Blackthorn

Mie personal mi-a placut mai mult seria ADxxVT decat VTxx, mi s-au parut mult mai autentice simularile, parca la noile VT suna prea digital.

Pai cel mai bine ar fi sa vii sa le probezi, sa vezi cum se comporta. Se poate vinde si cu doze Epiphone tot cu coveruri cromate, in caz ca esti interesat probatul e gratis, nu costa nimic.

http://www.mezzomusic.ro/pages.php?d=4&amp...0&sel=10727 http://www.mezzomusic.ro/pages.php?d=4&amp...0&sel=10728 sau set, dar fara X si ceva mai celebre http://www.mezzomusic.ro/pages.php?d=4&amp...0&sel=10735

Ideea era ca nu e un forum cu discutii filozofice si cred ca stii foarte bine la ce ma refer cand spun ca o pedala de distors sau un amplificator are dinamica buna sau nu are. Intr-adevar termenul are alt inteles in acest context, poate doar ca vocabularul meu tehnic este mai limitat decat al altora si am ales sa exprim o idee prin acest termen. Cine a vrut cred ca a inteles si fara alte remarci. Nu vreau sa mai intru in polemici cu nimeni, doar ca mi se pare ca in loc sa ajuti cu o completare constructiva te indepartezi de la subiectul topicului intr-o incercare de a demonstra ca stii mai mult decat 99.99% din ceilalti membri. In mod clar foarte multi iti recunosc cunostintele, dar felul de a le transmite (sau a nu le transmite mai degraba) si interventiile pe care le ai de obicei vizavi de posturile altora mie imi lasa impresia unei imaturitati care nu ar trebui sa se manifeste dupa o anumita varsta. Mai multe nu vreau sa spun, o sa fie ultimul meu post in acest schimb de replici.

Noi aici discutam despre pedale de distors, nu de placi de sunet, dar daca tu obtii distorsul din placa de sunet e problema ta. M-am saturat de discutiile astea in contradictoriu in care unii tot incearca sa vaneze greseli, sau exprimari pentru care iti trebuie si putina imaginatie (nu neaparat multa) pentru a intelege lucrul respectiv. Nu totul se reduce la formule fizice si matematice, multe lucruri care tin de sunet se judeca de obicei subiectiv si tin de gustul fiecaruia. Eu am spus in post ca este vorba de parerea mea. Daca ne apucam sa facem la fiecare post analiza literara si comparam dupa si cu manualul de fizica si de mai stiu eu ce cred ca deja nu prea mai avem multa treaba cu cantatul si trecem de partea cealalta, cea a criticilor. Din cate stiu eu cei mai buni critici au fost cei care nu au reusit sa faca ceva notabil in acel domeniu si, de cele mai multe ori din frustrare au inceput sa vada defectele celorlalti si sa le scoata in evidenta. Ce-i drept este si asta un mod de a te afirma. Imi cer scuze celorlalti pentru postul acesta, dar m-am saturat sa citesc pe acest forum mai mult remarcile rautacioase ale unor useri, care desi au cunostinte destul de solide in multe domenii, in loc sa ofere un sprijin altor useri aflati poate mai la inceput de drum, prin atitudinea lor fac multe persoane sa caute in alta parte o posibila rezolvare a problemei lor.

Feelingul e al chitaristului, unii il au, altii il cauta toata viata. O pedala cu dinamica extraordinara, care ajuta foarte mult chitaristul sa transmita nuante ar fi Whampler Pinnacle, este un simulator de Marshall Super Lead (dupa parerea mea) extrem de reusit. Este dupa parerea mea una din cele mai reusite pedale de distors nu foarte suparat (nu e o pedala pentru cantat porcosenii) de pe piata. De avut are suficient gain ca sa multumeasca orice chitarist, doar ca tonul este foarte aproape de brown soundul lui Van Halen.

