Armonie, Compozitie, Reguli Si Exceptii

[Guest futurecomposer]

da, consonanta se stabileste in raport cu nota de bas (cu cantus firmus-ul).intre mi shi si este o cvinta,interval considerat consonant

 

 

 

Multumesc Squier si Karpi pentru raspunsuri.

 

Totusi as mai avea o nelamurire.

In imaginea de jos apare ca nota la este disonanta incadrata de doua consonante ( la, si).

Intervalul dintre mi (a doua linie melodica) si la (prima linie melodica) nu este cvarta? nu e consonanta?

Sa fie asa de complicat incat consonantele/disonantele sa se stabileasca pe verticala, iar cand vine vorba de linia melodica sa se calculeze pe orizontala si sa fie valabil doar pentru nota de pasaj? Pe verticala ar fi: primul interval treime, al doilea cvarta (consonant), al treilea cvinta. Asadar toate sunt consonante.

Pe orizontala se poate calcula doar linia melodica. Asadar toate sunt disonante (sunt secunde). Eu alta logica nu vad. Daca este asa, nota la care este disonanta, poate fi consonanta daca nu vorbim de notele de pasaj melodico ornamentale?

In contrapunctul cu miscarea oblica nota la este consonanta sau disonanta?

Sper sa intelegeti ce nu inteleg eu

 

Edited March 1, 2011 by futurecomposer

[Guest Kairos]

Septima de dominanta

 

Am citit pe un site ca septima de dominanta e doar un mod mai fancy de a spune septima mica. Nu prea mi se pare corect, chiar daca septima de dominanta este o septima mica.

Nelamurirea mea este urmatoarea. In DO major septima de dominanta este FA, corect? Daca la acordul Do major treapta intai , stare directa, Do Mi Sol adaugam Si bemol (septima mica) acest acord moduleaza in Fa major si devine automat acord de dominanta cu septima, dar pt Fa major nu pentru Do major? In Do major singura septima de dominanta este Fa, nu? Sau gresesc eu pe undeva?

 

Merci

[SorinT]

Daca suntem in Do major ce cauta Si bemol? Ai Do Mi Sol si Si e septima. Septima dominantei adica septima lui Sol e Fa. Septima lui Fa major e Mi. Septima mica, mare nu conteaza, daca zici de Do major deja te referi la ceva strict, se intelege in functie de acord. Septima mica a lui Do e Si bemol, dar deja iesim dintr-o gama diatonica.

[Guest futurecomposer]

Am o dilema cu miscarea paralela de cvinte sau octave.

 

Daca am acordul C E G si il redau de 4 ori unul dupa altul, fac o miscare paralela de cvinte intre C si G (DO SI SOL)?

 

Daca am acordul C E G (do mi sol) si dublez basul si cant acordul de 2 ori....., fac miscare directa paralela de cvinte si octave?

Stiu ca este interzisa succesiunea de unisonuri, cvinte si octave paralele.

[onrewind]

daca repeti acordul nu ai cum sa faci miscare paralela, ca ai o singura "voce"

daca ai si basul care face aceeasi chestie,.. da, ai miscari paralele intre cele 2 voci.

 

unde e interzisa? e o regula de armonie in muzica clasica.

succesiune de unisonuri? o.O

[onrewind]

Septima de dominanta

 

Am citit pe un site ca septima de dominanta e doar un mod mai fancy de a spune septima mica. Nu prea mi se pare corect, chiar daca septima de dominanta este o septima mica.

Nelamurirea mea este urmatoarea. In DO major septima de dominanta este FA, corect? Daca la acordul Do major treapta intai , stare directa, Do Mi Sol adaugam Si bemol (septima mica) acest acord moduleaza in Fa major si devine automat acord de dominanta cu septima, dar pt Fa major nu pentru Do major? In Do major singura septima de dominanta este Fa, nu? Sau gresesc eu pe undeva?

 

Merci

 

septima de dominanta e aferenta acordului de dominanta, care este un acord major (treapta a 5a).

intr-o tonalitate majora, treapta a 5a e singura care are septima mica, celelalte (1 si 4) avand septime mari (si-do respectiv mi-fa in do major)

 

nu e doar un mod mai fancy de a spune septima mica, pentru ca daca te uiti la acordurile minore ale tonalitatii majore, atunci e plin de septime mici care nu sunt de dominanta

 

in exemplul tau, aparitia lui sib moduleaza in fa major, deci ceea ce spui acolo este corect.

 

. Septima mica a lui Do e Si bemol, dar deja iesim dintr-o gama diatonica.

