Lantz distorsiune analogica

[Guest MMG]

Acest topic este pornit de mine sub inspiratia unei discutii avute cu Cosu si a topicului Analog vs Digital pornit de Blondu.

 

Experienta mea in domeniul procesarii digitale a sunetului este mult mai mare decit as fi dorit-o vreodata. Si spun asta pentru ca, din lipsa de resurse de toate felurile, am fost nevoit sa folosesc computerul ca pe o arma buna la toate - sinteza/sampling/procesare. Daca, in general, softul si hardul moderne dau satisfactii cuprinzatoare in ce priveste fiecare din aceste 3 utilizari audio ale PC-ului, in sectiunea de procesare exista, totusi, o Morgana. Este vorba despre distorsiunea aplicata prin mijloace software asupra semnalului audio provenit de la chitara/bas.

Si spun ca este morganatica aceasta distorsiune aplicata pe cai digitale pentru ca, pe masura ce te apropii de ea, mai tare te cheama spre dinsa. Pentru ca primele rezultate nu sint rele, si te indeamna sa incerci mai mult. Treptat, pe masura ce cunosti tot mai mult software si intelegi tot mai bine interactiunile dintre diverse plug-in-uri, rezultatele devin si mai bune. Tot mai bune. Dar, oricit de tare te-ai apropia de fatutza morganutza asta, niciodata nu vei obtine rezultate de care sa fii 100% multumit. Asa cum, spre exemplu, ajungi sa fii multumit total si instantaneu atunci cind dai un acord printr-o pedala analogica(/amplif pe tuburi). Stiti senzatia, dai o data in chitara prin pedala aia(/ampliful pe tuburi) si simti instant cum te umple sunetul cu totul. Ei bine, si digitalu' te umple (dupa o munca serioasa de setare), da' nu te umple de tot... Daca distorsiunea analogica suna organic, cea digitala suna morganic.

 

Fapt pentru care am stat si m-am gindit cum s-ar putea alcatui o sectiune analogica de distorsiune, pornind de la doua criterii fundamentale: pretul si varietatea timbrala. Nu pun aici problema alegerii unui amp pe tuburi, nici nu discut despre astfel de ampuri. Cine le are si cine vrea sa le foloseasca, poate oricind sa puna in effect loop-ul ampului o parte din lantzul de distorsiune discutat aici.

Ideea mea este, totusi, de a-ti alcatui lantul de distorsiune in asa fel incit sa poti folosi linistit la final un amp ieftin solid state (pe tranzistori), pastrind, totusi, calitatea sunetului pe tuburi. Dar, sa trecem la subiect - lantzul de distorsiune analogica.

 

Uitindu-ma eu peste neshte chestii software de la Akai, am dat din intimplare peste un efect interesant dar putin cunoscut al acestei firme. Este vorba despre G-Drive, o pedala de distors cu o arhitectura aparte. Pe linga potentiometrele rotative de Output si Drive, se mai afla si doua (!!!) egalizatoare pe aceasta pedala. Este vorba de doua egalizatoare grafice pe cite 6 benzi. Look here.

Trebuie sa recunoasteti ca nu vezi des asa ceva… Dar, in spatele acestei aparenţe de “exotism” se ascunde cu certitudine o experienta solida ca instrumentist a proiectantului. Spun asta pentru ca unul din egalizatoare se afla la intrare, inainte de etajul de distorsiune, iar al doilea egalizator se afla la iesire, după Drive. Justeţea acestei arhitecturi este verificabila.

Ceea ce veti intilni in fiecare din review-urile acestei pedale de la Harmony Central este observatia entuziastă că Akai G-Drive permite, pe linga calitate, si o mare VARIETATE a tipurilor de distorsiune ce se obtin cu ea. Practic, se spune ca poate fi folosita si pentru a emula diverse alte pedale de distors/overdrive. Remember, însă, este vorba despre o pedala analogica…

 

Am mentionat Akai G-Drive pentru a introduce, de fapt, pe unul din cei mai buni prieteni ai chitaristului: EGALIZATORUL. Si nu vorbesc despre pedalele alea amarite de egalizare cu 7 benzi produse de alde Boss, DOD, Digitech and such. In opinia mea, chitaristul trebuie sa-si ridice ochii de la picerele cu care pedalează şi să arunce o privire la rack-ul de lîngă inginerul de sunet. Acolo se află întotdeauna şi un egalizator grafic stereo pe cel putin 15 benzi (sau pe 31 de benzi), aşezat frumos în rack-ul de efecte.

Cînd un chitarist electric (no pun intended!) aude cuvîntul stereo, el trebuie instantaneu să şi-l traducă în cap printr-o sintagmă mult mai practică din perspectiva unui instrumentist: DUAL CHANNEL. Practic (ăsta este un cuvînt pe care îl folosesc obsesiv), un egalizator stereo de rack este alcătuit din două egalizatoare mono, ce pot fi bine-mersi folosite separat. Hop-şa-şa! Va amintiti de G-Drive? Două egalizatoare grafice cu o unitate de distors între ele. Aceasta este celula de bază a societăţii chitaristice…

So, în conturarea lanţului de distorsiune analogică pe care eu îl consider ideal şi aproape suficient, avem deja primele elemente. Putem obţine VARIETATE timbrală, pe lîngă calitate, încadrînd o pedală de distorsiune între 2 egalizatoare grafice. Bineînţeles, este de dorit ca aceste egalizatoare grafice să fie pe cît mai multe benzi. Eu cred că 15 benzi sînt suficiente, dar nu costă mult în plus să foloseşti pe 31 de benzi. Si, că tot veni vorba de costuri, ia să vedem cum stă treaba cu EQ-ul ăsta pe şpe benzi, stereo. Nu o fi scump ca ‘racku?

Well, păi, cît să fie o amărăştenie de pedală cu EQ pe 7 benzi? Hm, ceva în jur de 60 - 70 de euroi, pe la noi. Şi cît este un EQ de rack, stereo, cu 15 benzi, de calitate bună? Pe listele de preţuri în România am văzut un PV® 215EQ.

