www.rgc.ro Web analytics

Jump to content

Calitatea Sunetului


Recommended Posts

Un mic "add-on": Bidule si Max/MSP nici pana acum nu au fost invatate.

 

@rynn: de acord, asta folosesc si eu (24/48)

Oversampling la 96 e bun daca ai o placa de sunet medie (sau convertorii medii, ca pana la urma asta conteaza) ca sa mai reduci din jitter.

Cat despre acel filtru (eu personal prefer 30/32 - 18000), exista sumatoare analog.

Sunt curios de ce nu se face un astfel de emulator de analog, pt VST.

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

prelucrarea digitala a sunetului se face si atunci cand "multitrack-ul" software ( cubase, sonar etc ) face un mix, ( cand face render la toate trackurile unul peste altul ) deci cu cat ai rezolutie mai mare, cu atat va suna mai natural. Deci daca tragi niste chitari la 48 sau 96, 16 sau 24 nu vei simti diferenta, nu doar din cauza limitarii auzului ci chiar si a proprietatilor sunetului. Insa mixul in sine va fi mai "aerisit" pentru ca are "cu ce". Daca faci si prelucrare cu efecte VST diferenta se va auzi usor chiar si la un simplu EQ. Cat despre utilizarea 48khz de catre mari studiouri...s-a folosit si 44 multa vreme cu succes, dar cu echipamentul potrivit. Un mixer dedicat isi face mai bine treaba decat functia software din cubase, iar pentru prelucrare software poate ajuta chiar si upsampling inainte de editare. Pentru bitrate nu e nevoie deoarece acest lucru il face softul independent ( cubase proceseaza efectele vst in 32 bit ). Insa procesarea la 24/96 are si dezavantaje, si anume consumul de resurse. Un efect VST(i) folosit la 96 khz va folosi de 2 ori mai mult CPU, iar fisierul de pe harddisk de asemenea va fi dublu ca marime ( dar sa zicem ca asta nu ar fi o mare problema, decat atunci cand cubase va citi si prelucra in timp real un numar mare de piste - apropiindu-se de viteza de citire de pe hdd ). Cel mai bine e sa te lasi ajutat de ureche si simturi proprii, pentru ca nu exista regula de aur privind sample rate, probabil cel mai indicat este dither la conversia inapoi la 44/16. Si ca o remarca proprie, mie imi place mai mult cum face Sonar 6/7 mix comparativ cu Cubase 2/3 ( e si diferenta de generatii, dar asta am apucat eu sa observ - Sonar are un algoritm imbunatatit pe 64 bit care parca face mixul mai natural ). Evident ca si asta difera dupa placa de sunet.

Link to comment
Share on other sites

Si ca o remarca proprie, mie imi place mai mult cum face Sonar 6/7 mix comparativ cu Cubase 2/3 ( e si diferenta de generatii, dar asta am apucat eu sa observ - Sonar are un algoritm imbunatatit pe 64 bit care parca face mixul mai natural ). Evident ca si asta difera dupa placa de sunet.

 

Placa de sunet nu conteaza in mixul ITB (in-the-box) intrucat mixul e facut de program.

Cat despre mix-urile facute in diverse programe, vezi ca erau pe net cateva exemple in care demonstrau ca un mix facut in Sonar si unul in Cubase sunt identice bit cu bit (daca ambele ar folosi 32 de biti). Faza cu 64 de biti permite mixarea mult mai precisa cand vine vorba de multe trackuri, dar in esenta algoritmul ar trebui sa fie acelasi.

Link to comment
Share on other sites

nu pot face comparatie intre cubase si sonar atata timp cat sonar nustie VST !!!

ca are un emulator prin care le foloseste indirect nu inseamna ca lucreaza cu VST...

 

in privinta calitatii (ca vad ca deja ne-am indepartat de la topic), gandeste-te la sunet ca la o fotografie...

daca ai o fotografie de 128x128 pixeli, poti sa o salvezi la 2048x2048, ca la fel de proasta va fi calitatea...

asa si sunetul.

daca tu inregistrezi la 16/44,1 armonicele pe care le-ai putea capta la 48 (sau 96) si volumele din 24bit, nu le vei avea la randarea (exportul) din 16/44,1 in 24/48.

daca nu te duce procesorul, lucreaza in latenta mai mare si in 24/48, dar daca nu te duce placa de sunet .... ori iei alta ori multumeste-te la calitatea 16/44,1

Edited by rynn
Link to comment
Share on other sites

eu n-as crede chiar totul

 

16 biti cu un algoritm nelinear targe suficient de bine ptr demouri sau inregistrari ptr studiu.

