barbarossa

cu usps poate nu ai sanse, dar ce a pus fictum acolo pare interesant. mai este si atlas shipping

trimiti mail la magazine de pe site-ul ala si intrebi daca trimit in romania. de incredere teoretic sunt, acuma e la aprecierea ta cat. risc va fi mereu cand vine vorba de cumparaturi online, mai ales ca nu exista feedback sau ceva de genul asta, insa japonezii nu prea au reputatie de tepari. important este sa poti comunica cu ei si sa afli/vezi cat mai multe detalii legate de chitara pusa la vanzare. sunt situatii si situatii. sunt situatii in care se vinde o chitara in conditii bune la pret mic si situatii in care aceiasi chitara, in stare mai proasta, se vinde mai scump. unele magazine cer chiar si de doua ori pretul pe acelasi instrument. daca urmaresti insa un timp, poti sa iti faci o idee cam la ce pret se da un anumit model de chitara.

eu citisem undeva chestia asta, dar nu mai gasesc unde. parte din pretul unui gibson se datoreaza si folosirii nitro. probabil ca sursa citata de mine nu e de incredere. cine e interesat de un astfel de instrument poate sa caute si sa se documenteze. http://en.wikipedia.org/wiki/Orville_by_Gibson The Orville by Gibson and Orville series were distributed by Yamano Gakki and were priced midway between the American-made Gibson guitars and the Korean-made Epiphone guitars. inca o data repet. nu am spus ca sunt proaste sau mediocre. sunt chitari bune, unele. multe chitari de serie japoneze erau chitari normale, nimic spectaculos. intradevar tokai-urile de la sfarsitul anilor 70 si inceputul anilor 80 si fender-ele din perioada 80 au fost mai speciale. la fel si modelele facute in serie limitata sau la comanda. asta era standard, de serie. pentru jumatate din pretul cu care s-a dat, da, era o afacere exceptionala. hai si 1000, dar 1600... nu era ceva model hi-end cum gasesti pe link-ul acela pus de tine.era, zic eu, cel mult un gibson lp standard din 90, cu long neck tenon. zic cel mult pentru ca gibson in perioada aia era top-notch. si gibson avand controlul asupra orville imi vine greu sa cred ca ar fi folosit material mai hi-end pentru chitarile astea. adevarul este ca e foarte greu sa urmaresti tot ce s-a facut pe acolo. au fost extraordinar de multe chitari facute la comanda. eu am pus acel link unde se pot urmari foarte usor preturile reale ale acestor chitari, si nu numai. in general, la capitolul second hand, preturile sunt cele reale. si e usor sa compari cu fender usa sau gibson usa. cu mentiunea ca sunt magazine cele care vand acolo, si ele se adreseaza in special japonezilor, de unde si micile diferente intre preturi, unele fiind usor mai scumpe pentru ca magazinul probabil vinde si in afara japoniei. oricum, diferenta este destul de mare fata de ce se cere in state sau europa.

acum m-am uitat la toate pozele de la licitatie. top-ul intradevar e flame maple top. dar pretul e din alt film...