La www.mcmusic.com (la MC Music în Magazinul Muzica, sus, unde-s Korg-urile), un astfel de egalizator costă cu tot cu TVA fix 5 milioane de lei vechi! Şi ai la dispoziţie 2 egalizatoare grafice pe 15 benzi, de calitate. Pe care dai dublu faţă de o pedală de EQ, dar, ai cu cîte 8 benzi de egalizare în plus, calitate audio mai bună, şi nu-ţi pui problema alimentării, pentru că scula de rack are deja alimentare. Ca să nu se spună că fac reclamă cuiva, dau aici şi versiunea DOD, care, probabil, poate fi comandată la Pro Guitar (tot în Magazinul Muzica, la parter, au efecte DOD şi chitare Jackson):

http://www.dod.com/graphiceqs/sr430.htm

Sau, dacă preferaţi un EQ cu potentiometre mai lungi (mai practic), tot DOD are o varianta cu foarte puţin mai scumpă (sub suta de euroi la ei):

http://www.dod.com/graphiceqs/sr830.htm

Vedeti ca sculele astea au si led-uri pt indicarea nivelului de semnal, filtru subsonic, chestii, deci aduc mult mai mult decît o pedală de EQ pe şepte benzi.

 

Bun, deci, sper că lucrurile sînt clare pînă aici. Dacă ai o pedală de distors favorită, şi vrei mai multă varietate şi un control bun al sunetului, iti iei un astfel de EQ stereo de rack cu 15 benzi şi faci aşa, ca la G-Drive: înainte de intrarea în pedala de distors treci cu semnalul printr-unul din cele 2 canale ale egalizatorului, iar la ieşirea din pedala de distorsiune treci prin celălalt canal al egalizatorului. A, tocmai mi-am mai amintit un avantaj al folosirii egalizatorului grafic pe şpe benzi – ajută la eliminarea zgomotelor nedorite – hum, feedback. Deh, copilăria mea tranzistorică…

 

Cineva ar putea spune că pedalele de distorsiune au cel puţin doua reglaje de ton, bas şi înalte, iar unele au şi un reglaj de medii, unde se poate stabili atît banda de frecvenţă dorită cît şi atenuarea/amplificarea acesteia. Ok, put 2 tone controls against 15 bands of graphic EQ!… Right… De fapt, aici avem de a face cu un “vs.” fals, deoarece reglajele din EQ-ul grafic sînt fericit completate de cele aflate pe pedala de distors. Controalele de ton de pe pedală şi EQ-ul grafic nu se exclud reciproc, nici nu se fac reciproc inutile – ele sînt complementare.

 

Să nu ne oprim, însă, aici. Poate că vrem şi o tuşă de tub pe sunetul nostru… Oricum, recomandarea mea (umil consumator al cuvintelor unor nume mari care au făcut această recomandare cu mult înaintea servului vostru aici de faţă) este de a folosi două stagii de distorsiune (traducere stîngace din two stages, asta este…). Pe primul l-am cam rezolvat, nu? Este distorsul încadrat de EQ-uri grafice. Ce să punem după el ca să avem sunet de tub? Evident, excluzînd varianta ampului pe tuburi pe care o ocolesc aici.

Mentionez ca acest al doilea stagiu de distorsiune, cel pe tub, nu este neaparat un stagiu de distorsiune extrema. Nope, pina in break up, adica pina intra in clipping, tubul "incalzeste sunetul" realizind un efect de loudness. Acest efect este tot o distorsiune, o adaugire de armonice, dar mai subtila, mai discreta. In situatia in care prima pedala de distors este folosita pentru a crea o distorsiune tzapana, al doilea stagiu de distorsiune, cel pe tub, este de cele mai multe ori recomandat a fi folosit numai pentru efectul de loudness, in mod clean sau in preajma break up-ului (clipping-ului), si nu ca distorsiune in acceptia grea a cuvintului. Bun, acum sa revenim la pedala cu care ne facem sunetul de tub.

 

Păi, o variantă ieftină este să foloseşti o pedală Nobels ODR-B.

Nu vă lăsaţi înşelaţi de B-ul din coadă, deşi este o pedală destinată chitării bas, este foarte bună pentru chitară. De altfel (întoarce capul, pune mîna la gură şi şopteşte încet, secretos, către publicul din primele rînduri) efectele de distorsiune pentru bas sînt arma secretă pentru obţinerea unor timbre brutale şi băsoase pe o chitară, chiar şi fără drop D. Revenind la Nobels ODR-B, trei lucruri am de zis.

Primul este că atunci Drive-ul acesteia este dat spre minim, această pedală sună ca un amp clean pe tuburi, numai bun ca să dai o tuşă tubulară peste un sunet deja ţapăn distorsionat. Al doilea lucru pe care îl am de zis despre Nobels ODR-B este că dacă sînteţi în ziua în care vreţi să smulgeţi carnea de pe pereţi, puteţi să daţi drive şi din Nobels ODR-B, peste cel deja existent. Asta, bineînţeles, dacă se pupă cu chitara de dist folosită anterior, ştiţi că se pot şi deranaja reciproc dacă ambele au drive-ul/gain-ul date tare. Al treilea lucru bun la Nobels ODR-B este preţul, pe la 50 euroi… Vedeţi voi şi la Harmony Central ce se spune.

 

O altă variantă de a-ţi face sunetul să atingă tubul, după ce a ieşit din celula EQ -> distortion -> EQ de care vorbeam, este să pui după aceasta un Hughes&Kettner Tube Factor.

Aici avem de a face cu o sculă care la ei este pe la 200 euroi, dar care face şi desface, după cum puteţi vedea, bineînţeles, pe H-C.

Cred ca multe din review-uri sînt destul de sugestive, unele chiar arătînd că Tube Factor se poate substitui ampului pe tuburi la capitolul clean dar şi distors. Evident, ca la orice sculă pe tub, acesta poate şi uneori trebuie schimbat, ca să corespundă mai exact necesităţilor specifice fiecărui instrumentist. Ca un mic hint de culise, vă pot spune că Tone mi-a transmis că poate face ceva precum Tube Factor, iar despre Overdrive am auzit din sursă sigură că ar fi dat în boala preampurilor pe tuburi, deci, cred că avem cel puţin două variante autohtone la îndemînă (probabil şi la un preţ aborigen…).

 

So, ce avem pînă acum? Avem aşa: EQ -> distortion -> EQ -> tube pedal (sau excelente emulatoare tranzistorizate, precum Nobels ODR-B sau mai scumpele efecte din seria Sansamp a Tech21, www.tech21nyc.com). Boon, acum merită să facem o mică discuţie. Să presupunem că vrei să dai un boost înainte de pedala cu tub (deşi pedala cu tub îşi poate da asta şi singură). După cum puteţi observa, egalizatoarele grafice de rack pe care vi le-am indicat au pe fiecare canal un reglaj de gain pe ieşire, care gain este cam între 12 dB şi 18 dB, fără a intra în clipping intern. Deci, se poate da un boost. Iar celor cu ampuri pe tuburi, cărora le recomand introducerea in effects loop a celulei EQ -> distortion -> EQ, nici nu mai este nevoie să le spun că dacă gain-ul de pe EQ nu le ajunge, îşi pot pune oricînd o pedală de boost.