 

si intram in alta

fa major

[karpi]

Inca un pic de ajutor gasiti si aici ;

http://en.wikipedia.org/wiki/Dominant_seventh_chord

 

http://www.standingstones.com/chordname.html

 

".....it should be remembered that classical theory is not a theoretical system. It is simply a compendium of techniques used by people like Mozart and his contemporaries..."

 

http://www.playpiano.com/101-tips/14-13th-chords.htm

Over 800 piano chords!In one octave, yet - and there are 7 octaves on a full piano keyboard!

 

La chitara stam mai nasol caci nu numai un singur "patern" valabil al degetatiei pe "clape" ptr game si nu avem cum sa prindem 7 note diferite pe 6 corzi .( ma refer la faptul ca pe un pian ai doar o singura "cale" de parcurs ca sa cannti cate o gama pana ce la chitara se poate canta aceiasi gama in/pe mai multe pozitii pe "cale"(mers) diferita deci trebuie invatate exersate mai multe "cai" de degetatie ).

 

Dar cu rabdare si cu ajutorul paginilor ptr chitaristi se pot gasi ptr mai toate pozitiile si indicatii ptr notele ce pot fi "scoase" din cate un acord ca sa le putem canta si la chitara (cumva).

 

http://www.gosk.com/chords/m7b5-chords-for-guitar.php

 

http://www.8notes.com/guitar_chord_chart/A13.asp

 

http://www.jamplay.com/guitar-chords/a13-guitar-chord.html

Edited April 25, 2011 by karpi

[Guest futurecomposer]

daca repeti acordul nu ai cum sa faci miscare paralela, ca ai o singura "voce"

daca ai si basul care face aceeasi chestie,.. da, ai miscari paralele intre cele 2 voci.

 

unde e interzisa? e o regula de armonie in muzica clasica.

succesiune de unisonuri? o.O

 

 

Daca redau notele do mi sol de 2 ori ( sa zicem sopran-sol; alto-mi; bas-do), nu se realizeaza o cvinta intre do shi sol pe verticala? Nu sunt 2 voci si se realizeaza o cvinta paralela (do-sol) in aceeasi directie daca redau acelasi trison, unul dupa altul? Sau trebuie neaparat sa se realizeze un alt interval de cvinta cum ar fi do mi sol (unde do- sol formeaza cvinta) dupa care sa urmeze spre ex. re fa la in aceeasi directie ( unde re-la formeaza o cvinta pe verticala)

　

"succesiune de unisonuri? o.O"

 

Scrie intr-o carte: "nu sunt admise unisonurile, cvintele si octavele paralele"

 

La asta m-am referit

Edited April 26, 2011 by futurecomposer

[SorinT]

Cred ca articolul asta te va lamuri: http://en.wikipedia.org/wiki/Consecutive_fifths

 

 

[onrewind]

Daca redau notele do mi sol de 2 ori ( sa zicem sopran-sol; alto-mi; bas-do), nu se realizeaza o cvinta intre do shi sol pe verticala? Nu sunt 2 voci si se realizeaza o cvinta paralela (do-sol) in aceeasi directie daca redau acelasi trison, unul dupa altul? Sau trebuie neaparat sa se realizeze un alt interval de cvinta cum ar fi do mi sol (unde do- sol formeaza cvinta) dupa care sa urmeze spre ex. re fa la in aceeasi directie ( unde re-la formeaza o cvinta pe verticala)

 

 

pai daca ai sopran alto si bas, ai deja 3 voci... :-??

depinde ce vrei sa faci.

daca o singura voce canta do mi sol do mi sol do mi sol nu ai cvinta paralela.

 

daca o voce canta do do do do si celalala (sau celelalte) mi sol mi sol atunci da, ai cvinte paralele, dar nesuccesive.

 

ce se evita in muzica clasica este succesiunea... do in bass cu mi sol in alto -> re in bas cu fa la in alto.

 

LE mi-e neclar cum privesti tu vocile. hai sa vorbim de acelasi lucru: o voce e un portativ. 2 voci 2 portative. chestiunea cvintelor paralele nu se refera la intervalele de pe acelasi portativ, ci la cele formate intre cele 2 portative.

[Guest futurecomposer]

pai daca ai sopran alto si bas, ai deja 3 voci... :-??

depinde ce vrei sa faci.

daca o singura voce canta do mi sol do mi sol do mi sol nu ai cvinta paralela.

 

daca o voce canta do do do do si celalala (sau celelalte) mi sol mi sol atunci da, ai cvinte paralele, dar nesuccesive.

