde. Nu intotdeauna, sunt si exceptii. Dar in general, asa e.

Si, culmea, dupa ce si-o iau, tot ei sunt cu gura mare. Ca "aia nu e arta".

 

E chiar foarte simplu. Esti bun ? Dovedeste-o in ring. Restul e gargara.

Edited May 20, 2009 by Legion

[igorr]

Legion- cred ca intentionat rupi lucrurile si duci discutia la extreme. Filozofia artelor martiale, de cand s-au inventat ele, nu promovau full contactul ca forma de a-ti castiga o paine. Citeste filozofia budista sau cea japoneza. Ju-jitsu si judo au plecat de la ideea de auto-aparare si nu de la falsa ta idee gen "hai in ring sa vedem cine-i mai bun". Asta tine de box si nu de arte martiale. Ce nu intelegi? De ce nu separi lucrurile? De ce te iei de practicantii de arte martiale cand tu vorbesti de box (cu mana, picior, genunchi, etc)? Eu nu confund borcanele. Ce are tramvaiul cu metroul in afara de faptul ca merg pe sine cu ajutorul curentului electric? Fiecare vede lumea in felul sau.

 

Cat de aroganta poate sa fie o capra pentru faptul ca nu e oaie?

 

Deci nu mai forta rationamente ca nu merge. BTW, stii cine castiga o lupta in shotokan JKA si de ce? Daca nu stii, afla ca poti castiga un meci si fara sa-i rupi fata si oasele celuilalt. Sigur poti avea o parere diferita...insa nu te mai afunda in confuzie.

[Alex_Strat69]

Hai sa imi dau si eu parerea ... e avizata zic eu

 

Tatal meu este maestru de Qwan-Ki-Do ( pentru cine nu stie , kung fu vietnamez) de 20 ani , fiind unul din primii 4 practicanti de Quan-ki-do din tara ( el si cu ceilalti 3 au infiintat Uniunea Romana de Qwan-Ki-Do cu cluburi la Iasi , Pascani , Suceava si Botosani ) . In Bucuresti nu a prins prea tare chestia pt ca la momentu ala ( 83-84 ) nu fost nici un instructor care sa se incumete sa deschid club acolo ( aceste activitati erau ilegale in comunism ) .

 

Asa am avut norocul sa il cunosc personal pe maestrul fondator al stilului , Pham Xuan Tong . Dupa ce am asistat la cateva demonstratii cu el am realizat ca in filmele cu Bruce Lee e un sambure mare de adevar . Pe langa chestia cu ananasii taiati cu sabia legat la ochi de pa capetele elevilor pana la a chema din public vreo 5 handralai pe care i-a pus doar sa il impinga din loc si nu au reusit , a facut toata sala sporturilor din Iasi sa ramana cam masca .

 

Practicant am fost si eu vreo 7 ani , si in tot acest timp am mers si la stagii de pregatire la munte, mare , si cu maestrul etc ... Am vazut ca exista si parte spirituala poate chiar mai profunda decat in muzica .

 

Problema este ca acum sunt altfel de oameni , indobitociti de K1 si alte chestii . Practicantii de QWAN-KI-DO stiu clar ca NU AVEAU VOIE sa se inscrie in astfel de concursuri .,lupte de strada etc. In al 2-lea rand , in toate aceste concursri se folosesc manusi , ceea ce face un stil precum qwan-ki-do care se bazeaza foarte mult pe tehnici de sabia mainii , pe chei etc sa fie ineficient .

 

In al 3-lea rand , daca esti bun stai chill si-ti vezi de treaba , nu tre sa dovedesti nimanui ...

[Guest Legion]

Legion- cred ca intentionat rupi lucrurile si duci discutia la extreme. Filozofia artelor martiale, de cand s-au inventat ele, nu promovau full contactul ca forma de a-ti castiga o paine. Citeste filozofia budista sau cea japoneza. Ju-jitsu si judo au plecat de la ideea de auto-aparare si nu de la falsa ta idee gen "hai in ring sa vedem cine-i mai bun". Asta tine de box si nu de arte martiale. Ce nu intelegi? De ce nu separi lucrurile? De ce te iei de practicantii de arte martiale cand tu vorbesti de box (cu mana, picior, genunchi, etc)? Eu nu confund borcanele. Ce are tramvaiul cu metroul in afara de faptul ca merg pe sine cu ajutorul curentului electric? Fiecare vede lumea in felul sau.

