StratMan

O fotografie recenta, la o "prived party" organizata la Arenele Romane, unde a cantat actualul "Mondial". De la stanga la dreapta: Dan Andrei Vladimir Aldea, Misu Cernea, Doru Ionescu, Dragos Vasiliu. Oare se pune la cale ceva?

O superba balada, cu un solo de acelasi calibru, realizat de Doug Aldrich, la min. 3:33:

Un supergrup, nou infiintat, impresionant!

De fapt, concluzia este cat se poate de clara: de ce si-ar cumpara unii instrumente scumpe, daca ei nu reusesc sa realizeze diferentele fata de cele ieftine, nu?

O piesa celebra iar solo-urile celor doi frati Santana, Jorge si Carlos, incep la min.2:15:

O alta trupa recenta care activeaza in Spania:

De fapt, subiectul legat de joint-ul neck-body a mai fost dezbatut, candva. Din observatiile proprii, am putut constata ca tipul de imbinare influenteaza, de fapt, doar tonul chitarei, nicidecum sustain-ul. Aceste tipuri de imbinare (bolt on, set neck si neck through) se comporta, in realitate, ca niste filtre "trece banda". "Bolt on"-ul taie o parte din frecventele joase, favorizand inaltele, "set neck"-ul favorizeaza mediile, in general, taind un pic si sus si jos iar "neck trough"-ul lasa sa treaca tot spectrul de frecvente. Desigur ca tipul de "joint" in combinatie cu tipurile de lemn folosite si de dozele alese vor da in final un raspuns tonal preferat de unii sau de altii. Senzatia unui sustain mai mult sau mai putin preganant este data doar de frecventele din raspunsul chitarei si atat. Acum, nu trebuie sa-si inchipuie cineva ca vreun tip de imbinare este superior celorlalte doua. senzatiile de "ton" si "sustain" ale unei chitare electrice le simte, in primul rand, cel care canta efectiv pe chitara respectiva si acesta isi va alege combinatia dorita, in functie de ce muzica ii place si de cum ii place "sa-i sune". Sunt multe de povestit in legatura cu acest subiect, insusi mai sus amintitul Blackmore folosind un "set neck" pe o varianta mai veche (americana), dar (cam) scumpa a modelului sau signature de prin anii '90, care era echipata cu doze FLS si la care a renuntat dupa un timp. De asemenea, Carlos Santana, foloseste, pana pe la inceputul anilor '80, o chitara Yamaha SG 2000, care era fabricata cu joint de tip "neck trough", cu care interpreteaza de multe ori "live", celebra piesa "Europa". Lui Robben Ford, firma Fender ii fabrica in anii '90 un model in 3 variante, cu set neck si neck through, dar si cu combinatii diferite de lemn, pe care le folosea in functie de piesele dorite. Repet, sunt multe exemple de discutat in acest sens, cel mai bine fiind sa nu se disece firul in patru decat atunci cand se dobandeste experienta necesara evaluarii diferentelor.

care solo?

din cate imi dau seama, chitara ta copiaza modelul Brian May. acea chitara (numita "RED") are un gat cu profil "D shape" si un radius (care se poate observa, la o analiza mai atenta) de 7" (asa cum au avut chitarele fender telecaster si stratocaster, pana la inceputul anilor '80) in concluzie, astfel de forme de gat, le poti gasi pe anii de inceput ai chitarelor fender telecaster ('51, '52), precum si pe stratocaster ('54), cu diferenta ca modele REISSUE ale acestor ani au radius-ul de 7.25". daca nu ma insel, un fender stratocaster 1954 anniversary (deci un model "reissue", cu radius de 7.25 si taste de tip "fender vintage") se gaseste expus la Guitar Shop. tastele, la modelul Brian May, par a fi de genul tastelor late si joase, folosite la chitarele electrice Gibson SG de pe la inceputul anilor '60. pe de alta parte, daca vrei sa vezi cum arata si cum se comporta niste taste Dunlop 6105 (se mai numesc "narrow jumbo") pe un radius de 7.25", gasesti tot la Guitar Shop, un Fender Road Worn '60 Stratocaster, care are astfel de taste, montate pe un radius de 7.25, singura diferenta fiind gatul cu profil "C shape".

excelent, Andy ! si:

apropo de chitaristi romani valorosi, iata un solo realizat de regretatul Sandu Abramovici, in maniera "The Ventures" (min. 1:23): https://www.youtube.com/watch?v=pbn0BXHwIzg

credeam ca e un forum pt. chitaristi...

solo-ul, la min. 2:39:

Poate ca n-ar fi rau sa urmariti si sa incercati sa intelegeti si asta:

vorba (de duh) a lui Anton Hasias, basistul de la Monolit (printre altele): Ce, ne mai certam acuma, pentru un semiton?!