 

ce se evita in muzica clasica este succesiunea... do in bass cu mi sol in alto -> re in bas cu fa la in alto.

 

LE mi-e neclar cum privesti tu vocile. hai sa vorbim de acelasi lucru: o voce e un portativ. 2 voci 2 portative. chestiunea cvintelor paralele nu se refera la intervalele de pe acelasi portativ, ci la cele formate intre cele 2 portative.

 

Uite un exemplu:

 

Inteleg ca e cvinta chiar daca intre do shi sol se afla o alta voce (vocea alto - mi).Dar cred ca am inteles. Multumesc

[onrewind]

dap.. asta e un exemplu de evitat. dar doar in armonia clasica... si doar din cauza ca ar fi monoton

daca tie iti foloseste la ceva progresia respectiva, acum e voie daca de exemplu vrei sa modulezi si faci... do mi sol, re fa la, do fa la, sib fa la, fa la do

[Guest futurecomposer]

Cu cat mai putine reguli, cu atat mai bine.

 

Cum se moduleaza inca nu am inteles.

 

Daca sunt in do major si vreau sa modulez in sol major nu stiu care sunt pasii. Stiu ca sol devine tonica iar do devine predominanta

Edited April 26, 2011 by futurecomposer

[onrewind]

subdominanta, nu predominanta.

iar modularea se face prin cromatisme.

 

de exemplu din do major (do re mi fa so la si) vrei sa ajungi in sol major (do re mi fa# sol la si), trebuie sa introduci cumva fa#.

il poti introduce printr-o progresie de genul re fa la (re minor), re fa# la (re major), re sol si (sol major)

sau te poti folosi de ce se vorbea mai devreme, acordul de dominanta. folosesti un do mi sol (do major), re fa la (re minor), do mi la (la minor), do re la (pe care il poti privi ca un re sus4 7, eliptic de cvinta), si re sol (sol major).

sau altfel

[Guest futurecomposer]

dap.. asta e un exemplu de evitat. dar doar in armonia clasica... si doar din cauza ca ar fi monoton

daca tie iti foloseste la ceva progresia respectiva, acum e voie daca de exemplu vrei sa modulezi si faci... do mi sol, re fa la, do fa la, sib fa la, fa la do

 

Care sunt regulile de care tii cont cand faci o piesa? Cateva care ti se par f importante

 

Intreb pentru ca sunt multe si nu vreau reguli valabile pentru muzica, clasica

[onrewind]

singura regula e ca nu sunt reguli. muzica e un mod de comunicare a ceea ce simti tu. muzica contemporana nu mai foloseste sisteme temperate de ceva vreme.

ce or intelege cei care asculta, depinde de starea pe care muzica ta reuseste sa o induca

 

cred ca e bine sa inveti armonie clasica si sa incerci sa intelegi de ce apar anumite reguli acolo.

si si mai bine cred ca e sa asculti cat mai multa muzica, de orice fel, si sa incerci sa intelegi anumite tipare armonice si/sau ritmice ce apar. sa incepi sa distingi un compozitor de altul prin modul in care compune.

mai multe eu personal nu iti pot spune pentru ca doar pana aici am ajuns si eu

 

 

[Guest futurecomposer]

subdominanta, nu predominanta.

iar modularea se face prin cromatisme.

 

de exemplu din do major (do re mi fa so la si) vrei sa ajungi in sol major (do re mi fa# sol la si), trebuie sa introduci cumva fa#.

il poti introduce printr-o progresie de genul re fa la (re minor), re fa# la (re major), re sol si (sol major)

sau te poti folosi de ce se vorbea mai devreme, acordul de dominanta. folosesti un do mi sol (do major), re fa la (re minor), do mi la (la minor), do re la (pe care il poti privi ca un re sus4 7, eliptic de cvinta), si re sol (sol major).

sau altfel

 

 

Cred ca am prins putin din treaba cu modulatia. O sa mai cercetez.

 

Nu inteleg dece ai scris do mi la (ordinea) pt. la minor. Sau pt sol major- si re sol. Gresesc daca scriu la mi do pt la minor sau sol si re pt. sol major?

 

Multumesc pentru informatii. Am inteles in sfarsit ceva

Inca ceva. La avatarul tau nu trebuia sa fie pe verticala acele sageti?