 

Cat de aroganta poate sa fie o capra pentru faptul ca nu e oaie?

 

Deci nu mai forta rationamente ca nu merge. BTW, stii cine castiga o lupta in shotokan JKA si de ce? Daca nu stii, afla ca poti castiga un meci si fara sa-i rupi fata si oasele celuilalt. Sigur poti avea o parere diferita...insa nu te mai afunda in confuzie.

 

Eu nu rup nici lucru, pur si simplu refuz sa inghit aberatii metafizice.

In caz ca nu e clar, artele martiale s-au nascut din nevoia autentica de a supravietui unei confruntari. Scrima s-a nascut pentru ca sabia era o arma folosita. Trasul cu arcul, la fel. Aruncatul sulitei, la fel.

Si "artele martiale" despre care batem apa-n piua s-au nascut din nevoia de a face fata unui atacator fara arme.

 

Ca atare, scopul lor real este (sau, mai degraba, a fost) sa te faca capabil sa castigi o lupta REALA. Fie lovindu-ti adversarul cu pumnii si/sau picioarele, fie imobilizandu-l. ACESTA, si nu gargara, este scopul autentic al unei asemenea arte.

 

Rolul competitiilor este de a simula, in masura in care acest lucru este posibil, o confruntare reala. Adica tocmai scopul pentru care practici arta. De aia urci in ring, ca sa vezi cat de eficient este ce-ai invatat la antrenament. (paranteza - cand spun "ring", nu ma refer numai la lucruri gen K-1 sau Local Combat (sau cum s-o fi scriind). Ma refer la competitiile de amatori, la meciurile cu colegii de la antrenamente, etc. Oriunde ai posibilitatea sa-ti testezi tehnicile).

 

Astea cu "filozofia", "spiritualitatea", "budo" sunt niste gaselnite de marketing ale japonezilor, pentru ca au observat ca e o modalitate EXTREM de eficienta de a-si vinde produsul. Dovada - discutia de fata. Se vehiculeaza o gramada de vrajeli, si singurul argument este "daca intrebi, inseamna ca nu esti capabil sa intelegi". Poate pentru ca nu e nimic de inteles ?

 

PS - Pur si simplu nu ma intereseaza Shotokan JKA, de ce tot aduci asta in discutie ? Ti-am zis, meciurile pe care le-am vazut mi s-au parut un soi de gluma proasta.

[igorr]

Ok...atunci nu-ti inteleg punctul de vedere. Ce vrei de fapt sa spui? Ca din tot ce ai zis pana acum mie-mi rezulta urmatoarea treaba: Daca faci arte martiale sau karate sau cum vrei tu sa le spui este neaparat necesar sa-ti "demonstrezi competenta" prin oase rupte, ochi vineti si mult sange...sau mai elegant spus full contact.

 

Asta vrei sa spui?

[Guest Legion]

Ok...atunci nu-ti inteleg punctul de vedere. Ce vrei de fapt sa spui? Ca din tot ce ai zis pana acum mie-mi rezulta urmatoarea treaba: Daca faci arte martiale sau karate sau cum vrei tu sa le spui este neaparat necesar sa-ti "demonstrezi competenta" prin oase rupte, ochi vineti si mult sange...sau mai elegant spus full contact.

 

Asta vrei sa spui?

 

Spun urmatorul lucru.

Singurul test adevarat al aptitudinilor e o bataie pe viata si pe moarte. Ceea ce nu-si doreste nimeni.

The next best thing e un meci full-contact.

 

Si nu, nu e musai sa faci asta. Dar as aprecia putin bun-simt din partea celora care, pe langa faptul ca nu-s capabili sa faca fata unui meci dur (si repet, nu e nici o rusine in asta. Nu e ca si cum eu as fi fost vreodata vreun mare sportiv), mai sunt si plini de ifose gen "box-ul e pt mardeiasii de cartier, noi suntem artisti plini de spiritualitate" (iarasi,ma simt nevoit sa clarific. Sunt perfect constient ce fauna atrag anumite cluburi. Dar asta in nici un caz nu ar trebui sa se reflecte asupra stilului practicat acolo).

