www.rgc.ro Web analytics

Jump to content

George M.

Veteran
  • Posts

    1973
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    1

Everything posted by George M.

  1. Este mai greu sau nu se poate? Daca este mai greu, inseamna ca se poate.
  2. Tal este buna, dar nu prea pe gustul meu, desi imi place jazzul. O prefer pe Esperanza Spalding, va recomand sa vizionati recitalul ei, in mod special piesa Endangered species (min. 11:05), dar in mod cu totul deosebit piesa Wild is the wind (min. 16:20). Fata asta e incredibil de talentata. http://www.youtube.com/watch?v=IEDjowi3__k
  3. Sunt basist si am cojones (o pereche, iar la cerere, doua perechi) cu diametrul 75 mm. E ok? Contact pe PM.
  4. Daca zici ca ai meterial pentru doua cutii, atunci fa o copie de Marshall si una de Mesa si o pastrezi pe cea care iti place mai mult.
  5. Eu cam asa vad tendinta de participare: 80% cei cu pedale de serie/ copiate/ chinezesti/ ieftine si 20% cei cu pedale butique. 80-20 nu inseamna ca 80% din chitaristi au pedale de serie, iar 20% au pedale de butic. Eu cred (sunt convins ) ca din cei care au pedale de butic se vor prezenta doar 20%. Disponibilitatea (corect - indisponibilitatea) de deplasare este inclusa in cei 20%. PS: Inca n-a aparut pe aici nici un audiofil care sa spuna ca, desi se folosesc aceeasi schema si aceleasi piese (la modul riguros identic), apar, totusi, diferente de sunet cauzate de compozitia chimica a fludorului, tara de provenienta, temperatura si timpul de incalzire ale acestuia, bineinteles, daca s-a folosit letcon sau statie de lipit si, nu in ultimul rand, varsta si cetatenia electronistului care a copiat pedala.
  6. Suna bine? Este un tip pe forumul Power Audio care vinde tabla perforata. Poate are vreo bucata mai mica si pentru tine. http://www.forum.poweraudio.ro/viewtopic.php?f=19&t=15047&sid=1a2292ba03e6c176daf066f95a5fb539
  7. Atunci avem nevoie de un Cod de Procedura Fiscala.
  8. Exista cateva contraziceri de opinie intre tine, Ramurel, si regulament si, de asemenea, intre articolele 2 si 6 si ultima fraza din regulament. Din articolele 2 si 6 inteleg ca este in regula ca eu, cand am ochit un obiect, sa il solicit, iar pentru a mi se oferi obiectul, trebuie sa pun ceva la debara. Deci este un soi de schimb, fara a ma vorbi cu cel de la care voi primi obiectul. Primesc si dau, deci este schimb. Daca Septi are o donatie care este "pe rol", mi se pare onest sa primeasca obiectul dorit, in conditii de echitabilitate. Are importanta cand a postat Septi donatia, adica inainte sau dupa ce a solicitat husa? PS: Care este numele tau, ca nu-mi place sa ma adresez cu porecla? PPS: Am aflat intre timp, Calin, asa e?
  9. Si, daca se poate, sesiunea de teste sa fie inregistrata, sa auzim si noi, restul entuziastilor.
  10. http://lmgtfy.com/?q=how+to+adjust+action+on+acoustic+guitar
  11. Nu contest si nu vreau sa te contrazic. Dar incerc sa dezvalui si cealalta latura... oare acea vibratie pe care ai avut-o dupa 5 minute de cantat nu se trage de la faptul ca ai stiut (probabil inca de cand ai plecat de acasa) ca vei canta pe o pedala care costa 1000 de dolari? Si te asteptai ca la banii astia sa sune de sa te caci pe tine? Inca nu a aparut nimeni pe forumul nostru cu o pedala de 500 de dolari si sa strige Ba, haideti sambata la studioul cutare, aduceti si Boss-urile, Digitech-urile si Behringer-urile voastre si sa le testam dupa panou, iar sunetistul sa comute intre ele, fara ca vreun chitarist sa le poata vedea pana ce vor pleca de la studio si nici inainte de venire. Si fara a sti ce marci testeaza, ci doar tipul sculei, distorsiune, corus, mai stiu eu