 

Aşaaa… Evident, lucrurile se pot combina şi altcumva, la modul EQ -> distortion -> tube pedal -> EQ. Oricum, după această bucată de lanţ urmează restul efectelor (modulaţie, delay, reverberaţie) şi apoi amplificatorul. Acesta din urmă poate fi liniştit pe tranzistori (solid state), deci, mult mai ieftin decît unul pe tuburi. Dacă vreunul din producătorii noştri locali face un canal curat de amplificare pe mosfet, cred că veţi ieşi foarte ieftin şi la o calitate foarte bună.

 

Ceva, totuşi, lipseşte în lanţul distorsiunilor… Am spus că un canal de EQ trebuie pus înainte de distors, deci, cum facem, intrăm cu chitara direct în EQ? Păi, asta nu prea se poate, în EQ se intră cu semnal de linie, nu cu semnalul de impedanţă mare şi voltaj mic de la chitarele pasive. Nici cu o chitară cu electronică activă nu este recomandabil să intraţi direct într-o intrare de linie cum este cea a egalizatoarelor de rack. Deci, înainte de celula EQ -> distortion -> EQ, trebuie pus un preamplificator. Acesta poate fi un ieftin DOD250 (parcă 180 RON la Pro Guitar) folosit cu Drive-ul la minim, doar pe post de preamp. Sau, foarte ieftin, cu siguranţă, oameni precum Tone sau Overdrive ar putea să vă facă un preamp mic, simplu şi bun pe tranzistori. It is a no brainer… (Offtopic. Aţi observat ce lejer vorbesc eu aici din perspectiva domnilor Tone şi Overdrive? Sper sa nu se supere pe mine, mă dau şi eu cu părerea despre cum ar fi dacă este să fie.).

 

Acum, lucrurile arată aşa: Preamp -> EQ -> distortion -> EQ -> tube pedal (sau înlocuitori pe tranzistori), cu varianta Preamp -> EQ -> distortion -> tube pedal -> EQ. Pe unde stăm cu banii? Ia să facem un calcul aproximativ: 50 Eur -> 60 Eur -> 60-100 Eur -> 60 Eur -> 60 Eur pe varianta ieftina, cu Nobels ODR-B ca tube pedal, şi 50 Eur -> 60 Eur -> 60-100 Eur -> 60 Eur -> 200 Eur pe varianta cu Hughes&Kettner Tube Factor. Pe ieftin, ar fi cam 300 Eur – pînă în 1100 RON pentru un lanţ de distorsiune complet analogic, cu touch de tub şi FOARTE FLEXIBL sub aspect timbral. După asta pui un amp solid state, un cab facut local şi eşti dotat trăznet pt o sumă sub 2200, 2300 RON, zic eu.

 

Pe varianta mai scumpă, costul ar fi cam de 400 – 450 euroi, cu tub adevărat. Şi gîndiţi-vă, cît costă un head pe tuburi zdravăn… Îl puteţi înlocui cu aşa ceva, avînd în plus o VARIETATE muuult mai mare în ce priveşte timbrele pe care le puteţi obţine, asta ca să nu mai vorbim de faptul că nu ai nevoie nici de secţiune de reducere a puterii ampului pe tuburi, ca să poţi fi full on distortion fără să-ţi elimini fizic familia şi vecinii – ieşirea din pedale este aproape de cea de nivel de linie, deci poate fi folosită şi la recording pe computer, la nevoie. Iar dacă vreţi ca la asta să adăugaţi şi efecte de modulaţie, delay, reverb, care sînt foarte bine realizate în digital, puteţi să adăugaţi, sfatul meu, o pedală Yamaha Magic Stomp 2, care este genială şi costă sub 200 euroi (dincolo, dar e mică şi nu cred că la vamă o să se uite cineva la pachet). Deci, sub 500 (pe varianta ieftină) şi sub 700-800 (în varianta scumpă) puteţi avea un lanţ complet de efecte pentru chitară, în care secţiunea de distorsiune să fie complet analogică şi întubată, iar totul să sune mai bine şi mai variat decît orice procesor digital care costă cam tot atît. Iar dacă Tone şi/sau Overdrive fac şi ei componente dintre cele pe care le-am pomenit deja (asta dacă au timp de la atîta sughiţat la cît i-am pomenit), puteţi ieşi chiar şi mai ieftin… La totale, cu amplificare (solid state) şi cabinet făcute local, se poate ieşi pînă în 1000 Euroi. În care mie, reţineţi, ai de toate… Cred că în varianta ieftină se poate ieşi şi pînă în 1000 USD, cu totul, adică efecte + amp şi cab…

 

Nu trebuie pierdut din vedere şi argumentul celor care folosesc procesoare digitale – “este greu să cari după tine ditai amplifu’ pe tuburi”. Corect, tocmai de aceea soluţia folosirii a 2-3 pedale şi a unui EQ stereo de rack (toate analogice) te scoate la fel de bine la sunet ca un amp, dar mult mai bine “la cîntar”.

 

Boon, deci, asta fuse ce aveam a vă comunica. Luaţi rîndurile mele nu ca pe un sfat sfătos, sau un motiv de polemică, ci ca pe un punct de plecare într-un schimb de idei şi păreri despre cum să ne alcătuim ieftin, bun şi flexibil timbral o secţiune de distorsiune analogică pentru chitarele noastre cele de toate zilele. Nu uitati, vă reamintesc, că VARIETATEA timbrului este factorul determinant al pledoariei mele de aici. Varietate ce se poate obţine cu un număr minim de efecte analogice, alese şi folosite inteligent. Iar numele de producători şi modelele de scule/efecte pomenite de mine pot şi trebuie să fie completate şi de alţi membri ai onorabilului nostru Forum, întru folosul informării fiecăruia dintre noi.

 

P.S. Nu mă pot opri. Pentru cei care nu s-au plictisit, încă, am o recomandare interesantă, care reduce nişte costuri şi mai oferă şi o utilitate suplimentară, pe lîngă cele discutate pînă acum.

Deci, avem în lanţul nostru de distorsiune analogică (pe care vi-l reamintesc aici: Preamp -> EQ -> distortion -> EQ -> tube pedal) două componente, preamp şi tube pedal, pe care le puteţi găsi într-una singură. Este vorba despre preamplificatorul VTB-1, produs de Studio Projects.