[Guest futurecomposer]

dap.. asta e un exemplu de evitat. dar doar in armonia clasica... si doar din cauza ca ar fi monoton

daca tie iti foloseste la ceva progresia respectiva, acum e voie daca de exemplu vrei sa modulezi si faci... do mi sol, re fa la, do fa la, sib fa la, fa la do

 

Am observat ca ai precizat ca daca la o voce canta DO DO DO DO si la alta MI SOL MI SOL vor fi cvinte paralele nesuccesive.

 

Nu vreau sa inteleg gresit.

 

 

 

Eu ziceam ca la o voce am DO DO DO DO iar la cealalta SOL SOL SOL SOL. E cvinta paralela sau nu?

 

Acum am observat ca ai introdus MI la aceeasi voce cu SOL, fapt ce arata clar ca intervine o terta intre SOL SOL shi nu are cum sa fie cvinta paralela.

 

Sper ca m-am facut inteles. Probabil ca in poza aceea am gresit cand am scris CVINTA PARALELA NESUCCESIVA pentru relatia DO DO la o voce shi SOL SOL la alta voce.

 

Deci in poza atasata am cvinte paralele succesive de la cap la coada?

 

 

DO DO DO DO la o voce + SOL SOL SOL SOL la alta voce =?

 

DO RE DO RE la o voce + SOL LA SOL LA la alta voce =?

[1ROST]

noob question puteti sa ma lamuriti unpic de ex daca la o piesa sunt folosite power chords .. (E5 G5 F5 )... cam asa ca in mp3`u ala atasat , in ce tonalitate ar veni piesa ?

 

 

 

 

In exemplul aratat tonalitatea este Mi minor , si dupa cum bine stim power chord-urile sunt acordurile care in constructia lor lipsesc tertele ce stabilesc natura acordului adica minor sau major , si atunci verticalitatea powerchordului va fi Tonica , Cvinta si Octava . In cazul progresiei E , G , F avem o expunere modala si nu tonala . Modul se numeste Frigian , este un mod de de treapta a III a , este un mod minor si este caracterizat de secunda mica intre treapta I si a II a , iar cadenta va fi I - II ( deci daca sunt in Mi Frigic voi avea cadenta Em - F ) !

[1ROST]

Este vorba de "Notele melodico-ornamentale disonante - Nota de pasaj"

Asadar in acea poza la este incadrat de 2 note consonante ( sol respectiv si)?

Cum imi pot da seama daca sol e consonant sau nu?

Are cumva legatura nota mi din a 2-a voce?

 

Am o alta imagine si nu inteleg cum de nota "si" este consonanta in imaginea de jos (are un x in paranteze deasupra notei din imaginea de jos).

Este vreo relatie intre cele doua voci pe verticala sau pe orizontala de face ca notele cu x in paranteze sa fie consonante?

 

 

in exemplul 29 este vorba de Palestrina , momentul de inceput al scrieri incipiente moderne , de dinaintea barocului ! consonantele sau disonantele in cazul 29 se refera doar intre cele 2 voci de sopran si alto . probabil ca sti ca scrierea este in modul frigic cu finala pe Mi ( este obligatoriu ca CANTUS FIRMUSUL sa inceapa si sa se termine pe nota Mi iar contrapunctul liber poate sa inceapa pe orice nota consonata deoarece este timp tare si sa se termine tot pe o nota consonata dar nu neaparat nota Mi ) Acum sa trecem la nota consonanta de pasaj ! notele de pasaj sunt bifate cu X si nu intamplator sunt si consonante pentru ca intervalul dintre vocea de alto si cea de sopran in cazul notelor de pasaj din exemplul aratat sunt consonante ( mi - si este un interval de cvinta perfecta deci consonant ) ! deci trebuie sa iei in considerare verticalitatea ! in prima masura acorud ar fi Mi minor(daca ar fi sa armonizezi ) iar vocea de alto sta pe loc iar contrapunctul liber incepe pe nota si avand un salt de cvarta perfecta ascendenta urmata de coborare treptata descendenta , ajungand la nota si (bifata cu x ) care este o nota de pasaj , este o nota trecatoare in cazul expus pe care nu face popas melodia ajungem in masura a 2 a unde pe timpul 3 la vocea de alto apare nota sol , acordul este sol major ( daca armonizezi ) iar nota re bifata cu x este tot o nota consonanta de pasaj deoarece acordul sol major este format din sol si re , iar cvinta perfecta este un interval consonant ! trebuie sa cunosti foarte bine armonia , modurile cu finalele lor , sa sti intervale foarte bine si sa sti care sunt consonante si care sunt disonante ! cantarea este disonanta in cazul 29 cu treceri consonante aici referindu-ma la notele de pasaj ! spor la invatat ! sper sa -ti prinda bine explicatia ! succes !

