www.rgc.ro Web analytics

Jump to content

ggedamed

Veteran
  • Posts

    499
  • Joined

  • Last visited

Everything posted by ggedamed

  1. Aria rulz! Ai ingrijit-o frumos. Ai putea sa faci o lista de costuri?
  2. Daca e cu transformator si punte redresoare (este mare si greu) se poate scoate puntea + cupla infasurarea care scoate 9V. Oricum trebuie atentie mare. Daca alimentatorul este usor si mic, e in comutatie si nu prea ai ce sa-i faci.
  3. Din schema pare ca pedala contine doar un switch SPST, care e in paralel cu switchul de pe panoul frontal. Cand se inchide circuitul intre contactele switchului este pe Clean, cand se intrerupe este pe OD. Daca fara pedala merge bine schimbarea canalelor, atunci problema este intr-adevar pedala. Si din celelate simptome pare sa fie defect switchul din pedala, care face contact cu intermitente. Ai putea experimenta in continuare fie cu un cablu cu un jack mare la un capat si un switch on/off la celalalt capat, fie cu un cablu normal de chitara la care faci contact intre varf si portiunea cilindrica. Retine ca va fi selectat canalul Clean doar atata timp cat este inchis circuitul - cat timp se face contactul. Sau ai putea schimba direct switchul.
  4. Cauza neajunsurilor a fost ca a conectat direct inca o sursa de semnal (AUX) in paralel cu RETURN, practic pe aceeasi sarma, de se bateau intre ele. Iti dai seama ce se poate intampla daca faci asta, plus ca nu avea posibilitatea de a regla independent volumele. Treaba cu faza e mai complicata si depinde de tot lantul, nivelul se poate regla cu un potentiometru, iar cu impedanta si banda de frecventa nu e problema, orice ar conecta acolo are parametri suficienti de buni. Ma rog, aproape orice.
  5. Ai putea sa te legi la mixerul format cu IC101a, ca in schema atasata. xxx.pdf
  6. Multumesc si multumesc, in special pentru raspunsul detaliat al lui FiveseveN. M-am exprimat eu incoerent, voiam denumirea completa ca sa caut datasheetul. Google-Fu-ul vostru e mai bun ca al meu.
  7. Domnilor, ce integrat este IC3 (2120D) din schema amplificatorului?
  8. Asta e si o idee de biznis: personalizare reversibila .
  9. Cumpara cineva clone de SansAmp GT2?
  10. Arata al naibii de bine. Cu ce faci scrisul?
  11. Asa cum zice si FiveseveN. Toate-s scanduri cu sarme pe ele. Sau mațe, tot dracu' ala. Inteleg ca automobilul tau e un Ford T. Sau e modelul Flintstone? Nici chitarele electrice solid-body nu au fost populare de la aparitie. Si de-a lungul timpului, popularitatea a tot fluctuat. Problema popularitatii la instrumentele pe care le-ai aratat nu tine de ton sau feeling, ci de curba de invatare. Avantajul chitarii consta in faptul ca e mult mai usoara/ieftina ca un pian si are notele proptite pe grif. Imagineaza-ti ca tastele nu ar exista, sunt sigur ca popularitatea chitarii ar fi mult mai mica. Plus ca popularitatea n-a fost niciodata un indicator bun pentru valoare. In alta ordine de idei, toata discutia ma face sa-mi para rau ca nu am si eu un atelieras amarat, sa fac neºte experiente . Cum o suna o chitara facuta din masa de macelar? Sau una din fibra de carbon? Asta chiar mi-ar placea. Aidi, bre! Si Bach se canta si astazi, atat in versiunea originala, cat si "cover", cu mult succes. Ce-o insemna asta?
  12. Nu s-a schimbat nimic, zici. (majoritatea sunt luate de pe panoplya.com). Ce parere ai despre automobile atunci? Astea nu s-au schimbat de si mai mult timp. Cam ocolesti sensul spuselor mele. Evident ca daca sunetul este masurabil are parametri masurabili. Care pot defini "nuante", daca vrei neaparat. Dar inca nu se poate masura reprezentarea mentala a sunetului in creierul cuiva. Si asta nu e o alta discutie . Chestii de genul asta exista dinaintea chitarilor electrice. De exemplu papusile japoneze (ca ). Infig un bridge si un nut pe peretele blocului . Sau in Mausoleul din Parcul Carol, ca tot sta degeaba.