 

24 bit deja este o exagerare ...........17.000.000 nivele

 

32 bit ..........................................429.496.296 nivele ?????

 

64 bit ...................18.446.744.073.709.551.616 ..nivele ? nici nu stiu cum sa-i spun Tera*Tera^tera

 

si 96KHz *128 oversampling ????? 13MHz

 

 

hai sa fim seriosi

 

totul este rentabilizat , nu are nici un sens sa maresti definitia la infinit , cred ca sunt o groaza de basme comerciale pe alocuri .Exact ca si in cazul aparatelor foto , adica are 10Mpixel dar lentila este atat de proasta ca optic nu poate o definitie mai mare de 680/430 ..

 

cu o crestere corespunzatoare a esantionari si adancimi de bit se obtine un zgomot de insertie afara din banda audio si intermodulatii mai mici intre semnalul util si clock si acestea cat mai sus , afara si la mare distanta de banda audio .Asa creste dinamica si se inbunatateste raportul semnal zgomot ( aprox acelasi lucru)

 

De preferat sunt frecventele de esantionare 48 ,96,192 KHz deparece acestea in cazul prelucrari dau rezultate mai "rotunde" si rezulta zgomot mai mic.

 

pentru aparataj de masura si control in llaboratoare de caercetari este nevoie de definitie si viteza de captare mare dar ptr muzica nu prea cred.

Link to comment
Share on other sites

Guest Buncar
eu n-as crede chiar totul

 

16 biti cu un algoritm nelinear targe suficient de bine ptr demouri sau inregistrari ptr studiu.

 

24 bit deja este o exagerare ...........17.000.000 nivele

 

32 bit ..........................................429.496.296 nivele ?????

 

64 bit ...................18.446.744.073.709.551.616 ..nivele ? nici nu stiu cum sa-i spun Tera*Tera^tera

 

si 96KHz *128 oversampling ????? 13MHz

 

 

hai sa fim seriosi

 

totul este rentabilizat , nu are nici un sens sa maresti definitia la infinit , cred ca sunt o groaza de basme comerciale pe alocuri .Exact ca si in cazul aparatelor foto , adica are 10Mpixel dar lentila este atat de proasta ca optic nu poate o definitie mai mare de 680/430 ..

 

cu o crestere corespunzatoare a esantionari si adancimi de bit se obtine un zgomot de insertie afara din banda audio si intermodulatii mai mici intre semnalul util si clock si acestea cat mai sus , afara si la mare distanta de banda audio .Asa creste dinamica si se inbunatateste raportul semnal zgomot ( aprox acelasi lucru)

 

De preferat sunt frecventele de esantionare 48 ,96,192 KHz deparece acestea in cazul prelucrari dau rezultate mai "rotunde" si rezulta zgomot mai mic.

 

pentru aparataj de masura si control in llaboratoare de caercetari este nevoie de definitie si viteza de captare mare dar ptr muzica nu prea cred.

Karpi am tot vazut posturi de-ale tale cu nivelele la 16-24-32-64 Bit( si cred ca urmeaza si la 128 :)) ) poate-mi explici si mie ce sunt alea, poate asa o sa si inteleg posturile tale.Parerea mea este ca explicatiile trebuie sa fie cat mai pe inteles nu cu termeni prea complicati care oricum nu ajuta practic...Stima

Link to comment
Share on other sites

2-3 precizari:

- Sonar are suport nativ in prezent pentru VST, emularea in versiunile 4-5 este depasita

- interpolari, insumari si in general orice modificare are o precizie marita cand lucrezi pe rezolutie marita, ca si cum ai aplica un gradient unei poze in 2 culori, 64 culori etc

- mixul facut de softul multitrack este facut dupa algoritm / engine propriu fiecaruia si foloseste si driverul placii de sunet.