[Guest Alecs1q]

In al 3-lea rand , daca esti bun stai chill si-ti vezi de treaba , nu tre sa dovedesti nimanui ...

 

Pe cei care intr-adevar sunt foarte buni, care stiu cu adevarat arte martiale, n-ai sa-i prea vezi niciodata. Sunt atat de constienti de ce pot incat nici nu te baga in seama. Poti sa-i injuri de mama, sa le pui piedica, si o sa mearrga mai departe. Daca intr-adevar depsasesti limita, nici n-ai sa stii ce te-a lovit.

Cei care zic eu fac arte martiale, hai sa-ti arat tehnica X, stai cuminte ca eu stiu si fac, te ajuta sa te lamuresti din prima ce le poate pielea. Cam atat.

 

@Legion, si eu sunt de acord ca vei arata cu adevarat ce poti (nu altora, ci tie) intr-o lupa adevarata in care 2-3 animale chiar au intentia de-ati lua capul de pe umeri. Doar ca o astfel de lupta, chiar si in ring, ar trebui sa dureze 5-10 secunde. L-ai crapat sau te-a crapat. Ce fac aia in K1, box, de se bat 30 de minute, e un dans si un show, toti stim ca ne-au trebuit 3 secunde si un pumn in gura sa ne dam seama ca nu suntem maestrii.

[Ironside]

Ca fost practicant de arte martiale aka Karate, imi premit sa zic si eu cite ceva.

Nu am citit toate posturile, pentru ca sincer, nu am avut rabdare.

 

Exista o sumedenie de stiluri de arte martiale si n-are nimeni timp sa vorbeasca despre fiecare in parte, asa ca o sa incerc sa lamuresc cum sta treaba cu stilurile de karate practicate pe la noi - Shotokan, Enshin si care or mai fi.

 

Tre' sa tinem cont ca toate stilurile de prin Romania sint stiluri de karate modern, care difera ca de la cer la pamint de stilurile traditionale. Karate-ul modern e o versiune extrem de simplificata a karate-ului traditional. In traditional scopul urmarit este formarea, educarea si pregatirea elevului pentru a fi mai bun in orice activitate din viata de zi cu zi, nu numai pentru bataie. Este un mod de viata, nu un sport pe care-l practici ca sa-l bati pe nu'sh care si nu se rezuma doar la activitatea fizica. Efortul fizic depus in timpul antrenamentelor de karate traditional conteaza destul de putin, importanta e vointa de a-ti depasi limitele si de a fi constient ca poti mai mult (in orice domeniu, nu doar la bataie).

 

Kata din traditional e o forma de lupta imaginara (imaginata real, cum zicea andronache...) impotriva unor adversari. Cine nu cunoaste bunkai-u' e si normal sa se intrebe ce folos au. Un kata invatat doar in gol nu te ajuta cu nimic. Trebuie sa stii si ce faci, nu doar sa faci. Dupa ce instructoru' te invata kata (corect) lucrat cu partener, abia atunci intelegi de rol are in antrenament.

 

Asaaaaaaaaa

Karate modern. Aici lucrurile sint mai simple. Toate tehnicile considerate periculoase au fost eliminate. Au ramas doar alea care sint permise in competitii, pentru ca scopul final e sa participi la concursuri si sa faci conditie fizica. Kata si-a pierdut toata valoarea, pentru ca include multe tehnici articulare, luxatii, etc. Instructorii nu te mai invata cum sa ii rupi genunchii sau cum sa-ti sugrumi adversarul, pentru ca "nu ai voie in competitie". Kata se face cit sa umple golu', ca un stil de karate nu e stil de karate daca n-are si kata.

Asta nu inseamna ca aia cu karate modern sint fraieri. S-ar putea sa-ti sparga fatza daca-i superi ) Si nici aia cu traditional nu inseamna ca-si tari... sint o groaza de pacalici din astia cu energii ascunse. Totul depinde de persoana care face ce face, nu de stil. Dar sa te lasi de karate ca n-a stiut instructoru' sa-ti spuna de ce faci kata mi se pare putina lasitate.

 

Puteti cauta pe google mai multe despre karateul traditional de okinawa, sau de diferentele dintre karate modern si traditional.

 

BTW, Alex_strat69, qwankido e relativ nou si nu e considerat un stil traditional, iar de kung fu vietnamez:O nici nu se pune problema. oricum e un stil foarte interesant.