ce... Pentru ceilalti implicati in aceasta discutie: Noi ce facem aici? Incercam sa gasim motivul pentru care unele pedale sunt mai scumpe decat altele? Sau stim deja si incercam sa ne autoconvingem ca acesta este motivul? Parerea mea: Exista un prag al costului de productie care nu poate fi depasit de nici un producator de pedale. Aici imi fixez ca etalon de calitate (privind durabiitatea) marca Boss, sunt pedale bune, nu se strica usor. Vreau sa elimin din discutie ideea ca o pedala butic este mai scumpa decat o pedala de serie deoarece foloseste componente de calitate mai buna. Fals, si alti fabricanti folosesc componente de calitate buna si produsele lor nu costa 300 de dolari. Si pedalele de 100 de dolari traiesc ani de zile la abuzuri concertistice. Convingerea mea este ca: Pedalele butic sunt mai scumpe din cauza chitaristilor care scot banul pentru ele. Si scot banul cu usurinta deoarece, in mintea lor, cuvinte precum butique, hand made, hand selected, hand crafted, proudly made in Kosovo, asezate langa o eticheta pe care scrie $400, conduc la ideea de calitate, sunet bun, sunet unic etc. Nu cred ca se vinde durabilitate si sunet bun, ci cred ca se vinde ideea de durabilitate mai mare si sunet mai bun! Explicatia mea tehnica pentru pretul mai ridicat la butic decat la serie este: Buticarul ca sa manance, el si cu familia lui, trebuie sa vanda. Dar nu poate vinde mult fiindca nu are reclama, popularitate si credibilitate asa de mari precum marii fabricanti. Asadar, fiindca nu vinde decat rar, este nevoit sa propuna preturi mari din care sa obtina profitul mai repede. Si buticarul profita de faptul ca cuvintele magice (butique, hand made) alaturate unui pret mare, inmoaie orice chitarist frustrat sunetul pe care il viseaza. Sa nu spuneti ca buticarul are costuri de productie mai mari decat marii fabricanti. Un buticar isi face treaba cu un letcon, cateva aparate de masura, un atelier mic, pe cand Boss (de exemplu) are linii automatizate de productie, utilaje automate de plantat si lipit componentele, laboratoare de cercetare si proiectare, cheltuieli de regie etc. Oare nu Boss (de exemplu) are costuri de productie mai mari decat butique? Ba da! Si de ce vinde mai ieftin, totusi, decat butique? Pentru ca nu doreste sa recupereze investitia in timp scurt prin umflarea pretului de vanzare. Ai eu un plan de amortizari calculat pe termen lung, astfel ca o fractiune mica din costul investitiei se gaseste in fiecare pedala vanduta, asa functioneaza o companie mare. Dar un buticar nu isi permite sa faca asa ceva. Daca nu vinde macar 1-2 pedale pe saptamana risca sa iasa de pe piata urgent. Iar ca sa reziste practica strategia pretului mare. Suplimentar: Strategii de pret (universal valabile): - strategia pretului ridicat: obtinerea de profit imediat, amortizarea investitiei in timp scurt, volum de vanzare scazut, imagine buna prin prisma pretului ridicat (a se vedea Rolls Royce); - strategia pretului scazut: obtinerea de profit pe termen mediu-lung, amortizarea investitiei in timp indelungat, volum de vanzare ridicat, stabilitate pe piata.
  12. Nici eu nu suport chestia asta cu lucru manual, in schimb, la chitaristi prinde foarte bine, si asta ma enerveaza si mai tare. Nu dezvolt mai departe subiectul, caci am multe pe suflet legat de.
  13. Propun ca Mihai sa creeze un topic nou in care sa faca o prezentare ca lumea, cu istoric, descriere, misiune, viziune, scop, slogan, imagini, date de contact, proiecte in lucru si alte informatii, iar acesta sa fie inchis (fara postari sterse), fiindca informatiile sunt aruncate pe ici pe colo si relativ greu de gasit.
  14. George M.