[1ROST]

Cu cat mai putine reguli, cu atat mai bine.

 

Cum se moduleaza inca nu am inteles.

 

Daca sunt in do major si vreau sa modulez in sol major nu stiu care sunt pasii. Stiu ca sol devine tonica iar do devine predominanta

 

 

modulatia se poate face prin cromatizare sau prin gradele relationale dintre tonalitati ! Do major si Sol major sunt tonalitati de grad 1 , gradul 1 inseamna ca daca urc o cvinta perfecta de la do dau de sol , daca mai urc inca o cvinta perfecta dau de re deci gradul 2 fata de nota do ! asadar do major cu sol major sunt tonalitati apropiate , vecine chiar ! modulatia se poate face in mai multe feluri , exemplu Do major , treci prin treapta a doua a tonalitatii unde se afla nota re , in do major pe treapta a doua se formeaza acordul re fa la deci re minor , tonalitatea sol major are un diez la cheie ( adica fa diez ) si ca sa trec de la do la sol in loc sa folosesc acordul re minor deoarece suna prost voi folosi acordul re major ca acord de trecere ! de ce ? pentru ca acordul re major are in constructia sa re fa# la , si am spus ca fa diez este armura tonalitatii sol major ! nota fa diez pentru sola major este sensibila gamei , are atractia cea mai puternica catre tonica si in cazul nostru terta acordului re major este defapt sensibila si armura tonalitati in care vreau sa ajung adica sol major ! este una din posibilitati ! modulatie se poate face tonal , modal sau atonal , si fiecare dintre variante are alte 10 variante la randul lor ! exemplul spus de mine este tonal ! un alt exemplu tonal si dau exemple tonale ca sunt cele mai simple nu stau sa explic acum modal si atonal probabil nu voi fi inteles nu de alta , un alt exemplu tonal poate fi o trecere prin Si bemol major , folosesc do majorul molodic iar pe treapta a 7 a voi avea nota si bemol iar acordul construit pe treapta a 7 a va fi Si bemol Major , adica notele sib re fa . Acordul si bemol pe langa faptul ca vocile acrdurilor sib sol major au o melodicitate aparte indiferent de rasturnare , daca urc de la si bemol spre sol avem terta mica este un interval consonant este un interval puternic ! plus ca sib il pot scrie pe pe note ca acord ca fiind sol minor cu fa in bass si practic am o trecere eleganta jazzistica ! sper sa ajute explicatia ! succes la invatat !

[karpi]

modulatia se poate face prin cromatizare sau prin gradele relationale dintre tonalitati ! Do major si Sol major sunt tonalitati de grad 1 , gradul 1 inseamna ca daca urc o cvinta perfecta de la do dau de sol , daca mai urc inca o cvinta perfecta dau de re deci gradul 2 fata de nota do ! asadar do major cu sol major sunt tonalitati apropiate , vecine chiar ! modulatia se poate face in mai multe feluri , exemplu Do major , treci prin treapta a doua a tonalitatii unde se afla nota re , in do major pe treapta a doua se formeaza acordul re fa la deci re minor , tonalitatea sol major are un diez la cheie ( adica fa diez ) si ca sa trec de la do la sol in loc sa folosesc acordul re minor deoarece suna prost voi folosi acordul re major ca acord de trecere ! de ce ? pentru ca acordul re major are in constructia sa re fa# la , si am spus ca fa diez este armura tonalitatii sol major ! nota fa diez pentru sola major este sensibila gamei , are atractia cea mai puternica catre tonica si in cazul nostru terta acordului re major este defapt sensibila si armura tonalitati in care vreau sa ajung adica sol major ! este una din posibilitati ! modulatie se poate face tonal , modal sau atonal , si fiecare dintre variante are alte 10 variante la randul lor ! exemplul spus de mine este tonal ! un alt exemplu tonal si dau exemple tonale ca sunt cele mai simple nu stau sa explic acum modal si atonal probabil nu voi fi inteles nu de alta , un alt exemplu tonal poate fi o trecere prin Si bemol major , folosesc do majorul molodic iar pe treapta a 7 a voi avea nota si bemol iar acordul construit pe treapta a 7 a va fi Si bemol Major , adica notele sib re fa . Acordul si bemol pe langa faptul ca vocile acrdurilor sib sol major au o melodicitate aparte indiferent de rasturnare , daca urc de la si bemol spre sol avem terta mica este un interval consonant este un interval puternic ! plus ca sib il pot scrie pe pe note ca acord ca fiind sol minor cu fa in bass si practic am o trecere eleganta jazzistica ! sper sa ajute explicatia ! succes la invatat !