Pe acesta îl puteţi găsi în România la A. V. Audio Sys (www.avaudiosys.ro) unde costă 140 de euroi, dacă-mi amintesc bine. Dar, care este şmichiria cu acest VTB-1?

Păi, în primul rînd, VTB-1 este un preamplificator foarte bun, despre care puteţi afla păreri de bine şi foarte bine la Harmony Central.

 

În al doilea rînd, foarte interesant este faptul că VTB-1 are şi o secţiune de tub electronic… O-la-la la la-la-la-la-laaaaaa! La 140 de euroi? Culmea este că în review-urile de pe Harmony Central oamenii spun că această secţiune de tub poate fi folosită cu succes, sunînd foarte bine, dar folosită mai ales pentru a încălzi sunetul, ca un clean channel pe tub sau un clean channel puţin peste limita de break-up. Adică, tocmai ce ne trebuie nouă după partea Preamp -> EQ -> distortion -> EQ a lanţului de distorsiune analogică! Presupunem că la folosirea tubului din VTB-1 distorsiunea de bază este deja obţinută şi mai este necesară numai adăugarea tuşei de tub, a oomph-ului specific acestuia, deci nu avem nevoie să ducem în distorsiune excesivă tubul de pe VTB-1. BTW, tubul de pe VTB-1 poate fi şi el schimbat după gustul fiecăruia.

 

Dar, uitîndu-ne la VTB-1, ne întrebăm cum putem să-l folosim şi pe post de preamp şi pe post de pedală de tub. Simplu, în următorul document PDF, numit “VTB-1 wiring hookup”, se află schemele cîtorva modalităţi de conectare a echipamentelor/instrumentelor la acest preamp. După cum se poate observa, la spatele lui VTB-1 se află un conector numit “Insert”, care permite tocmai inserarea ÎNTRE partea de preamplificator a VTB-1 şi cea de tub a unui lanţ de efecte. După cum se poate vedea pe prima pagină a acestui document, linia întreruptă indică tocmai faptul că lanţul de efecte insert (cu tot cu return-ul său) se află ÎNAINTE de tub, dar după preamplificator. Nice, isn’t it? Astfel, cu 140 de euro ai şi preamp şi tub în sunet. Lanţul arată cam aşa: Preamp (VTB-1) -> VTB-1 Insert Send -> EQ -> distortion -> EQ -> VTB-1 Insert Return -> tube pedal (adica tubul din VTB-1 asupra căruia se acţionează cu reglajul Blend).

 

O utilitate suplimentară a VTB-1 este faptul că, folosind indicatorul de nivel cu leduri şi reglajul de nivel de ieşire, la care se adaugă ieşirea de linie balansată, VTB-1 este numa’ bun ca să te legi de o placă de sunet profesională, ca să faci înregistrări de acurateţe ca în sînul dalb al Preacuratei (sau în cel păros al lui Avraam, dacă preferaţi).

 

Ia să mai calculăm o dată. Pe varianta cu VTB-1 ieşi cu lanţul de distorsiune analogică, cu tub adevărat, pe la 300-360 Euro, avînd şi o sculă profi de înregistrare pe computer.

 

P.P.S. Hm, am găsit pe la noi o ofertă care conţine amplificatoare pe mosfet foarte ieftine – unul la 2x100 este la 4 milioane. Este vorba de amplifuri HQPower. Par cheap, dar nu-ti trebe ceva Hi-Fi pentru o repetitie, poate chiar mai mult decît atît. Poate că ar fi potrivite ca amplifuri solid state de instrument (alea de peste 200 sînt bridgeable!) puse după ce problema sunetului distorsionat şi tubular s-a rezolvat în manierele descrise anterior.

Le găsiţi în România la Conex Electronic, aici.

Pagina de amplifuri a producătorului, Velleman, este.

Poate vă interesaţi şi voi prin Bucale ce este de capul amplifurilor ăstora şi al firmei distribuitoare din România. Repet, pentru instrument nu vă trebuie un amplif Hi-Fi, ci unul decent.

 

P.P.P.S. Dacă cuiva nu-i convine că nu am folosit în textul de mai sus forma “sunt” a lui “sînt” şi “â”, să-mi… înlocuiască cu mîna lui în text ce crede de cuviinţă.

[Symbolic]

nu pot sa spun ca mi-ai luminat mintile cu inlantuirea asta decat cu variantele multiple. ma refer la pretul acestora care sincer nu l-am calculat niciodata. intr-adevar partea cu eq-ul mi se pare esentiala pentru un ton cat mai bun. distorsiunea in etaje diferite si ea este o solutie foarte buna dar se poate merge si cu un singur drive puternic dar in niste limite. Coi se da si din egalizare nu numai din distorsiune. ti-a luat ceva sa scrii tot si te felicit pentru interesul tau. pentru cei ce folosesc procesoare (si nu ma refer la cei care stiu cu ce se mananca astea) - in special incepatorii care dau 8 mil pe un proc si se bucura enorm - cred ca lor le-ai deschis ochii putin si le-ai aratat calea analogica. un topic mai mult decat util.

[Guest Sheriff]

Un "studiu" extins, chiar daca nu exhaustiv. Multumiri lui MMG

[George]

Excelent, MMG.

Singura problema ramasa nerezolvata ar fi compactizarea/transportul. O solutie ar fi sa afli cine e Darian ( ) si sa-ti faci un sac custom pentru rigul tau personalizat. Astfel scapi mai usor si ai de carat la eventualele gig-uri doar chitara, un mic amp solid-state si sacul/pedalboardul.

Eu am meditat indelung la aceasta problema si am ajuns la aceeasi concluzie intr-o forma usor diferita: as vrea ca la eventualele gig-uri sa car doar o chitara si un mic combo. Astfel, am contactat pe Overdrive (nu tin partea nimanui, dar cand am inceput proiectul, Tone nu isi pusese anunt) si am pus la punct un combo cu urmatorul signal-path:

chitara cu doze active (optiune personala, irelevanta ) -->

preamp (2 tipuri de drivel: lampi si hibrid) cu eq grafic (2) 7 benzi pre si post preamp --->

insert point ( de fapt am si posibilitatea paralel si serial)-->

power-amp 2 lampi 60 W (6l6, din nou optiune personala, puteau fi altceva)--->

difuzor Celestion Vintage 30

Toti parametrii vor fi comandati midi, dispunand de 16 memorii pentru recall. Preseturile pot fi "rechemate" cu orice controller midi.

 

Consider ca o astfel de solutie este cea mai eleganta pentru un chitarist incepator, care n-are chef sa care

[cearny]

MMG, multumesc mult. Sunt niste sfaturi grozave acolo. De altfe, cred ca voi pin-ui topicul asta.