- este corect, cea mai importanta este captarea sunetului ( referitor la paralela n megapixeli cu lentile slabe ) si intr-adevar in realitate un convertor de 1000E care stie 44.1 khz va face treaba mai buna decat noul Creative E-MU care in 80E stie si 3D are si efecte integrate si DVD-quality 24/192. Asta daca vorbim doar de stadiu de conversie analog-digital.

 

Dar ca sa ramanem on-topic, revenind la primul post: teoretic, ar putea ajuta sa upsamplezi inainte de editare, dar practic, fa niste probe si incearca sa asculti obiectiv diferentele dupa un interval de timp. Daca vei sti dupa sunet unde suna mai bine, atunci vezi daca merita efortul. Avand in vedere totusi ca probabil lucrezi la un demo, orienteaza-te spre calitatea muzicii mai degraba decat pe detalii pe care probabil nu le va lua nimeni in seama.

Link to comment
Share on other sites

Karpi am tot vazut posturi de-ale tale cu nivelele la 16-24-32-64 Bit( si cred ca urmeaza si la 128 :)) ) poate-mi explici si mie ce sunt alea, poate asa o sa si inteleg posturile tale.Parerea mea este ca explicatiile trebuie sa fie cat mai pe inteles nu cu termeni prea complicati care oricum nu ajuta practic...Stima

 

esantionare inseamna "sample"-uri /timp . De cate ori eset masurata form ade unda intr-un interval de timp .

 

44.1KHz inseamna ca u semnal cu frecventa de 1Hz va fi masurata de 44100 ori .Asa ca la bas avem o "aproximare " foarte buna asupra semnalului .100Hz ( semnal de bas ) va fi masurat si luate "sample"-uri de 440 de ori .

 

In cazul inaltelor e cu cantec . 10000 Hz este masurat doar de 4,1 ori iar 20KHz de aprox 2 ori .Se reface semnalul dar nu va fi identic su "originalul" .Frecventa minima de esantionare este dublul frecventei maxime ce o dorim sa o prelucram digital.( exits teorie si metode si calcule matematice , algoritmi pe net se gasesc articole bune cu explicatii )

Asa ca 44.1 KHz este la limita limitei , din motive de optimizare calitate /pret/marime / consum ..etc

 

la 192KHz putem sa "masuram" 20KHz de 8 ori ...cea ce este mult mai OK .iar 10000KHz de 19,2 ori .deci rezolutie mult mai buna .

 

 

Intre frecventele de esantionare si semnalul util se intampla un amestec si vor rezulta si semnale inexistente in materialul sonor original ...e ce se considera "zgomot" sau distorsiune de intermodulatie ( IMD)

 

Acum acest semnal audio (in cazul nostru ) are amplitudine acesta se converteste in cifre binar si se stochgeaza sau se prelucreaza ..Aceasta quantizare si ea trebuie sa fie cat mai detailata .

 

Urechea umana aude si suporta o gama larga de amplitudine . pana la 120dB ( pragul de durere ) fata de zero dB ce este ca si o soapta abea perceptibila .( am mai descris pe rgc,ro)

 

 

Snetul este captat , generat etc ...si rezulta un semnal electric analogic , aceste trebuie convertit cu o definitie cat mai mare si in amplitudine ( dinamica muzicala )

 

Se ia ca si unitate dBuV 1 microVolt ca si 0 ( zero) dB pana la 120 dB avem o plaje de 1000000 microVolti ...adica 1 milion de unitati

 

ca sa putem "masura" si trensforma in cod digital este nevoie de un "spatiu" de 20 bit (1048576 cifra zecimala a 20 bit 2^20 )

 

Asa ca intr-o cifra binara de 20 bit "incap" cele 1000000 de nivele de la 1 la 1000000 de microvolti ( 1V) cea ce reprezinta amplitudinea sunetului transformat de un traductor ( microfon ,doza chitara etc ) in tesniune si amplificat .dar nu este intotdeauna nevoie de cei 20bit spatiu .