 

Urcam de la Bb la --->G ,,,,,,Bb -> B-> C -> C# -> D -> Eb -> E -> F -> F# -> G un mic salt de o "terta mica "

 

Pertrecere jazzistica .

Edited November 3, 2011 by karpi

[SorinT]

Intamplator chiar exersam modulatii.

modulatie se poate face tonal , modal sau atonal

hmm, cum adica modulatie modala? probabil te referi la pastrarea tonalitatii, dar schimbarea gamei diatonice, gen Do ionian -> Do mixolidian?

nu stau sa explic acum modal si atonal probabil nu voi fi inteles nu de alta

pai modulatiile atonale sunt cele mai interesante, merita tot efortul. Cum faci sa introduci niste note dintr-o gama cat se poate de departata din punct de vedere tonal (nu C->G, ci C->B sau chiar C->F#)? Cum faci efectiv trecerea la noul centru tonal, fara sa simti, folosindu-te de tensiuni si rezolvari? (fara sa treci prin centre tonale intermediare)

Daca poti sa detaliezi modulatiile atonale, pe mine unul ma intereseaza subiectul.

Edited November 3, 2011 by SorinT

[SorinT]

anyone?

suntem dispusi sa ascultam orice fel de contributii legate de modulatii atonale de la oricine e in stare sa abordeze acest subiect

Edited November 14, 2011 by SorinT

[SorinT]

ok...

ce fel de modulatii gasiti in piesa asta de exemplu?

Edited November 18, 2011 by SorinT

[Guest Ender_Eugen]

si bemol minor in dusmanie... fa minor, la bemol minor, re bemol major, mi bemol minor, do minor, foloseste si ca pasaj, si tot ca pasaj (cred) fa major, si bemol minor, re bemol minor, si bemol minor, fa major, si bemol minor, fa minor, la bemol major, re bemol major, mi bemol minor, etc (se cam repeta...) asta este insiruirea ""armoniilor"".. ce fel de modulatii... nu stiu feluri de modulatie :-s

[Octavian Dan]

cand vorbim despre o piesa ca este in gama Do, putem spune si ca este in tonalitatea DO. corect este TONALITATE dar s-au schimbat multe (ex. in ce tonalitate este piesa? in gama do major, iar cuvantul gama este optional). sunt corecte ambele metode de exprimare.

 

 

gama...

o gama are 7 trepte.

sunt 2 tipuri de trepte: principale si secundare

treptele principale sunt 1,4,5,:

1=Tonica

4=Subdominanta

5=Dominanta

treptele secundare sunt 2,3,6,7,:

2=Supratonica

3=Contradominanta

6= supradominanta

7=sensibila numai in cazul gamelor minore armonice.

am si eu doua intrebari.

Se pot folosi toate triadele(nush cum se zice in romana ) ale unei game intr-o progresie de acorduri?

Care e "rolul" notelor din gama?

1=Tonica

4=Subdominanta

5=Dominanta

2=Supratonica

3=Contradominanta

6=supradominanta

7=sensibila

evident ca poti folosi toate treptele intr-o progresie, regula e sa-ti sune bine si cel mai important sa respectii regulile de succesiune a vocilor.

cateva din denumirile respective nu sunt corecte; deci:

I=tonica

II=contradominanta (sau dominanta dominantei, dar in niciun caz supradominanta sau, mai grav, supratonica)

III=medianta superioara

IV=subdominanta

V=dominanta

VI=medianta inferioara

VII=sensibila

Denumirile nu provin din altceva decat din ordinea reala a sunetelor intr-o tonalitate. (Daca ne gandim la DO de exemplu, ordinea aparenta -si nu cea reala- este do, re, mi, fa, sol, la, si.) Dar ordinea reala este din cvinta in cvinta (perfecta), asta insemnand in DO: fa, do, sol, re, la, mi, si (care, ,,din intamplare" este si ordinea diezilor). Poti sa le spui acum pe denumiri in ordinea asta si cel mai probabil o sa ti se para mai logic acum cu denumirile

Rolul treptelor intr-o tonalitate...pai: treptele principale intr-o tonalitate sunt I, IV, V (in jurul carora se invart si celelate trepte), iar treptele unui trison sunt I, III, V (adica tonica, terta, cvinta in cazul acordului de pe treapta I). Celelalte note (in afara acordurilor formate de pe treptele principale)...ei bine...nu stiu sa-ti spun multe despre ele, dar cert este ca sunt folosite in special pentru pasaj si broderie (si alte chestii de genul asta), adica nu sunt importante in afara acordurilor de pe treptele I, IV, V.