[deadusa]

Sticky

MMG iti admir devotamentul fatza de analog..

[Guest _Theo_]

10 cu felicitari...ne-ai convins pe toti!

[NiNjA]

G-Drive-ul e mult prea scump acolo. L-am gasit la vreo 175 de euroi, fara transport. Doritorii sa ma contacteze.

 

Substitute pt TubeFactor: Maxon ROD-880 Real Overdrive - 120 euroi

 

sau

 

Maxon ROD-881 Real Overdrive/Distortion - 150 euroi.

[Susceptor]

respect...un singur lucru

ce ai propus tu este o varianta pt studio...intrucat daca vrei sa ai un distors diversificat o sa iti ia destul de mult sa faci tweaking live pe lantul precizat mai sus

recunosc ca ce ai zis tu va fii foarte diversificat ca ton dar uneori nu ai timp sa faci modificarile necesare

aici cica ar trebui sa intervina procesoarele de efect...bune pt o cantare...desi varianta prezentata de tine va fi calitativ ridicata dpdv tonal

 

bravo...ma bucur sa aflu ca exista oameni interesati de aceste lucruri si care au reusit sa aprofundeze destul

[Guest p_aciulea]

super tare, abia ieri seara am avut rabdarea necesara sa citesc tot ce ai scris. La mai mare.

 

 

... A, tocmai mi-am mai amintit un avantaj al folosirii egalizatorului grafic pe şpe benzi – ajută la eliminarea zgomotelor nedorite – hum, feedback. Deh, copilăria mea tranzistorică…

 

 

adica EQ-ul pe n-şpe benzi actioneaza ca un noise suppressor??

Edited September 14, 2005 by p_aciulea

[Elethan]

Intr-o oarecare masura... din experienta proprie si necalificata am observat ca orice frecvente extreme duc la microfonie atat inalte cat si joase so intr-o oarecare masura prin atenuarea unor anumite frecvente se poate reduce feedbacku deci si implicit microfonia si restul

[Guest p_aciulea]

super tare, vreau si io sa incerc

[Guest MMG]

Exactly my point, Elethan. Practic, sistemul "elastic" alcatuit din doze - amplif - difuzor are o frecventa la care intra in oscilatie cu un consum minim de energie. Asta ar fi frecventa de rezonanta a sistemului. Frecventa asta poate fi "gasita" cu ajutorul unui egalizator si atenuata, in general fara a afecta caracterul dominant al sunetului - de obicei este situata in zone pe care nu le prea doresti in sunet. Cu cit este mai mare rezolutia eq-ului, adica acesta are mai multe benzi, cu atit sansa de a "ingusta" colimatorul cu care vinezi frecventa nedorita este mai mare, deci si impactul general asupra sunetului este mai mic. Tot asa poti sa reduci si eventuale zgomote de inalta frecventa provenite de la interferente electromagnetice, dar si hum-ul de la single coiluri (desi pt asta este mai bun un filtru adevarat, nu un eq grafic).

[Guest p_aciulea]

merci pt info.

 

apropo, eliminarea zgomotelor de fond se poate face si cu un EQ parametric in 4 benzi???

 

o sa incerc diseara

[Guest MMG]

Un egalizator parametric pe patru benzi are probabil doua filtre tip shelf in capete (pe joase si inalte) si intre ele doua filtre ce actioneaza asupra cite unei benzi reglabile de frecvente. Deci, iti cam ramin numai doua filtre ce pot fi plimbate prin spectrul audio, si cu astea doua trebuie sa lucrezi si asupra caracterului sunetului instrumentului, dar si pentru reducerea zgomotului. Hm, cam putine benzi, nu? Dar, avantajul este acela ca la acele doua benzi poti regla mai fin atit frecventa pe care se centreaza, cit si latimea ei (din parametrul Q, sau rezonanta filtrului) - sub acest aspect flexibilitatea si precizia filtrarii sint superioare celor ale unui EQ grafic.

[Guest p_aciulea]

deci practic trebuie sa ma joc cu parametrii de la LO-MID si HI-MID din EQ-ul parametric, nu?? pana ajung la rezultatul dorit de a taia zgomotele nedorite.

 

merci si pt info asta :)

[Guest mibu]

hey MMG & the others!

am citit disertatia ta. am aici cateva obiectii de principiu:

- intai, nu stiu de ce va plangeti (mai ales cei mai tineri...) de caratul de scule?! drackul nu e deloc asa de negru precum pare.

- trebuie stabilit foarte clar, din start, ca sound-ul de tuburi NU se poate obtine cu nimic altceva decat CU TUBURI. nu are rost sa va amagiti ca se poate si altfel!

 

acum referitor la lantul/rile prezentate de tine:

- nu stiu nici un chitarist mare care sa aiba EQ-uri in rack/urile de scena! si asta pentru ca filozofia de baza in construirea unei instalatii de sunet performante este tocmai pastrarea unei cai cat mai scurte a semnalului original! orice element introdus in plus reduce din dinamica si caracteristicile sound-ului initial dat de combinatia chitara/degete (vezi aici un topic dezvoltat de mine pe tema asta: http://www.hardrock.ro/forum/viewtopic.php?t=940).

- elementul de baza uitat de tine este bufferul/erele, fara de care sound-ul initial al chitarii se "suge" mult inainte de a apuca sa faci ceva cu el (vezi acelasi topic de mai sus).

- de asemenea, daca presupunem ca nu vrei sa folosesti in acelasi timp si tot timpul toate elementele lantului tau, avem de-a face cu problema "true bypass" - pe scurt, sunetul se degradeaza enorm atunci cand pui pedala sau procesorul pe bypass.

- legarea obligatorie IN PARALEL a procesorului/oarelor de sunet de dupa elementele cu care obtii sound-ul de baza (clean sau od)!

 

...si nu in ultimul rand, problema pretului: pai la cat se aduna la un lant recomandat de tine, iti poti lua linistit un combo cu tuburi sau un head cu tuburi plus o boxa (boxa ti-o poti construi singur). acestea nu trebuie sa fie neaparat noi...

[pixy]

mi se pare mai mult decat just ce-ai postat aici, mibu.

[Guest MMG]

"- nu stiu nici un chitarist mare care sa aiba EQ-uri in rack/urile de scena!"

Refuz sa discut orice argument care contine cuvintele "nu stiu nici un chitarist mare care sa...". Iar asta pentru ca am cunoscut foarte multi picochitaristi "care sa"...

 

"si asta pentru ca filozofia de baza in construirea unei instalatii de sunet performante este tocmai pastrarea unei cai cat mai scurte a semnalului original!"