 

Practic nu prea se poate reda sau inregistra cei 120 dB de dinamica ,maiales din cauza zgomutului ce ne ocupa cativa zeci de decibeli chiar in portiunea semnalelor mici , aceste semnale mici se pierd in zgomot ( ambiental , sau zgomot gausian in circuitele electrice ...etc)

 

Din aceasta cauza se foloseste un algoritm nelinear care are curba de raspuns ca si un compresor , semnalele mici se quantizeaza cu o definitie si pe o plaja mai mare iar semnalele mari cu o definitie mai mica .Practic expandam semnalele mici si comprimam cele mari .Automat nu mai avem nevoie de cei 20dB .Asa se comprima la 16bit .

 

S-a facut un calcul de "rentabilitate " , si s-a observat calitatea si continutul semnallului ( MONOTONIA ...parca) .Adica majoritatea semnalului util la cantat si vorba se afle aprox in caz de discutii si cantat intre 67-80dB , rar se urca mai sus , iar mai jos de acest nivel se pierde semnalul util in zgomot .Asa ca sa zice,m de l asoapta mai "puternica" pana la urlete avem o gama dinamica de 30dB , cu o orchestra ce suna pe langa cantaret sa zicem ca mai avem o crestere de 20dB ..asa ca in 50dB incape dinamica programului sonor .Cu un algoritm de quantizare destept incap acesti 50dB si in 10bit , se mai face un oversampling si recastigam din dinamica pierduta cativa bit .Se mai pune un expandor la redare si totu-i refacut aprox.

 

.Este complexa treaba si se suprapun multe probleme .Cea ce scriu eu este un rezumat , o descriere de un anumit principiu ..sunt multe de studit si aflat despre acesta tehnica digitale despre diferitele moduri de conversie/codificari AD si DA .

 

De exemplu codificarea DeltaSigma pe 1 bit cred ca este cea mai "rentabila " din toate punctele de vedere ptr acustica.

Dar se fac codec-urile pentru a fi compatibile cu sculele mulimedia si mai ales ptr filme ..asa s-a ajuns si la standardele actiale de CD si DVD .Formatul audio CD de 44.1/16 este rezultatul unui asemenea "calcul" de rentabilitate si compatibilitate .Bineinteles ca apar incontinu noi formate si sisteme.

 

Mai intreba si maine ce nu intelegi , este greu sa explici in cateva cuvinte , dar poti sa-ti faci o imagine .O sa caut siteurile cu conversia AD si DA sa vad daca gaseasc imagini explicative ca nu am timp sa desenez .Dar daca cauti pe rgc am tot pus unele explicatii.

Link to comment
Share on other sites

Guest Buncar
esantionare inseamna "sample"-uri /timp . De cate ori eset masurata form ade unda intr-un interval de timp .

 

44.1KHz inseamna ca u semnal cu frecventa de 1Hz va fi masurata de 44100 ori .Asa ca la bas avem o "aproximare " foarte buna asupra semnalului .100Hz ( semnal de bas ) va fi masurat si luate "sample"-uri de 440 de ori .

 

In cazul inaltelor e cu cantec . 10000 Hz este masurat doar de 4,1 ori iar 20KHz de aprox 2 ori .Se reface semnalul dar nu va fi identic su "originalul" .Frecventa minima de esantionare este dublul frecventei maxime ce o dorim sa o prelucram digital.( exits teorie si metode si calcule matematice , algoritmi pe net se gasesc articole bune cu explicatii )

Asa ca 44.1 KHz este la limita limitei , din motive de optimizare calitate /pret/marime / consum ..etc

 

la 192KHz putem sa "masuram" 20KHz de 8 ori ...cea ce este mult mai OK .iar 10000KHz de 19,2 ori .deci rezolutie mult mai buna .

 

 

Intre frecventele de esantionare si semnalul util se intampla un amestec si vor rezulta si semnale inexistente in materialul sonor original ...e ce se considera "zgomot" sau distorsiune de intermodulatie ( IMD)

 

Acum acest semnal audio (in cazul nostru ) are amplitudine acesta se converteste in cifre binar si se stochgeaza sau se prelucreaza ..Aceasta quantizare si ea trebuie sa fie cat mai detailata .