Amplificatorul ala daca imi aduc eu aminte corect s-a fabricat intre 1988 si 1992, nu sunt sigur pe informatie, dar ca idee cam aia e perioada. Nou era in acea perioada in jur de 500$. Cred ca un pret corect pentru el in Romania ar fi un pret apropiat de pretul de achizitie de atunci, dar in nici un caz mai mult, dupa parerea mea este sub seria Hot Rod de la Fender. 5000 RON este un pret astronomic, la banii aia ai9 o gramada de optiuni mai bune. Am vazut ca vrei sa iti iei un multiefect, in cazul asta iti recomand un amplificator cu un ton bun de clean, gen Fender Hot Rod Deluxe sau Blues Deluxe, restul efectelor le poti obtine usor din multiefect. L fel de bine daca tot iti iei procesor poti sa incerci si un amplificator solid state cu un clean bun, gen Fender FM 212R

Depinde foarte mult ce vrei de la o pedala, doar ton sau vrei si feeling, expresivitate. Procesoarele iti permit un ton bun si polivalenta, dar pacatuiesc la alte capitole cu ar fi, feelingul, dinamica, prezenta in mix etc.

Poti sa o iei si pe cea mai scumpa, dai un ban, dar stai in fata. Daca tot sunt acelasi model ia-o pe cea care iti convine tie mai bine.

Daca faci macar cu Nicu Patoi sau cineva de talia lui nu mi se pare exagerat de mult, pentru chitaristi mai putin pregatiti mi se pare enorm de mult. Poate in cel mai bun caz un 50 RON pot spune ca e un pret corect pentru o lectie.

Cel mai ok ar fi sa iti iei o placa de sunet gen Line6 POD Studio GX, are incorporate si efectele si simularile din POD, ai ceva mai multa flexibilitate, latenta foarte mica, drivere bune etc.

Damage Control time Line e un fel de Holy Grail al delay-urilor, daca iti permiti unul nu cred ca ai cum sa te pacalesti, poate doar daca u iti place instalatia de craciun montata pe el.

Am probat eu unul, nu suna rau, dar pentru cat costa mi se pare enorm de scump.

Pt tap tempo poti cumpara orice pedala de sustain de clapa, nu trebuie neaparat FS5-U care este destl de mare si scumpa

In cazul asta iti recomand un Gibson cu gat de 60, ce ai incercat tu era cu gat gen 50, care este mult mai gros. LTD-ul are griful foarte subtire si comod, este foarte posibil sa iti placa, sau te poti uita si dupa un Schecter, seria C1 de la ei este excelenta, chiar daca nu are forma de LP.

Nu stiu daca neaparat mai bun, dar cred ca merita macar probat. Chitara cea mai buna este cea care raspunde cel mai bine necesitatilor tale legate de sunet, comfort, imagine etc.

Evident, marele avantaj al seriei mi se pare ca ai practic aceeasi baza de la care sa pleci, dar poti sa iti iei modelul care se pliaza cel mai bine pe nevoile tale.