  13. Greu, negreu, este inevitabil. Unii uita ca si chitarele electrice au aparut ca sa rezolve neste cerinte tehnice pe care chitarele acustice nu le puteau rezolva. Amplificatoarele cu tuburi, la fel. Unii ii spun progres, altii pierderea traditiilor sau degradarea tonului sau lene. Ca sa ne departam putin de tablou, unii fac cercetari asupra motivelor pentru care ne place o anumita muzica. Va inchipuiti cum va arata lumea cand va exista o formula matematica pentru muzica? ON-TOPIC: care este scopul acestor cautari? Dupa mintea mea, ar fi sunetul de la capatul lantului audio - urechea. Si aici ne ramificam rau - unora le place folk, altora blues, altora metal. Si altora funk sau country (nu toata lumea are nevoie de sustain). Ma intreb cine este "we" din "These are called synthesizers, and the qualities of their tone that we find unappealing when compared to that of acoustic instruments is in part due to the fact that their frequency response is so flat". Sunt sigur ca lui Vanghelis nu i se pare "unappealing" tonul lui (si nici mie, BTW). Sau lui Pat Metheny. Ar fi bine daca s-ar intelege ca in discutiile despre ton este vorba de fapt despre gusturi si indivizi. Daca foloseai disonante in evul mediu iti pierdeai painea (sau mai rau), acum e "cool". Cand vorbim despre sunet, vorbim despre ceva masurabil, inregistrabil. Cand vorbim despre ton, vorbim despre efectul respectivului sunet asupra creierului unui individ. Pentru ca facem parte din aceeasi specie, ne putem strange in cete de indivizi asupra carora acest efect este asemanator. Cred ca ideea lui karpi cu masa infinita ar fi foarte interesanta de experimentat.
  14. N-ar trebui sa accentuezi ideea asta. Imperativ afirmativ (tu) fii! (voi) fiți! Imperativ negativ (tu) nu fi! (voi) nu fiti! Conjunctiv eu sã (nu) fiu tu sã (nu) fii el sã (nu) fie noi sã (nu) fim voi sã (nu) fiți ei sã (nu) fie Condițional-optativ eu aș fi tu ai fi el ar fi noi am fi voi ați fi ei ar fi
  15. Hă! Sursa aia e in comutatie. Fa o experienta: lipeste un condensator nepolarizat de firul de semnal al unei bucati de cablu ecranat, lipeste o sarma de ecranul bucatii, lipeste un jack de capatul celalalt, infige jackul intr-un amplificator pe un canal clean, pune in contact capatul liber al condensatorului cu un contact al mufei alimentatorului, pune in contact capatul liber al sarmei lipite de ecran cu celallat contact al mufei alimentatorului si asculta. Sunt destul de sigur ca vei auzi tot felul de chestii. LE: Uite aici ceva in sensul la care s-a referit Viorel. Doar R1 si C1 conteaza.
  16. Domnu' a dat, Domnu' a luat, fie numele lui laudat. Adica nu mai e valabil.
  17. Ba da, e vorba de preferinte, nu toata lumea are nevoie de toata cursa potentiometrelor sau de liniarizarea variatiei.
  18. Pai am un cablu - alb ca sa-l deosebesc - pe care l-am inversat inauntru. Mai mult de principiu pentru ca pedale pe Ge nu am si nu voi avea.
  19. Am vrut de mai demult sa folosesc toate cadavrele de alimentatoare care s-au strans in debara ca sa fac o sursa de alimentare pentru pedale. Aveam vreo 7-8, de marimi si puteri diferite. Sursa trebuia sa fie stabilizata. Aveam destule LM317 in sertar si se pare ca au zgomot mai mic decat clasicele 7809, asa ca alegerea a fost usoara. Problema cea mai mare a fost cutia. Mi-ar fi placut una metalica, insa n-am reusit sa gasesc ceva convenabil (din tabla nu prea groasa si la un pret nu prea mare), asa ca am luat una de plastic. Am putut inghesui 4 transformatoare in numita cutie, 3 de 11-12V si unul de 2 x 19V, la care am folosit redresare bialternanta cu priza mediana ca sa scot 18V in final. Faptul ca LM317 este reglabil mi-a dat posibilitatea ca pe iesirea de 18V sa scot si 15V cu ajutorul unui comutator care adauga un rezistor in circuit. Am folosit niste radiatoare scoase din surse defecte de PC, dar ventilatia nu e grozava in cutie, asa ca nu stiu cat ar putea duce. Cablul de retea este detasabil, cu mufe ca la radiourile comuniste. Am pus si LED-uri pentru aspect profesional . Multumirile mele sunt ca am folosit spatiul din cutie la maximum, ca am o sursa cu 4 iesiri complet separate galvanic (as putea scoate ceva combinatii de tensiuni cu niste cabluri corespunzatoare - de ex. ±9V sau ±18V) si ca am salvat planeta. Data viitoare, totusi, mai bine comand la Petra un transformator toroidal cu multe secundare si gasesc pe cineva sa-mi confectioneze o cutie de tabla. Sanatate si virtute. LE: WTF, nuşce-i cu formatarea asta automata la titlu, as putea jura ca am scris Capitanu' cu C mare.