Dragos_007: te-ai apucat de studiat chitara clasica, in concluzie, modul de abordare, inclusiv, a acordurilor in chitara clasica este diferit de cel al chitarei moderne (desigur, esenta ramane aceeasi). asa, mai pe intelesul tau, la chitara clasica se pune accentul pe citirea si executia, la prima vedere, a notelor de pe portativ, fie ele asezate pe orizontala sau pe verticala, notiunile despre acorduri studiindu-se oarecum separat. ajungi astfel, intr-un anumit stadiu, ca tu sa prinzi si sa canti anumite insiruiri de note asezate pe verticala portativului, fara ca tu sa stii ca ele reprezinta acorduri si sa le cunosti denumirea (executia lor fiind usurata de cifrele romane notate deasupra portativului, care indica pozitia de prindere pe grif-VII, de ex.) . afli mai tarziu, cand te ocupi de studiul acordurilor, cum se formeaza, ce contin ele si cum se denumesc. la chitara moderna, dupa ce se parcurg anumite stadii de studiu si se avanseaza, pt. simplificare, acordurile se cifreaza, in functie de ce note contin si capata denumiri de genul celor expuse de catre @guitar88 , cum ar fi C, C6/9, C7, C7M, C11, C13 sau Cm, Cm7, Cm7M etc. sub aceasta denumire cifrata, acordurile sunt inscrise deasupra portativului care expune linia melodica si astfel, se poate citi mai rapid si acompania mai usor cu chitara. pt. a putea intelege modul de formare a unui acord-care, in fond, contine niste note anume, aflate pe niste trepte anume existente intr-o gama anume, in care indeplinesc niste functii anume, note care se iau intr-o anumita succesiune (rasturnare) si pastreaza anumite intervale intre ele-tu trebuie sa pornesti de la definitia unui acord, sa o intelegi si sa incerci sa o aplici. ai grija ca, pt a intelege cu adevarat acordurile, trebuie sa stapanesti mai intai foarte bine notiunile teoretice legate de intervale, de caracterul gamelor, de treptele gamei si de functiile notelor in gama. altfel spus, este normal ca tu sa nu intelegi anumite lucruri atunci cand se foloseste un limbaj pe care, din pacate, tu nu il cunosti inca. se pare ca tu esti in stadiul in care citesti si executi notele de pe partitura (mai bine sau mai putin bine), dar nu stapanesti inca notiunile de baza ale teoriei muzicale. este explicabil de ce profesorul tau de chitara clasica "iti da cu lingurita", notiunile de teorie muzicala predandu-se gradat in timp, pe masura ce se avanseaza si cu practica pe instrument, tocmai pt. a se intelege si retine mai usor. tu, daca esti pasionat in a afla si invata aceste notiuni, cauta o carte de teorie muzicala in limba romana si incearca sa citesti si sa intelegi si incet-incet, ti se vor limpezi lucrurile. succes!

@Dragos_007: de la coarda 6-Mi, pana la coarda 1-Mi, notatia de mai sus reprezinta tastele pe care se apasa, "o" insemnand coarda libera. astfel iar "x"-coarda etufata (care trebuie atinsa cu degetul doar ca sa nu mai sune-mute). in exemplul (foarte elocvent, aratat mai sus de catre colegul @andydufresne ) ti se arata un acord Do major-C, in trei forme: - directa: x32010, adica: coarda 6, adica Mi (gros), este etufata (x); coarda 5 este apasata pe tasta 3, obtinandu-se nota Do ©, fundamentala acordului, care este nota cea mai joasa in cazul de fata, adica "in bas"); coarda 4 este apasata pe tasta 2, obtinandu-se nota Mi (E), care este terta acordului; coarda 3 este libera (o), obtinandu-se nota Sol (G), care este cvinta acordului; coarda 2 este apasata pe tasta 1, obtinandu-se (din nou) nota Do-C, care este, de data asta, octava fundamentalei; coarda 1 este libera (o), obtinandu-se (din nou) nota Mi (E), care este, de data asta, octava tertei. aceasta prindere se mai denumeste: cu tonica (fundamentala) in bas. -rasturnarea I: 032010, adica: acelasi lucru ca mai sus, cu diferenta ca in acest caz, coarda 6 este lasata sa sune liber (0), obtinandu-se nota Mi (terta acodului), ea fiind cea mai joasa nota (in bas) de data asta, motiv pt. care se mai denumeste: prindere cu terta in bas. -rasturnarea a II-a: 332010, adica: acelasi lucru, cu diferenta ca in acest caz, coarda 6 este apasata pe tasta 3, obtinandu-se nota Sol (cvinta acordului), ea fiind cea mai joasa nota (in bas) de data asta, motiv pt. care se mai denumeste: prindere cu cvinta in bas. mult succes, in continuare!

Exista pe acest forum un user, @EugenRo2001 , la care poti apela cu cea mai mare incredere. Executa niste lucrari incredibile!