Uite o sa incerc sa fac un scurt review la fiecare chitara: Schecter Solo Custom - per total e o chitara foarte reusita, fara a fi o chitara cu ton 100% Les Paul, are corpul ceva mai subtire si tastiera din abanos, suna ceva mai bright decat un Les Paul construit dupa reteta clasica, mai ales ca si dozele Seymour Duncan alese sunt destul de reci ca si ton (59 cel putin are multe inalte si mult bas,medii mai putine). LTD EC 1000 - o chitara construita foarte bine si finisata extraordinar, griful confortabil si subtire, 24 taste jumbo, doze active EMG. Nu e chiar un Les Paul traditional adevarat din cauza corpului mai subtire si a dozelor EMG, in schimb este o chitara extraordinara pentru metale. DBZ Bolero - nu stiu cam nimic despre aceasta firma, din specificatii si poza imi dau seama ca e finisata atent si per global arata ca o chitara buna, totusi as incerca-o inainte sa o cumpar. PRS SE Singlecut - chitara lucrata foarte bine, ca minusuri as putea remarca dozele de fabrica ceva mai slabe decat la concurenta. Are corpul ceva mai subtire si bridge-ul tip stratocaster, de o calitate buna, poate fi un avantaj sau un dezavantaj in cazul in care nu il folosesti deloc. Mie personal mi se pare destul de scumpa fata de ce ofera concurenta, Epiphone Slash Les Paul - mie personal mi se pare cea mai apropiata de reteta clasica Les Paul, ca plusuri ar fi dozele Alnico Pro II, dupa parerea mea cele mai reusite doze Seymour Duncan din cele low si mediu output, long tenon neck si partea electrica de calitate. ca minusuri ar fi faptul ca nu prea o gasesti pe stoc cam pe la nici un magazin. Hagstrom Super Swede - o chitara lucrata foarte bine, lemnul bunicel, dozele reusite, corpul ceva mai subrite, bridge gen Bigsby. grif foarte comod. Per total o chitara reusita, singura "problema" poate fi bridge-ul, daca il folosesti e un plus, daca nu ai nevoie de el mai bine fara si iei modelul cu brige fix, macar nu mai ai probleme de acordaj. Peavey HP Signature EXP - o chitara care arata foarte bine, dar pe care pe mine nu m-a convins in nici un fel, e lucrata si finisata bine, doar ca mi se pare ca nu are personalitate, e doar o chitara ca multe alte chitari. Griful este interesant, de sunat suna ceva spre PRS Standard sau Custom (ma refer la modelele SE), dar parca nu e asa de definita ca PRS-urile. Dupa parerea mea sunt si alte optiuni de luat in seama la banii astia, un concurent serios fiind Schecter seria C1, cam toate mi s-au parut ca fiind cam acelasi gen de chitara ca si Peavey-ul, doar ca per total ceva mai bune. Eu din toate modelele de mai sus as cauta un Epiphone Slash daca se gaseste de vanzare prin vreun magazin, asta pentru o chitara foarte versatila, care merge pe aproape orice gen muzical, sau un LTD EC 100 pentru metal, sau si mai bine un Gibson Les Paul Studio second hand cam pentru orice gen muzical.

Vad ca mi-ai furat avatarul de la userul rgc, de acum incolo nu o sa fiu eu singurul frumos si modest de pe forumul asta ...

A aparut noua serie de procesoare de la Line6, eu te-as sfatui sa mai stai putin poate se mai ieftinesc cele vechi (seria X3), sau chiar sa iei unul din ultima generatie, nu cred ca te pacalesti cu ceva, daca e asa cum spun ei ar trebui sa fie un mare pas inainte.

Daca mai dai pe langa pe el inca 200 RON si il iau eu.

Dintre Boss si Digitech mai reusit mi se pare RP1000. Daca ar fi totusi sa cumpar un procesor in gama aceea de pret prima optiune ar fi Line6 POD X3 Live.

Au fost concluziile mele personale si subiective. Cred ca e destul de greu de dovedit si pro si contra, asa ca prefer sa nu intru in polemica cu nimeni pe aceasta tema.

Le probezi pe ambele si iei ce iti place mai mult si ce iti suna tie mai bine in contextul trupei. Eu personal as opta pentru un Telecaster ceva mai bun decat seria Standard, un Classic Player Baja este un instrument extraordinar pentru pretul lui. Daca nu ai nevoie de tremolo iti recomand sa te feresti de Bigsby-ul de pe seria Electromatic de la Gretsch, dezacordeaza repede si dupa un timp devine chiar frustrant. Oricum ce chitari compari tu sunt complet diferite, Gretsch-ul suna mai degraba spre Gibson decat spre Fender, iar dozele sunt dupa parerea mea slabe, in rest e o chitara buna. Telecasterul Standard iarasi nu mi se pare o afacere prea buna, cu cati bani investesti intr-un viitor upgrade la doze mai bine iti iei o varianta mai buna, ceva gen Baja Telecaster care vine cu niste doze extrem de reusite, switch cu 4 pozitii, chei vintage mai bune si o gramada de alte avantaje.

Dintre toate cele enumerate de mine cele mai apropiate de conceptul de Les Paul sunt Epiphone si Vintage. Cea mai rentabila pret calitate mie personal mi se pare Vintage. Avantajele fata de Epiphone ar fi pretul foarte bun, lemnul de calitate ceva mai buna si dozele putin mai bune dupa parerea mea. Ca dezavantaj ar fi cheile de acordaj ceva mai slabe, dar oricum decente.