  20. Si iata ultimul raport semestrial: Pana la urma am fost contrazis suficient, astfel incat am luat suruburile in cauza de la Hornbach si le-am introbagat in calcaiul grifului. Practic se largeste gaura initiala, apoi se introduce piulita cu ajutoul unei chei inbus. Rezultatul: beton! Imbinarea este mult mai teapana decat cu holzsuruburile initiale. Nu am pus adeziv. Inaltimea piulitei este comparabila cu cea a calcaiului grifului, asa ca trebuie atentie sa nu forteze in fretboard cand o introduceti. Dupa care m-am apucat sa bag un preamplificator onboard. Imi trebuia pentru ca dozele sunt foarte slabe (rezistenta de ~3.6k, semnalul de iesire mult mai mic decat la chitarele mele Aria cu pasive). Am decis sa folosesc preamplificatorul onboard al lui Albert Kreuzer pentru ca puteam folosi potentiometrele initiale si pentru ca sunt putine piese (de ex. dozele sunt legate direct la FET-uri, fara condensatori de cuplaj). Am folosit J201 in loc de BF245 in ideea de a reduce consumul, iar pentru dimensionare am folosit initial calculul de pe pagina asta de pe runoffgroove.com, apoi am pus potentiometre in drena, le-am reglat la ureche si le-am inlocuit cu rezistente. Montajul a iesit un pic mai mare decat fundul unui potentiometru. Am constatat ca am uitat sa pozez, dar il voi mai desface pentru ca mi-au venit niste OPA2703 de la Texas Instruments (rail -to-rail, consuma 360μA). In combinatie cu dozele Reghin (impedanta mica, magnet slab) pot iesi doze active ca la mama lor. Inainte de preamp suna cam asa: 2011-06-06_bas Reghin_Pocket POD.mp3. Foarte multe inalte si cam nazal. Si mult zgomot din cauza semnalului mic. Dupa preamp suna cam asa: 2012-01-29_bass Reghin + Kreuzer onboard.mp3. Potentiometrul de ton este chiar utilizabil, iar semnalul este mult mai puternic - la fel sau mai puternic decat la iesirea oricarei pedale din dotare (n-am multe). Si da, stiu ca nu ma pricep la bas. Urmatorul pas va fi transformarea dozelor Reghin in doze active folosind sus-numitele OPA2703 pentru a profita de plaja mare a semnalului de iesire a operationalului si de carcasa metalica a dozei pentru ecranare. Si de existenta a doua operationale, ceea ce imi permite niste compensari in ton. Plus ca potentiometrele sunt obosite si trebuie sa le inlocuiesc oricum. Sanatate si virtute.
  21. Marfa de cutii, am folosit si eu, uite aici cum au fost folosite. Pot fi vopsite de tine sau vorbesti de posibilitatea teoretica? Asta-i cam nasol, nu le poti fileta?
  22. Din punctul de vedere al schemei, SD-1 e un fel de Tube Screamer cu clipping asimetric, in timp ce OD-3 e un pic mai smecher, foloseste niste amplificatoare diferentiale cu JFET-uri (le mai gasesti si in BD-2 Blues Driver). Pe pagina asta de pe freestompboxes.org sunt niste comentarii interesante despre OD-3. OD-3 OverDrive.pdf
  23. Cum era aia? "Muieti-s posmagii?" LE: Windowsul meu s-a plans din cauza ghilimelelor din nume, dar s-a descurcat pana la urma.
  24. Ramane problema asta: Si care e problema cu opritul ampului cu lampi?
  25. Cum spunea si overdrive: Amandoua comuta intre infasurarile unui autotransformator. Well o face cu servomotor, asta o face cu relee. Cele cu servomotor sunt varianta mai moderna. Zgomotoase in ce fel? Zgomot propriu au doar la comutare, insa comutarea se face rar (cand tensiunea se modifica suficient de mult). Eu am unul cu servomotor (de fapt este chiar cel din linkul lui dass101) si nu am reusit sa-l aud cand comuta. Dar ar putea fi si din cauza ca tensiunea la mine acasa e suficient de stabila. Imi imaginez ca releele se aud mai tare. Modelul Well pretinde ca protejeaza si la socuri de tensiune sau curent. Despre celalalt nu stiu nimic. Despre zgomotul introdus in lantul audio vezi tot citatul din overdrive. La fel, si zgomotul asta apare cand se muta pe alta infasurare (adica rar in conditii normale). Adicatelea, singura metoda de testare este sa-l pui la o priza unde tensiunea variaza salbatic. Pentru ca asa ceva nu gasesti usor, din punctul meu de vedere, rolul unui AVR este de protectie la iesirea din limitele normale a tensiunii - mai mult decat mentinerea functionarii optime a echipamentului indiferent ce se intampla in priza. Iar daca un AVR nu face fata variatiilor tensiunii, imi imaginez ca nici restul echipamentelor n-or s-o duca prea bine.
×
×
  • Create New...

Important Information

"This site uses cookies. By continuing to browse the site you are agreeing to our use of cookies.