Lantzul propus de mine nu este lung. Daca esti dintre cei care urmeaza filosofia lui "ghitara in amp si gata", iti respect opinia, dar te avertizez ca exista si altfel de instrumenisti. Pe de alta parte, voi cita din post-ul meu initial:

"m-am gindit cum s-ar putea alcatui o sectiune analogica de distorsiune, pornind de la doua criterii fundamentale: pretul si varietatea timbrala."

Deci, "ghitara in amp si gata" nu este subiectul mesajului meu.

 

Tot din postul meu:

"Nu pun aici problema alegerii unui amp pe tuburi, nici nu discut despre astfel de ampuri. Cine le are si cine vrea sa le foloseasca, poate oricind sa puna in effect loop-ul ampului o parte din lantzul de distorsiune discutat aici."

Dupa cum poti observa, nu pari sa fi citit cu atentie mesajul meu.

 

"elementul de baza uitat de tine este bufferul/erele, fara de care sound-ul initial al chitarii se "suge" mult inainte de a apuca sa faci ceva cu el (vezi acelasi topic de mai sus)."

Vorbesti de o aplicatie live cu cabluri lungi. Nu asta aveam in vizor, este un caz particular in care fiecare isi configureaza rig-ul in functie de problemele "locale".

 

"- de asemenea, daca presupunem ca nu vrei sa folosesti in acelasi timp si tot timpul toate elementele lantului tau, avem de-a face cu problema "true bypass" - pe scurt, sunetul se degradeaza enorm atunci cand pui pedala sau procesorul pe bypass.

- legarea obligatorie IN PARALEL a procesorului/oarelor de sunet de dupa elementele cu care obtii sound-ul de baza (clean sau od)!"

Aceasta este inca o situatie de live. Eu am pornit o discutie despre cum sa faci un sunet distorsionat de calitate. In loc sa dai cu niste contraziceri frugale, ai fi mult mai util daca ai prezenta pe larg solutiile posibile in astfel de situatii, solutii care, pe cit posibil, sa pastreze criteriul meu initial de varietate timbrala.

Dar, la felul in care transpare filosofia lui "chitara in amp si gata" in cuvintele tale:

"...si nu in ultimul rand, problema pretului: pai la cat se aduna la un lant recomandat de tine, iti poti lua linistit un combo cu tuburi sau un head cu tuburi plus o boxa (boxa ti-o poti construi singur). "

ma intreb daca poti face acest efort.

Repet, eu am scris niste chestii cu cap acolo, lucruri provenite dintr-o oarecare experienta. Nu cred ca Forumul are nevoie de inca o persoana care sa deturneze un topic util si bine gindit catre eterna discutie dintre cei cu amplificatoare si restul lumii.

[barbarossa]

vreu sa spun 2 lucruri:

1 .dupa cum am mai sustinut: analogul sunt mai in your face decat digitalul, ceea ce il face mai bun.

insa o MARE parte a rolului pt un sunet organic, cald si bogat harmonic il joaca POWER AMPul

un power amp tzapan pe lampi POATE face si o pedala shitty sa sune mai frumos.

e vorba de acel breaking la care ajungi pe un amp pe lampi cand volumul atinge un anumit nivel pana la

cranked,adica la max.

bun.in aceasta ordine de idei, iata o solutie pt un buget redus,si nu numai...

daca nu aveti un m/boogie,marshall, 5150(6550) engl,etc you know hat i mean, sau daca aveti dar nu aveti posibilitatea bagati volum, solutia este un vox tonelab.poate ca sunt subiectiv, pt ca detin unul,insa am incercat o serie de alte procesoare si no one beats that.pe yahoo tonelab groups exista o multime de oameni, foshti posesori de boss gt 8,6,3,5,etc,pod-uri,gnx, si altele.parerea unanima este ca nici unul nu are ce are tonelab-ul: raspunsul,caldura etc pe care il ai de la un amp pe lampi.greu de spus in cuvinte.

de ce? pt ca 1.toate efectele sunt ANALOG

2. existenta unui 12ax7 in procesor pt a simula un POWER AMP pe lampi. e cel mai inteligent lucru ce l-au putut inventa si lucrurile vor fi din ce in ce mai bune de acum.

ce rezulta? caldura si dinamica. doua chitari nu suna la fel. nu ca la alte procesoare unde un reghin si un fender,gibson etc suna aproximativ la fel,+-hum.

check it out.

NU VREAU SA FAC RECLAMA. tonelabul l-am luat din state,iar despre korg-ul de aici (mcmusic) pot sa spun ca nu sunt prea seriosi.produsele de la ei sunt "second hand" in sensul ca din momentul in care ajung la ei in magazin si pana le cumpara cineva lucrurile sunt incercate si rasincercate de cei care vand,cand se plictisesc.cel putin in cluj cei care vand acolo toata ziua canta pe instrumentele din magazin. cu mine la un moment dat vorbea unu in timp ce canta la un bass

Edited November 16, 2005 by Adi

[Guest mibu]

hey MMG, iti inteleg frustrarea... la fel am simtit si eu cand au aparut, la topicuri deschise de mine, copilashi cu tot felul de "pareri contra" total deplasate.

insa:

la topicul acesta exista niste probleme de baza, pe care am incercat sa le aduc la lumina. poate nu m-am facut foarte bine inteles... de aceea imi permit sa ma explic inca o data.

 

am citit cu mare atentie (din nou) ceea ce ai scris. la o prima vedere pare totul ok, insa doar din punct de vedere teoretic. mi se pare de o inutilitate extrema folosirea acelui eq (la nivel de linie) intre care pui dostorsionatorul si mai adaugi in fata inca un preamp, numai ca sa faci adaptarea la nivelul de linie (de altfel cu o pedalutza nu sunt chiar convins ca obtii un nivel de linie corect...). sigur, tu insisti pe versatilitatea tonului, insa trebuie sa-ti spun ca "tonul" a murit deja dupa primul etaj de eq... vorbesc aici, desigur, de tonul original al chitarei. filozofia aceasta pe care o descrii aici este foarte aproape de ceea ce se face la modelere - pe care chiar tu se pare ca nu le apreciezi foarte tare (intr-adevar, aceastea nu au caldura, si, ce e mai rau, orice chitara suna aproape la fel pe ele).

de asemenea, nu pot fi de acord cu folosirea unui etaj final pe tranzistori! te amagesti rau de tot daca crezi ca vei putea obtine un ton cu adevarat bun si versatil folosind lampi in preamplificare si un etaj final SS.

nu sta, cum am mai spus, in picioare nici chestiunea pretului total al unui lant asa cum il prezinti tu. un etaj final pe tuburi facut aici este foarte ieftin! daca nu, pe e-bay poti gasi un marshall 2x20W (de o unitate rack) pe la 450€, ceea ce este absolut onorabil.

ca exemplu de versatilitate iti dau preamp-ul marshall JMP-1 (pe care-l posed si eu de altfel). l-am luat de aici, folosit, cu 200€. pai mai multa versatilitate a sound-ului e cam greu de inchipuit si te asigur ca nu o vei obtine cu nici un lant cu eq-uri. in plus e vorba de dinamica sunetului, care, iar, se sugruma in lantul de eq-uri. bineinteles ca in fata se pot monta pedalutze felurite (ts-uri, od-uri etc., daca chiar e nevoie, in plus jmp-ul are si loop de efecte, unde se poate conecta un procesor pentru delay-uri si altele).