As avea si eu o intrebare.Cum schimbi gama (tonica) unei melodi pe acorduri de ex: D A G D A G sa sune la fel in alta gama.Poate nu mam exprimat bn idea e ca in clasa o colega , daca stia o melodie putea sa o transpuna in orice gama ca sa fie cat mai ,,cofortabila'' pt vocile noastre si sunt curios cum facea asta

Fiecare gama are semitonurile pe anumite trepte.

Ceea ce facea colega ta era o simpla transpozitie (adica muti toate notele cu acelasi interval mai sus/jos). Daca ne gandim la cel mai simplu exemplu: DO (care are semitonurile intre treptele III-IV si VII=VIII, iar in rest sunt tonuri). Asta inseamna ca iei orice alta nota, respectand regula asta, si ai ajuns in alta gama (,,comfortabila" cum o numesti aici). Spre exemplu, e prea jos sa canti in DO si vrei sa canti de pe fa. Asta inseamna, respectand regula, FA (major, cum si DO-ul e tot major); iei fiecare treapta si te gandesti ce interval trebuie sa urmeze dupa ea: mai intai e fa, apoi (urmeaza ton) sol, apoi (tot ton-II-III) la, apoi (semiton intre III si IV) si bemol (unii ar fi tentati sa spuna la #, dar asta ar insemna treapta a III-a alterata suitor, deci e enarmonica in cazul asta), apoi (ton) do, (ton) re, (ton) mi, (semiton intre VII-VIII) fa (adica de fapt tot tonica la octava; in cazul gamelor majore poti sa o spui direct fara sa te gandesti ca intre VII si VIII e semiton).

Acum depinde si ce vrei sa spui prin ,,comfortabil", pentru ca asta ar mai insemna (pe langa transpunerea melodiei intregi) transpunerea la octava a anumitor note (cum ar fi ca in loc de re1 pui re2 de exemplu).

E destul de simplu ce facea colega ta. Poti sa incerci si tu

Am o dilema cu miscarea paralela de cvinte sau octave.

 

Daca am acordul C E G si il redau de 4 ori unul dupa altul, fac o miscare paralela de cvinte intre C si G (DO SI SOL)?

 

Daca am acordul C E G (do mi sol) si dublez basul si cant acordul de 2 ori....., fac miscare directa paralela de cvinte si octave?

Stiu ca este interzisa succesiunea de unisonuri, cvinte si octave paralele.

Miscare paralela inseamna miscarea (adica mersul treptat, ascendent sau descendent) in cadrul vocilor.

Vocile tale nu se misca, ci stau pe loc, prin urmare nu putem vorbi de nicio miscare paralela (pentru ca in primul rand nu avem nicio miscare).

Edited July 4, 2012 by Octavian Dan

[Guest Cami]

in acest post, voi pune la dispozitia voastra, materiale, exemple si explicatii, despre armonie, compozitie si regulile acestora. mentionez ca materialele ce le voi pune la dispozitie sunt "productie" proprie si intra sub protectia dreptului de autor.

 

 

 

 

 

Forme omofone, tonalitate, clasico-romantice.

 

Tonalitatea:

cele 7 sunete au relatii intre ele.

tonalitatea a aparut dintr-o libertate absoluta. a aparut la sfarsitul renasterii si inceputul barocului.

 

Modulatia:

procesul de trecere intre 2 tonalitati. exista 2 tipuri de modulatie: cea tonala apropiata si cea tonala departata.

 

Inrudirea tonalitatiilor:

de gradul: 0- toate cele 7 sunete sunt la fel

1- unul din sunete este diferit sau exista o diferenta de alteratie.

2- cu 2 sunete diferenta sau 2 cvinte diferite.

3- 3 diferente de armura, 3 cvinte diferenta.

 

Dupa tonica: "omonima": tonica, comuna, armura si sunete diferite.

 

Enarmonica: unde Fa# este si Sol bemol Major.

 

 

 

 

Armonia Tonala Clasica

 

Armonia tonala este stiinta succedarii acordurilor in muzica tonala. Folosim deocamdata doar acorduri de 5-ta si le inlantuim doar pe treptele principale (1,4,5), in tonalitatiile Majore si minore.