    Bancuri

    Prima zi de scoala: Invatatoarea: Copii, ce-ati mancat la micul dejun? Clasa: salam, cereale, ou fiert, lapte cu cacao, pastrama etc. Bula: hamsii. A doua zi de scoala: Invatatoarea: Copii, ce-ati mancat la micul dejun? Clasa: sarmale, friptura, cozonac, pulpa la gratar etc. Bula: hamsii. A treia zi de scoala: Invatatoarea: Copii, ce-ati mancat la micul dejun? Clasa: carnati, ochiuri, pastrama, fursecuri, caizer etc. Bula: hamsii. Invatatoarea: Bula, maine avem inspectie, daca zici ca ai mancat tot hamsii, te las repetent! A patra zi de scoala, inspectia: Invatatoarea: Copii, ce-ati mancat la micul dejun? Clasa: salam, cereale, pandispan, lapte cu cereale, friptura etc. Bula: caviar. Dar de unde ai avut, mai Bula, caviar? Pai a cumparat tata aseara, cand a venit de pe santier, hamsii si eu am stat toata noaptea sa le scot ochii.
  15. Da` tu pui autocolant chiar pe tot ce prinzi?
  16. In Craiova nu exista magazin de instrumente muzicale? 30 de lei corzile, 20 de lei Fan Courier-ul, unde-i afacerea?
  17. Tocmai, ca n-ar trebuie sa ti se arate pedalele, n-ar trebui sa le vezi. Ci sa stea cineva dupa un panou si sa comute intre ele, iar tu, sa stai dincolo cu chitara si sa asculti diferentele.
  18. Ca o completare, doresc sa ii informez pe cei care spun ca seamana chitara cu Ibanez, ca lucrurile sunt diferite in industrie, in cazul de fata, fabricatia de instrumente muzicale, atunci cand vine vorba de protectia marcii si a dreptului de proprietate intelectuala. Pentru ochiul liber este simplu de afirmat ca o chitara seamana cu alta, dar, din punct de vedere tehnic, cand le pui una langa cealalta si, pentru a le compara, sunt utilizate mijloace, aparate si instrumente de masura (subler, calibre, masina de masurat in coordonate, masina de scanat 3D cu laser etc.), iar in urma masuratorilor se constata ca dimensiunile unei chitare sunt diferite de dimensiunile celeilalte, ei bine, acele chitare sunt diferite! Pentru ca o piesa (chitara, tanc, motor de avion etc.) sa fie considerata diferita de alta, in proiect si apoi confirmat prin masuratori, trebuie sa existe diferente privind: dimensiunile (liniare, circulare); pozitia relativa a suprafetelor (unghiuri, paralelism, perpendicularitate); aspect (starea suprafetelor - rugozitate, culoare, diferite straturi superficiale, decoratii); materialul (mergand in profunzime pana la formula chimica, nu doar categoria de materiale); destinatia si chiar denumirea. Conditiile de mai sus pot fi indeplinite sau nu simultan/ integral. Institutiile de protectie a marcii si a dreptului de proprietate intelectuala stabilesc care sunt diferentele minime intre dimensiuni, aspect, material etc., pentru a fi indeplinite conditiile de diferentiere. Exemple: Automobilele au 1 sasiu, 1 motor, 4 roti, 2-4-5 usi, 5 locuri, confectionate din materiale metalice/ nemetalice. Sunt asemanatoare, cel mult, identice, doar ca principiu de functionare, in rest, nimic nu este la fel, decat elementele de asamblare standardizare international. Telefoanele mobile, marea batalie, Samsung - Iphone, diferentele constau un razele de racordare a colturilor carcasei, forma butonului, forma generala a carcasei: la Iphone laturile sunt drepte, la Samsung laturile sunt "arcuri de cerc" cu raza mare, care par a fi laturi drepte (pentru ochi), dar cand le masori sunt curbe, deci diferite. Daca instrumentele Vlahopol nu au aceleasi dimensiuni ca la alte marci, atunci ele sunt diferite. Decuparea din corp cu forma de maner, pe care o mai vedem la Ibanez JEM, nu seamana nici ca dimensiuni, nici ca forma. Aa, ca este o decupare in corp cu forma de maner pe care am mai vazut-o noi la JEM... si ce daca? Automobilele nu au toate, indiferent de model, farurile in zona fontala, stopurile in zona posterioara, rotile in zona inferioara?? Argumentele carcotasilor cum ca seamana, ca te-ai inspirat, ca duce un pic... nu tin! Nu il cunosc personal pe fabricantul de chitare Vlahopol si nu am fost pus sa-i iau apararea, dar ca om care lucrez in industrie si mai stiu pe ici pe colo cum se tine furculita pentru a manca felul asta de mancare, am simtit nevoia sa clarific acest aspect al asemanarilor. Mult succes, Mihai! (sper ca te numesti Mihai )