Faza cu aia de-l imping pe maestru si nu reusesc sa-l clinteasca e simpla, o faceam si eu in tinerete.

 

PS. Care se baga la un kumite amical? :D

[Guest Legion]

Ca fost practicant de arte martiale aka Karate, imi premit sa zic si eu cite ceva.

Nu am citit toate posturile, pentru ca sincer, nu am avut rabdare.

 

Exista o sumedenie de stiluri de arte martiale si n-are nimeni timp sa vorbeasca despre fiecare in parte, asa ca o sa incerc sa lamuresc cum sta treaba cu stilurile de karate practicate pe la noi - Shotokan, Enshin si care or mai fi.

 

Tre' sa tinem cont ca toate stilurile de prin Romania sint stiluri de karate modern, care difera ca de la cer la pamint de stilurile traditionale. Karate-ul modern e o versiune extrem de simplificata a karate-ului traditional. In traditional scopul urmarit este formarea, educarea si pregatirea elevului pentru a fi mai bun in orice activitate din viata de zi cu zi, nu numai pentru bataie. Este un mod de viata, nu un sport pe care-l practici ca sa-l bati pe nu'sh care si nu se rezuma doar la activitatea fizica. Efortul fizic depus in timpul antrenamentelor de karate traditional conteaza destul de putin, importanta e vointa de a-ti depasi limitele si de a fi constient ca poti mai mult (in orice domeniu, nu doar la bataie).

 

Kata din traditional e o forma de lupta imaginara (imaginata real, cum zicea andronache...) impotriva unor adversari. Cine nu cunoaste bunkai-u' e si normal sa se intrebe ce folos au. Un kata invatat doar in gol nu te ajuta cu nimic. Trebuie sa stii si ce faci, nu doar sa faci. Dupa ce instructoru' te invata kata (corect) lucrat cu partener, abia atunci intelegi de rol are in antrenament.

 

Asaaaaaaaaa

Karate modern. Aici lucrurile sint mai simple. Toate tehnicile considerate periculoase au fost eliminate. Au ramas doar alea care sint permise in competitii, pentru ca scopul final e sa participi la concursuri si sa faci conditie fizica. Kata si-a pierdut toata valoarea, pentru ca include multe tehnici articulare, luxatii, etc. Instructorii nu te mai invata cum sa ii rupi genunchii sau cum sa-ti sugrumi adversarul, pentru ca "nu ai voie in competitie". Kata se face cit sa umple golu', ca un stil de karate nu e stil de karate daca n-are si kata.

Asta nu inseamna ca aia cu karate modern sint fraieri. S-ar putea sa-ti sparga fatza daca-i superi ) Si nici aia cu traditional nu inseamna ca-si tari... sint o groaza de pacalici din astia cu energii ascunse. Totul depinde de persoana care face ce face, nu de stil. Dar sa te lasi de karate ca n-a stiut instructoru' sa-ti spuna de ce faci kata mi se pare putina lasitate.

 

Puteti cauta pe google mai multe despre karateul traditional de okinawa, sau de diferentele dintre karate modern si traditional.

 

BTW, Alex_strat69, qwankido e relativ nou si nu e considerat un stil traditional, iar de kung fu vietnamez:O nici nu se pune problema. oricum e un stil foarte interesant.

Faza cu aia de-l imping pe maestru si nu reusesc sa-l clinteasca e simpla, o faceam si eu in tinerete.

 

PS. Care se baga la un kumite amical? :D

 

Pai tocmai asta incercam sa zic si eu. In stilurile asa-zis "moderne", kata sunt invatate doar ca dansuri, pentru ca instructorii nu-s capabili sa te invete tehnicile articulare,etc pe care le contin.

Impotriva acestei practici ma revoltam, si anume practicatul lor in gol (dupa cum ai zis si tu).

 

Daca exista instructori capabili sa-ti arate aplicatii realiste pt kata, tot respectul. Pacat ca nu-s mai multi.

 

Ce ma nemultumeste pe mine (la modul general) e faptul ca se fac tot soiul de afirmatii pseudo-metafizice, si cand zici "dovedeste-mi-o", esti tratat ca un soi de eretic incapabil sa patrunda misterele Extremului Orient.