 

in concluzie, parerea mea este ca lantul prezentat de tine e derivat din tehnologia digitala a modelerelor si ca nu este deloc profitabil pentru chitaristul sarac de la noi.

 

daca vrem sa vorbim despre high-end, ar fi foarte util pentru multi, insa asta (poate) intr-un alt topic...

[Guest MMG]

Sint doua puncte sensibile in care ai mare dreptate. Primul este cel al dinamicii. Acesta poate fi rezolvat alegindu-ti cu atentie componentele lantzului. In ziua de azi, deoarece anumite scule se fac in China, se pot gasi la preturi f bune scule cu caracteristici electronice/acustice foarte bune, intre aceste caracteristici fiind si dinamica. Atunci cind ai o dinamica de 100 dB la un EQ, si de peste 100 dB la preamp, nu ai ingustari de dinamica, crede-ma. Dar ai mare dreptate, aceasta este o chestiune foarte importanta, este bine ca ai punctat-o, deoarece eu nu o atinsesem. Solutia, este achizitionarea in cunostinta de cauza a unor scule cu dinamica mare, care exista si nu mai sint scumpe de cind sint facute de omul galben.

O alta chestiune este cea a faptului ca EQ-ul ar schimba dramatic tonul chitarei. Exact asta si urmaresc prin folosirea EQ-ului, daca ma intelegi. Unii o pot vedea ca pe un lucru rau, altii ca pe un lucru bun. Ceea ce este important este ca EQ-ul sa nu introduca distorsiuni de faza, din cauza proastei constructii si "asezari" a filtrelor. Distorsiunea de faza introdusa de filtre proaste ucide sunetul chitarei, nu folosirea filtrelor, in sine.

 

Nu ai dreptate cind spui " lantul prezentat de tine e derivat din tehnologia digitala a modelerelor". Dupa cum am scris in textul de deschidere al acestui topic, am fost luminat de studiul structurii unui distors AKAI, analogic. Pe de alta parte, studiind si procesoarele digitale, am descoperit ca producatorii lor au ajuns la aceleasi concluzii ca si mine. Iar asta pentru ca structura prezentata de mine este buna. Marile ei probleme survin in situatii live (pe care le-ai surprins corect) - ori, tocmai usurinta de a crea patch-uri complexe si de a comuta rapid intre acestea face ca procesoarele digitale sa faca fezabila structura prezentata de mine si in situatii live. Vreau sa intelegi ca tehnologia digitala a modelerelor este derivata din lantzul prezentat de mine, deoarece reuseste sa ofere un lucru dorit in analogic de multi chitaristi, dar greu realizabil. Este vicerversa fata de cum credeai tu, si se numeste progres tehnologic.

 

In principiu, o buna parte a asertiunilor tale tine de gustul pentru un anumit tip de sunet al unei parti a multimii chitaristilor. Gusturile nu se discuta, dar felul in care acestea s-au format este un subiect interesant pentru orice gear junkie, cum este chitaristul. Ceea ce tin sa repet este ca acest topic nu este pornit de la dorinta de a face un sunet precum cel al ampurilor pe tuburi, ci de a obtine un sunet distorsionat versatil. Eu, personal, sint un fan inrait al distorsiunii pe tranzistori, incalzita cu un canal clean pe tuburi. Dar asta este viziunea unui om absolut indiferent in fatza solourilor de chitara, al carui singur obiectiv este de a face sa sune cit mai crincen un riff simplu de chitara. So, decit sa ma contrazici frugal, nu ar fi mai bine sa deschizi un topic in care sa prezinti solutiile pentru chitaristul fin, care face solistica si utilizeaza o seama de finetzuri de tehnica chitaristica ce necesita un raspuns pe masura din partea amplificatorului sau? De fapt, acest topic nici nu ar fi necesar, pentru ca solutiile respective sint la mintea cucoshului. Asa este si solutia mea, care nu este a mea, dar este buna si mult mai putin discutata din cauza ine(r/p)tiei unei anumite parti a lumii chitaristice.

 

Relativ la preturi, cred ca cifrele expuse de mine vorbesc de la sine. La echivalentul pretului unui POD XT poti avea o chestie f faina, tocmai pt ca am si pomenit de nu stiu cite ori pe domnii de la noi care pot face scule cu tuburi.

Edited November 16, 2005 by MMG

[Guest mibu]

MMC, cei 100dB despre care vorbesti tu se refera la "dynamic range". eu vorbeam despre dinamica raspunsului, adica felul cum raspunde scula respectiva la cantatul pe chitara - reproducerea cat mai exacta a nuantelor de interpretare pe instrument. felul cum raspund tuburile este unul cu totul special, diferit de cel al tranzistoarelor sau al integratelor. exista insa integrate (foarte scumpe - pe care le-am montat si eu in JMP-ul meu) care se apropie de raspunsul tuburilor... dar cu siguranta nu e cazul in eq-urile de care vorbesti. in plus, ele sunt menite intregii benzi de frecvente a spectrului audio, pe cand frecventele utile pentru chitara sunt intr-o gama destul de restransa.

 

distorsiunile de faza sunt cu totul altceva... fiecare etaj de preamplificare inverseaza faza semnalului. chestiunea este ca la iesire semnalul sa aiba aceeasi faza cu cea de la intrare. in cazul etajelor finale, din cauza necunoasterii corecte a notiunii de faza gasim pe tot felul de forumuri complaints de genul "boxa cutare e proasta, suna like shit pe ampul meu", iar altii: "curios, la mine suna foarte bine pe ampul meu". e vorba de necorelarea fazei amplificatorului cu polaritatea difuzoarelor (nu, nu e vorba aici doar de a pune plusul la plus si minusul la minus...). orice introducere a unei alte shkatule in lantul audio schiba potential faza semnalului (daca, cum spuneam mai sus, nu este corelata faza de la intrare cu cea de la iesire).