  19. Hm, cred ca este o chestiune legata de studiu, adica, na, prin exercitiu putem imbunatati multe lucruri. Insa ce mi se pare mie mai greu in a fi basist, nu tine neaparat de tehnica mainilor, desi, un basist trebuie sa aiba maini ferme, care sa execute comenzile prompt, ci tine mai mult, in opinia mea, de starea pe care o are basistul in contextul de trupa si in timpul interpretarii. Stare care este determinata de cunoasterea buna a locului unde trebuie sa se afle basul intr-o melodie, de cunoasterea rolului basului intr-o formatie, de capacitatea basistului de a identifica momente oportune in care, prin interventia sa, poate creea diferite senzatii. Pentru mine, basul este un instrument pe care imi place mai mult sa-l simt decat sa-l aud. Nu, corect este, sa-l simt si sa-l aud. Chitara, vioara, pianul si alte instrumente pretabile solisticii, imi place sa le aud. Pentru mine basul este un instrument aparte. Daca n-ar exista, nu neaparat basul, ci frecventele grave, pentru muzica ar fi o mare pierdere. Clipul din a 34-a postare, cu piesa lui Eminem... basul canta in continuu nota La, ceea ce este extrem de banal, si chiar ii permite tipului sa faca niste poante simpatice, dar ce subtire ar fi fost acea melodie fara optimile pe La. Pentru mine are farmec chiar si aceasta partitura de bas, La-La-La-La... PS: a canta la bas, nu este greu, in fond, sunt tot corzi (mai groase), care se aseaza pe niste taste (mai departate), asezate pe un grif (mai lung). Dar a fi basist... aici este adevarata incercare.
  20. Scuze acceptate! Alta este filosofia mea: nu combin limba romana cu limba engleza sub nici o forma. Ori vorbesc pe romaneste, ori pe englezeste. Acolo in stanga, cum ai observat si tu, este scris integral in engleza. Si mai am o filosofie: cuvantul linc nu exista in limba romana, inca; dar cum vor mai aparea neologisme in vocabular daca nu le introducem noi, vorbitorii? Deja am inceput sa vad tot mai des cuvinte precum sait (de internet), maus, si ma bucur. Cuvantul sait stim ce inseamna, este legat de internet, dar site (pentru cernut), dar sit (arheologic), asa cum obisnuim sa-l vedem scris pe internet? Neologismele pe care le stim si utilizam zilnic cum au aparut in vocabular? Nu oare prin a fi scrise precum au fost auzite la straini? Cuvinte precum abajur, concern, doping, interviu, miting, greva, opac, sanvis/ sandvis/ sendvis, mersi, solvent, anduranta cum au patruns in limba romana? Este snobismn, mandrie ca stim engleza sau rusine sa scriem sait, maus, clic, linc, giob, marchet, leptop, uichend, meneger, setap etc, desi, multe din aceste cuvinte au echivalent in limba romana. Nu incerc sa schimb parerea nimanui, dar eu asa cred ca este mai bine. Scuze pentru divagatia de la subiect, da, este greu sa canti la chitara bas, la fel de greu ca la oricare instrument muzical!
  21. Pentru toti In Romania, unde inca se mai vorbeste limba romana, cuvantul bas se pronunta bas si se scrie bas. Punct! In limba romana se scrie cum se aude; vorba coanei Chirita, scriem cum cetim. Daca scrii bass, atunci sa pronunti beis. Imi zgarie retina si timpanul cand vad ca se scrie bass si se pronunta bas.
×
×
  • Create New...

Important Information

"This site uses cookies. By continuing to browse the site you are agreeing to our use of cookies.