la axis-ex intradevar unii spun ca este veneer, altii ca este top adevarat flame sau quilt. top este cert, eu am desfacut una si si vede clar in neck-pocket nu trebuie facuta confuzie intre veneer si top + veneer. unde ai doar veneer si sub el nu este top se vede foarte clar, intr-un anumit unghi in relieful topului, unde se imbina cele 2, 3 , 4, 5 bucati din care este facut corpul (sau spatele, daca vrei) veneer intalnesti si la j-custom, si la fendere japan signature, hi-end. nu e mare lucru. in functie de specificatiile chitarii, ideea este sa nu crezi ca tu chiar ai top, si sa ai doar veneer, nu veneer peste top, ca ala e acelasi lucru cu top-ul normal, doar ca e o leaca mai ieftin ca si cost de productie, si mai usor de vandut, facand chitara mai atractiva. diferenta intre cele doua tipuri/modele de chitara este ca: ebmm axis-ex e produs in sua, dar asamblat si comercializat in japonia, cu un pret de catalog de 200.000 yeni + iar orville lp standard este produs exclusiv in japonia, cu un pret de catalog intre 60-90.000 yeni. intradevar, japonezii au facut niste replici mai bune decat ce faceau gibson sau fender, pe la sfarsitul anilor 70 si inceputul anilor 80, dar asta in antiteza cu ce prostii faceau cei doi producatori in perioada aceea (lemn prost, pancake body etc). avantajul japonezelor a fost, pe langa reteta mai aproape de original, costul de productie si implicit pretul, fiind ieftine,facand ca raportul pret/calitate sa fie net in avantajul lor. o chitara de genul asta (celebrele tokai reborn, fender jv etc) se vinde in japonia, pentru japonezi, la cateva zeci de mii de yeni, in cel mai bun caz pretul initial, in functie de conditie. dar anumite persoane, in special americani, si in ultimul timp s-au prins si japonezii, au descoperit ce mare afacere e sa le iei atat de ieftin, de acolo, sa creezi cine stie ce mit, si sa le vinzi la niste preturi uriase. nu spun ca nu sunt bune. sunt bune, dar au pretul lor. adica chitara asta ala, japonez, o ia din japonia cu 60,000 si ti-o vinde tie cu 150,000 + 20,000 transport si vama. ia uita-te un pic aici http://www.digimart.net/pub_gk_list.do;jse...amp;x=0&y=0 au fost intradevar serii limitate de chitari hi-end, au facut si tokai, si fender japan, care la un pret de asta s-ar mai apropia de realitate, dar alea sunt mai rare. cel mai usor este sa iti dai seama dupa numele modelului, care ce e drept la cele de tip lp nu il gasesti niciunde, deci te bazezi pe onestitatea vanzatorului, dar la fender se gaseste in neckpocket. in perioada 80-90 modele gen st1xx sau lp/lps/lpc/ls/lc 1xx erau hi-end, adica cu un cost de productie de peste 100.000 yeni. numarul da mia de yeni, cost de productie. iar pretul de comercializare era undeva cu 10.000 mai ieftin.

de ce? este un simplu standard facut in japonia. iar faza cu nitrocelulose e trasa de par. din ce am citi eu pe net in japonia este interzis, si cred ca era si mai demult, folosirea acestui tip de lac. si sa nu uitam ca pana nu demult instrumentele japoneze nu au fost considerate hi-end, fiind lucrate cu materiale destul de proaste. cu mici exceptii, in perioada 80-90 nu s-a facut nimic special pe acolo. de prin 2000 s-au perfectionat si ei. un tokai model mai hi-end, la banii astia, cum avea moises sau dudu, este mult mai bine lucrat decat orville-ul acela. si un gibson din periada aia cam tot la pretul ala il gasesti, si iar, face de ras orville-ul ala, trust me. plus ca orville fiind un model standard, nu are flame top adevarat. are veneer peste top de maple plain. doar cele mai cele hi-end si scumpe au flame top adevarat. plus ca tind sa cred ca au veneer si pe spate si margini, pentru ca prea arata toate la fel, cu aceleasi striatii dungi intunecate ale mahonului. parca sunt trase la imprimanta. cauta si studiaza un pic fenomenul. nu ar fi cine stie ce noutate, vezi si fender foto flame, unde gaturile flame maple sunt toate la fel, sau aproape la fel, deoarece sunt o "poza"

waay overpriced. parerea mea

felix, ma refer la acest fenomen : Exposed frets: If the fingerboard continues to shrink due to dryness, frets will protrude from the sides and may even catch on clothing or cut your hand. While a repairperson can file off the excess, you should take action and humidify your guitar before other more costly problems develop(...) With constant playing, oils from your fingers should be more than sufficient to keep the fingerboard from cracking. asta nu mai tine de producator, ci strict de conditiile in care este tinuta chitara. e valabil pentru gatul nelacuit intr-o oarecare masura si pentru tastiera din abanos, care trebuie ingrijita sa nu se usuce prea tare. nu stiu in ce masura la abanos se vede mai deschis lemnul daca e prea uscat. palisandru nu e chiar asa sensibil, dar in cazul gibson poate totusi crapa binding-ul, care la o adica poate sa cada si asta deja devine deranjant. la maple nu prea ai treaba, mai ales daca e lacuit