 

ok. ajunge acum cu eq-urile. cu siguranta unii le vor folosi, altii nu. importat e ca toata lumea sa fie in cunostinta de cauza, sa stie "ce face" si de ce "nu suna ceva" - sau, dimpotriva, de ce "suna" altceva.

 

 

tu tot vorbesti de situatii live, insa nu e nici o diferenta intre acestea si momentul cand intri in studio (bineinteles cu conditia sa-ti aduci cu tine acolo instalatia - tocmai pentru ca vrei "tonul tau" pe inregistrare).

cum am mai spus, in cazul cand nu folosesti tot timpul pedalele la cantare, este obligatorie folosirea unui switcher/looper performant. eu am, spre exemplu GCX-ul de la DMC (vezi rack-urile de pana anul trecut ale lui Petrucci, spre exemplu). astfel nu mai sta nimic in calea semnalului din sculele nefolosite la un moment dat, asa ca tonul se pastreaza cat se poate de pur. este, daca vrei, echivalentul "schimbarii rapide a patch-urilor procesoarelor de semnal", insa la modul cat se poate de analogic.

 

 

acum, cu derivarea (sau ne-derivarea) sistemului cu eq in sine: e drept, orice pedala de distors sau overdrive foloseste un mic buffer la intrare si cel putin un filtru audio. pedalele foarte bune au un filtru inainte de a intra in etajul de distorsionare (pentru a selecta plaja de frecvente dorita a fi distorsionata) si unul la iesire. asta ar semana cumva cu ce spui tu. insa e vorba de simple filtre RC, pe cand un eq hi-fi despre care vorbesti tu este altceva.

 

 

da, ai dreptate - sistemul tau de obtinere a tonului este una din variante, iar eu prefer cealalta varianta. asta insa nu cred ca face acest thread mai putin interesant pentru useri...

[Guest dmc]

rcum am mai spus, in cazul cand nu folosesti tot timpul pedalele la cantare, este obligatorie folosirea unui switcher/looper performant. eu am, spre exemplu GCX-ul de la DMC (vezi rack-urile de pana anul trecut ale lui Petrucci, spre exemplu).

 

ce switch-uri ti-am dat eu tie vreodata?

[Guest mibu]

hey dmc! yeah, it sounds funny...;-) ok, n-o sa divulg ca esti, de fapt, posesorul lu' Digital Music Corporation...

[cpaulro]

Intr-o oarecare masura... din experienta proprie si necalificata am observat ca orice frecvente extreme duc la microfonie atat inalte cat si joase so intr-o oarecare masura prin atenuarea unor anumite frecvente se poate reduce feedbacku deci si implicit microfonia si restul

 

 

De ce nu poti folosi un feedback destroier? dar aici ai avea probleme cu "fluieratu" dorit nu mai merge sa te joci cu microfonia controlata ca Vai sau altii

[cpaulro]

hey MMG & the others!

am citit disertatia ta. am aici cateva obiectii de principiu:

- intai, nu stiu de ce va plangeti (mai ales cei mai tineri...) de caratul de scule?! drackul nu e deloc asa de negru precum pare.

- trebuie stabilit foarte clar, din start, ca sound-ul de tuburi NU se poate obtine cu nimic altceva decat CU TUBURI. nu are rost sa va amagiti ca se poate si altfel!

 

acum referitor la lantul/rile prezentate de tine:

- nu stiu nici un chitarist mare care sa aiba EQ-uri in rack/urile de scena! si asta pentru ca filozofia de baza in construirea unei instalatii de sunet performante este tocmai pastrarea unei cai cat mai scurte a semnalului original! orice element introdus in plus reduce din dinamica si caracteristicile sound-ului initial dat de combinatia chitara/degete (vezi aici un topic dezvoltat de mine pe tema asta: http://www.hardrock.ro/forum/viewtopic.php?t=940).

- elementul de baza uitat de tine este bufferul/erele, fara de care sound-ul initial al chitarii se "suge" mult inainte de a apuca sa faci ceva cu el (vezi acelasi topic de mai sus).

- de asemenea, daca presupunem ca nu vrei sa folosesti in acelasi timp si tot timpul toate elementele lantului tau, avem de-a face cu problema "true bypass" - pe scurt, sunetul se degradeaza enorm atunci cand pui pedala sau procesorul pe bypass.

- legarea obligatorie IN PARALEL a procesorului/oarelor de sunet de dupa elementele cu care obtii sound-ul de baza (clean sau od)!

 

...si nu in ultimul rand, problema pretului: pai la cat se aduna la un lant recomandat de tine, iti poti lua linistit un combo cu tuburi sau un head cu tuburi plus o boxa (boxa ti-o poti construi singur). acestea nu trebuie sa fie neaparat noi...

 

 

MIBU

NU stiu ce sa-ti spun mai exact dar din cate am vazut rakul lui Satriani si Vai erau si pre si post eq in lantul de efecte daca tii la ton si am cateva numere ale revistei Guitar World si Guitar Player in care erau niste materiale de rolul eq-urilor in construirea unui ton care se vrea apreciat.

[Guest mibu]

cpaulro, nu, Vai nu foloseste nici un EQ nici pre nici post (cel putin nu in ultimii 5-6 ani...). din cate stiu eu, nici Satriani (tot cel putin in ultimii ani). cu siguranta!

ideea este ca tone-shapingul ar trebui facut din combinatia chitara-amp, nu cu adaosuri exterioare. acestea ruineaza sunetul.

 

apropos de feedback-ul controlat al lui Vai - este realizat foarte simplu si natural, cu o doza Fernandes Sustainer care, impreuna cu un circuit electronic se monteaza pe si in chitara. nici macar nu trebuie sa te intorci catre boxe ca sa obtii armonicile superioare...

[Geiger]

Din cate stiam eu, inversarea polaritatii curentului care trece prin sistemul de sustain scoate armonici foarte bine. M-am documentat pentru ca Edge foloseste Fernandes Am cautat scheme si mi s-a parut destul de greu de facut, sper sa avem si noi intr-o zi o sectiune plina de home made stuff ca cei de pe http://projectguitar.ibforums.com/

 

In legatura cu sustainerul, cine vrea poate sa intre aici: http://projectguitar.ibforums.com/index.php?showtopic=16984

[karpi]

http://www.amptone.com/index.html

 

 

aicea se gasesc de toate , sfaturi , pareri , descrieri , oferte ...etc