 

Urechea umana aude si suporta o gama larga de amplitudine . pana la 120dB ( pragul de durere ) fata de zero dB ce este ca si o soapta abea perceptibila .( am mai descris pe rgc,ro)

 

 

Snetul este captat , generat etc ...si rezulta un semnal electric analogic , aceste trebuie convertit cu o definitie cat mai mare si in amplitudine ( dinamica muzicala )

 

Se ia ca si unitate dBuV 1 microVolt ca si 0 ( zero) dB pana la 120 dB avem o plaje de 1000000 microVolti ...adica 1 milion de unitati

 

ca sa putem "masura" si trensforma in cod digital este nevoie de un "spatiu" de 20 bit (1048576 cifra zecimala a 20 bit 2^20 )

 

Asa ca intr-o cifra binara de 20 bit "incap" cele 1000000 de nivele de la 1 la 1000000 de microvolti ( 1V) cea ce reprezinta amplitudinea sunetului transformat de un traductor ( microfon ,doza chitara etc ) in tesniune si amplificat .dar nu este intotdeauna nevoie de cei 20bit spatiu .

 

Practic nu prea se poate reda sau inregistra cei 120 dB de dinamica ,maiales din cauza zgomutului ce ne ocupa cativa zeci de decibeli chiar in portiunea semnalelor mici , aceste semnale mici se pierd in zgomot ( ambiental , sau zgomot gausian in circuitele electrice ...etc)

 

Din aceasta cauza se foloseste un algoritm nelinear care are curba de raspuns ca si un compresor , semnalele mici se quantizeaza cu o definitie si pe o plaja mai mare iar semnalele mari cu o definitie mai mica .Practic expandam semnalele mici si comprimam cele mari .Automat nu mai avem nevoie de cei 20dB .Asa se comprima la 16bit .

 

S-a facut un calcul de "rentabilitate " , si s-a observat calitatea si continutul semnallului ( MONOTONIA ...parca) .Adica majoritatea semnalului util la cantat si vorba se afle aprox in caz de discutii si cantat intre 67-80dB , rar se urca mai sus , iar mai jos de acest nivel se pierde semnalul util in zgomot .Asa ca sa zice,m de l asoapta mai "puternica" pana la urlete avem o gama dinamica de 30dB , cu o orchestra ce suna pe langa cantaret sa zicem ca mai avem o crestere de 20dB ..asa ca in 50dB incape dinamica programului sonor .Cu un algoritm de quantizare destept incap acesti 50dB si in 10bit , se mai face un oversampling si recastigam din dinamica pierduta cativa bit .Se mai pune un expandor la redare si totu-i refacut aprox.

 

.Este complexa treaba si se suprapun multe probleme .Cea ce scriu eu este un rezumat , o descriere de un anumit principiu ..sunt multe de studit si aflat despre acesta tehnica digitale despre diferitele moduri de conversie/codificari AD si DA .

 

De exemplu codificarea DeltaSigma pe 1 bit cred ca este cea mai "rentabila " din toate punctele de vedere ptr acustica.

Dar se fac codec-urile pentru a fi compatibile cu sculele mulimedia si mai ales ptr filme ..asa s-a ajuns si la standardele actiale de CD si DVD .Formatul audio CD de 44.1/16 este rezultatul unui asemenea "calcul" de rentabilitate si compatibilitate .Bineinteles ca apar incontinu noi formate si sisteme.

 

Mai intreba si maine ce nu intelegi , este greu sa explici in cateva cuvinte , dar poti sa-ti faci o imagine .O sa caut siteurile cu conversia AD si DA sa vad daca gaseasc imagini explicative ca nu am timp sa desenez .Dar daca cauti pe rgc am tot pus unele explicatii.

 

:) )) Esti chiar simpatic, te stimez pentru ca vad ca sti, stiu si eu(poate nu cat asi vrea, dar nu ma plang)...ce spuneam eu este faptul ca cifrele binare si nivelele, sunt lucruri atat de profunde teoretice si amanuntite incat lumea(sau cea mai mare parte din ea) nu pricepe o explicatie de-a ta(mult prea elaborata) la o intrebare banala...asta incercam sa-ti spun.E foarte bun ceea ce ai scris mai sus pentru cei care doresc sa aprofundeze putin teoria, dar parerea mea este ca ar fi foarte util celor care cauta anumite explicatii la anumite intrebari daca ai da raspunsuri mai simple, cu mai putina teorie si cat mai la obiect, asta daca poti pentru ca e destul de dificil sa te cobori la nivelul unui incepator atunci cand tu sti foarte multe si mai ales e foarte greu sa ai calitatea de dascal...Stima.