In gama minora, fata de cea majora, sunetele sufera mici modificari temnorare: In minor, varianta armonica presupune alterarea suitor a treptei a 7-ea ce devine si sensibila. ca atare va trebui sa alteram 3-ta acordului de dominanta din melodiile minore.

Construirea unui trison distribuit unui cor mixt(ex), va tine cont de 2 tipuri de obligatii: privitoare la diapazon(ambitus) si distantele permise intre voci, si cele privitoare la structura acordului (modul de distribuire a sunetelor pe verticala).

3-sonurile treptelor principale se vor distribui in cele 3 stari astfel:

- in stare directa (5-3 sau fundamentala la bas), acordul va fi folosit cu dublajul preferential al fundamentalei, fiind permis dar nu recomandat dublajul 5-tei (daca nu se dubleaza fundamentala). TERTA ACORDULUI NU SE DUBLEAZA!!! se poate folosi un acord incomplet prin triplarea Fundamentalei daca si numai daca 3-ta acordului apare la una dintre vociile inferioare (una dintre primele 2 note de jos in sus).

In rasturnarea 1 acordul va fi folosit cu dublajul fundametalei sau al 5-tei preferabil al acelui sunet de la sopran (prima nota de sus). NU SE DUBLEAZA 3-TA!!! (ce va aparea ca sunetul din bas).

In rasturnarea a-2-a (6-4 sau 5-ta acordului principal in bas) vom folosi acordul cu dublajul 5-tei, a sunetului din bas, foarte rar se poate dubla fundamentala si NICIODATA NU SE VA DUBLA TERTA!!!

 

Acordurile se pot construi in 3 stari diferite ca tipologie: Pozitie stransa, care se construieste cu sunetele cat mai apropiae pe verticala, asa incat sa nu existe intre 2 sunete, loc pentru un alt sunet al acordului, lusru care va fi valabil intre toate intervalele acordului.

 

Pozitia larga se construieste invers, permitand inre fiecare pereche de voci alaturata, introducerea unui alt sunet din acord.

 

Pozitia mixta reprezinta o combinatie intre cele precedente.

 

 

Reguli de conducere a vociilor:

Obligatiile si preferintele de care trebuie sa tina cont compozitorul atunci cand compune o succesiune de acorduri:

se interzice mersul direct general. acesta reprezinta miscarea tuturor notelor dintr-un acord, in aceeasi directie, catre alt acord. se interzice incrucisarea notelor (situatie in care o nota mai joasa ajunge deasupra uneia mai inalta sau invers).sunt interzise octavele si cvintele paralele. acest lucru presupune ca o pereche de note (oricare ar fi aceasta) din acordul respectiv, canta in 2 acorduri succesive acelasi interval diferit prin mersul celor 2 note in aceeasi directie. se interzice octava conraparalela, adica prezenta la oricare dinre note in 2 corduri succesive a aceluiasi tip de interval obtinut prin mers in directie contrara (din octava in prima si invers). lucru valabil si la 5-te paralele. intr-un acord, sensibila, indiferent la ce voce se gaseste aceasta, este obligatoriu sa se rezolve ascendent si treptat (nu prin salt) !!! la tonica.

 

Mai vrem! Mai vrem!

 

Ceva despre compozitie si moduri ne poti zice? Sau poate sa ne recomanzi niste carti pe acest subiect?

M-ar interesa ce moduri sa folosesc, si cand, pentru a sublinia anumite momente. Am observat, spre exemplu, ca daca folosesc dorianul, acesta confera o atmosfera epica. De obicei le fac dupa ureche, dar daca nu invat niste teorie cat mai repede o sa ajung sa ma plafonez. Oricum, regulile de conducere a vocilor mi-au prins foarte bine!

 

Mersi!

[CiocanelBloodyCIocanel]

Mai vrem! Mai vrem!

 

Ceva despre compozitie si moduri ne poti zice? Sau poate sa ne recomanzi niste carti pe acest subiect?

M-ar interesa ce moduri sa folosesc, si cand, pentru a sublinia anumite momente. Am observat, spre exemplu, ca daca folosesc dorianul, acesta confera o atmosfera epica. De obicei le fac dupa ureche, dar daca nu invat niste teorie cat mai repede o sa ajung sa ma plafonez. Oricum, regulile de conducere a vocilor mi-au prins foarte bine!

 

Mersi!

 

Walter Piston - Harmony

Schoenberg

sunt disponibile in format .pdf

 

Atmosfera epica?

[Razvan S.]

Atmosfera epica?

 

Ba, she's ginger...you can't possibly understand the feelings of a soul-less.