comanel - cumparator serios si de incredere

felix: pe clapton il doare la parizer de chitara lui, si atunci, si acum, pt ca traia unde traia, avea la dispozitie cei mai profesionisti lutieri si isi permitea sa isi cumpere alta la o adica, sau o primea gratis. poti sa fi sigur ca la orice chitara vintage s-a lucrat destul ca sa fie tinuta in viata, mai ales la fender, care in mare parte erau varza d.p.v al craftmanship-ului. si totodata tu faci confuzie intre grija din punct de vedere estetic, care nu zic ca nu poate exista si nu ai de ce sa acuzi omul, desi din acest punct de vedere si eu sunt de principiu play that f#ckin thing, si grija fata de aspecte care tocmai ca te impiedica sa o canti, cum ar fi cazurile ce le-am enumerat mai sus. ca faci poc si se duc 300 din aia 4000 pentru o zgarietura e una, dar cand o duci la "lutier" sa-i pileasca tastele si face poc, e alta, ca deja acolo pe langa faptul ca pierzi mai mult te poti trezi cu alte probleme, care sa atraga proceduri si mai futuristice pentru lutierii de la noi, si poate ajungi sa o arunci la gunoi. e foarte simplu, lemnul lucreaza, si exista tipuri de finisare mai expuse sau nu. avantaje si dezavantaje, ce sa-i faci. gatul ala de pe jp are un feel cum n-o sa aiba fender-ul tau niciodata, dar omul trebuie sa se preocupe un pic mai mult de intretinerea lui.

in functie de chitara poti avea destule "probleme" cauzate de umiditate. felix tu spui ca nu ai probleme cu chitarile tale, dar trebuie sa ai in vedere ca in cazul tau (lac cu caru, gat din artar destul de sanatos si lipsa binding-ului) nu prea ai ce probleme sa ai. insa daca ai o chitara cu gat "unfinished" cum au music man, unele charvel, peavey etc, sau tastiera din abanos, sau binding, aceasta e mai sensibila la conditiile de temperatura si umiditate. jp dupa cate stiu are gatul mai subtirel si si asta contribuie la sensibilitate. as vrea sa va vad pe toti cei care faceti misto cum v-ati simti daca ati gasi chitara voastra nepretuita (ca nu vorbim de epifoane si alte stifturi de cateva sute de euro) cu tastiera de abanos crapata, sau cu tastele iesite in afara, eventual prin binding-ul gibsonului, care crapa si poate chiar se desprinde si cade. daca nu va dau banii afara din casa, nu prea cred ca v-ar pica bine. sa nu uitam ca traim in romania, unde sa setezi intonatia la un "lutier" e o aventura, daramite pilit taste, reparat binding etc. asa ca mi se pare pertinenta grija omului.

excelent topic. chiar vroiam si eu sa deschid unul pt dezbaterea subiectului asta.

tehnica si idei de nota 10

cluj, prima pe dreapta well una o dau, asa ca...

real men have two balls man, i love my balls...! although one's for sale...lol

enjoy http://www.youtube.com/user/MasterTracks18

super piesele. BRAVO!

ceva europe ?

pfff, ce ureche am!....

yamaha cu sustainer fernandes

dintre cele doua eu as merge pe tokai. doua motive. epi custom e acelasi lucru cu cel mai low epi standard, dar e mai scump. cam asa e si la tokai. 85 e cred ultimul sau penultimul ca si categorie de pret in gama tokai japan. dar e japan, are dupa cunostintele mele long neck tenon si top de artar, cele care trebuie sa aiba, cu veneer unde e cazul. la electronica sunt cam tot pe acolo. eu zic ca tokai japan e calitativ destul de mult peste epi koreea/china. dar si pretul probabil e mai mare, cel putin in romania/europa.

cum adica se merita?

la multi ani! tanti auguri!

plimbare?