Edited by Buncar
Link to comment
Share on other sites

Traducere: urechea umana aude pana pe la aproximativ 22kHz (mai putin de obicei, aceasta valoare scade in timp). Ca sa reprezinti acest lucru digital se iau diverse bucati din sunete cu o anumita valoare (sample-uri) si se scriu. Ca sa reprezinti o frecventa astfel (cf. Nyquist) trebuie sa iei bucati de minim 2 ori mai repede (e.g. daca vreau sa inregistrez 100Hz trebuie sa iau sampleuri de 2 ori mai repede, adica minim 200 de "bucati" pe secunda). Asta daca am avea convertoare perfecte. Revenind la urechea umana - ca un om sa auda toata plaja de frecvente (pana la 22khz), fisierul audio trebuie sa aiba intr-o secunda de 2 ori mai multe sample-uri (bucati). Repet, daca am avea convertoare ideale. Cum nu avem acest lucru, de obicei se creste nr de bucati (48, 96, 192) trase intr-o secunda (valorile erau exprimate in kHz). Asta creste automat si frecventa maxima ce poate fi redata (util daca vrei sa faci muzica pentru lilieci; sau delfini). Acest proces se numeste oversampling. Unii prefera sa inregistreze cu oversampling, apoi filtreaza si aduc la frecventa necesara, altii prefera sa lucreze la frecvente de esantionare (tot despre nr bucatilor) cat mai mari. (v. DVD)

Sper ca ai inteles in mare despre ce e vorba.

Link to comment
Share on other sites

Guest Buncar
Traducere: urechea umana aude pana pe la aproximativ 22kHz (mai putin de obicei, aceasta valoare scade in timp). Ca sa reprezinti acest lucru digital se iau diverse bucati din sunete cu o anumita valoare (sample-uri) si se scriu. Ca sa reprezinti o frecventa astfel (cf. Nyquist) trebuie sa iei bucati de minim 2 ori mai repede (e.g. daca vreau sa inregistrez 100Hz trebuie sa iau sampleuri de 2 ori mai repede, adica minim 200 de "bucati" pe secunda). Asta daca am avea convertoare perfecte. Revenind la urechea umana - ca un om sa auda toata plaja de frecvente (pana la 22khz), fisierul audio trebuie sa aiba intr-o secunda de 2 ori mai multe sample-uri (bucati). Repet, daca am avea convertoare ideale. Cum nu avem acest lucru, de obicei se creste nr de bucati (48, 96, 192) trase intr-o secunda (valorile erau exprimate in kHz). Asta creste automat si frecventa maxima ce poate fi redata (util daca vrei sa faci muzica pentru lilieci; sau delfini). Acest proces se numeste oversampling. Unii prefera sa inregistreze cu oversampling, apoi filtreaza si aduc la frecventa necesara, altii prefera sa lucreze la frecvente de esantionare (tot despre nr bucatilor) cat mai mari. (v. DVD)

Sper ca ai inteles in mare despre ce e vorba.

Traducere de la ce???

Link to comment
Share on other sites

Guest Buncar
Razvanciub8a a zis ca nu a inteles mai nimic din ce a zis Karpi, am incercat sa zic intr-un limbaj nesofisticat.

 

Sunt convins ca daca vrea, si Karpi poate sa faca o traducere intr-un limbaj nesofisticat a explicatiilor prea complexe date de el...si cred ca traducerea lui ar fi mult mai aproape de adevar...:)

Link to comment
Share on other sites

Daca lucrez in Cubase cu wave facut la 16/44.1 pe care il procesez si cu trackuri midi->vsti, apoi exportez tot ca wave la 24/96, obtin o calitate imbunatatita a sunetului decat daca as fi exportat la 16/44.1?

 

deci ne-am cam indepartat de la topic...

Inca odata, parerea mea este ca daca lucrezi in 16/44100 degeaba randezi in 24/96000, efectele interne (reverb-compression-delay) vor lucra la nivelul de proiect, randand temporar la 16/44100, apoi facand conversia la 24/96.

Fa un test de exemplu cu un sunet de pian (NU vst) pe care aplici un reverb (nu din acelasi generrator de ton daca totusi alegi un vst-instrument)mai amplu gen cathedral...

ai sa vezi o mare deosebire intre proiect 16/44.1 randat 24/96 si unul 24/48-96 ... randat la fel.

Link to comment
Share on other sites

Mixul software NU depinde in nici un fel de driverele placii de sunet. De unde ai tu informatia asta?

 

mixul il faci ascultand ........cu casti , boxe ultra lineare de calitate si cu dinamica mare ....daca plaac de sunet nu repreoduce ce scoate mixerul e cam incurcata treaba. Cred ca depinde de driverele placilor de sunet altfel de ce s-ar strofoca lumea sa tot caute ASIO mai bun si mai "rapid" .In multimix-soft ai de ales "wavemaper " sau "placa de sunet" .Eu cred ca lucreaza impreuna cu driverele placi de sunet mai multe dintre soft-mixere trebuie sa existe sincronizarea intre drivere.

 

Sunt convins ca daca vrea, si Karpi poate sa faca o traducere intr-un limbaj nesofisticat a explicatiilor prea complexe date de el...si cred ca traducerea lui ar fi mult mai aproape de adevar...:)

 

Cititi si la inceputul topicului am mai pus acolo cateva diagrame .

 

http://forums.rgc.ro/index.php?act=attach&...st&id=22399

 

http://forums.rgc.ro/index.php?act=attach&...st&id=22400

 

http://forums.rgc.ro/index.php?act=attach&...st&id=22401

Link to comment
Share on other sites

Tampenii spuse fara sa gandesc ma mult de 10 secunde si amnezie privind folosirea PM. Rog stergerea postului.

 

Nu fi si tu atat de sensibil .Pentru cine nu a invatat cate ceva de cifre binare si acustica , electronica i se pare foarte complicat totul cu toate ca noi aici discutam la nivel de chitaristi si nu la nivel de programatori de soft/hard digital.

 

Numai vca si utilizatori totusi trebuie sa cunoastem cate ceva ca sa nu ne pacalesca tot felul de cifre pompoase date de firmele producatoare.

 

pe scurt .....masurarea semnalului pentru a fi transformat ( convertit) intr-o cifra binara trebuie sa se faca cat mai dese in timp ( 44.1 ,48, 96 , 192..KHz ) si pe cat mai multe nivele posibil in amplitudine ( adancime "bit" ...16bit----32 bit ) .ca sa avem o aproximare cat mai aproape de semnalul original ( cel masurat).

 

Este nevoie de o definitie cat mai mare pentru o conversie cat mai fidela . Totodata frecventa mare de "ceas" ( clock = oscilatorul de "tact" pe care comuta toate circuitele din convertorul AD) este un avantaj la decodificare , refecerea semnalului din cifre binare se face cu convertorul DA in doua faze ....refecerea sub forma de trepte de tensiune ...apoi acestea sunt trecute printr-un "integrator" ( filtru trece jos) dup acare avem semnalul refacut . Treptele cu cat sunt mai multe semnalul este mai bine aproximat ."varfurile" treptelor au foarte multe armonice cea ce trebuie filtrate .Cu cat mai marunte sunt treptele aceste armonice sunt mai mici si se filtreaza mai usor .Cu cat mai departe este frecventa de esantionare ( clock convertor AD) de banda audio cu atat mai putin efect "nociv" va avea asupra sunetelor din aceasta banda.

 

efectul nedorit este IMD ( intermodulatia intre acest semnal de 'tact" si semnalul util (audio) rezultat .Cu cat mai inalta este frecventa de "tact" ( esantionare ) cu atat produsele IMD vor fi mai departe de banda 20Hz-20KHz .

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

  • Recently Browsing   0 members

    • No registered users viewing this page.
×
×
  • Create New...

Important Information

"This site uses cookies. By continuing to browse the site you are agreeing to our use of cookies.