mike_KidLazy

Ca tot trec printr-o perioada usor mai nostalgica in ultima vreme, ma tot uit la sectiunea asta a forumului si constat cu tristete ca bate vantul rau de tot pe aici, cel putin in ultima vreme. Ultima postare in sectiunea asta a fost a mea, tot aici, in topicul asta. Si cand te gandesti ca fix aria de inregistrari a fost cea care m-a determinat sa-mi iau inima-n dinti si sa incep sa-mi postez zdranganelile acu' vreo 6 ani de zile... mda. In fine. Revenind la oile noastre, <mike_KidLazy>'s guitar journey goes on - in mod normal ar fi trebuit sa postez coverul asta ieri, insa n-am avut timp sa-l termin. De fapt, nici macar nu trebuia sa postez asta acum, in realitate urmatorul pe lista era un cover de la System Of A Down (desi hm, nu sunt prea departe nici cu asta ) insa de lunea trecuta, de cand a iesit, ma obsedeaza atat de tare piesa asta, incat pur si simplu n-am mai avut rabdare sa astept. Ce-a iesit... vedeti mai jos... Enjoy (or not)!

In 2013, respectiv 2014, postam pe Youtube cele doua coveruri de mai jos. Intre timp insa ambele video-uri au fost blocate worldwide de YouTube "din motive de copyright". Bai, sa mor daca ii mai inteleg p-astia - o parte din video-uri mi le-au blocat, desi NU avem monetizare pe ele si nici n-aveam de gand, mai nou din februarie mi-au dezactivat de tot monetizarea pe motiv ca "n-am suficiente minute de vizionare lunar si am prea putini abonati" prin urmare canalul meu nu mai este eligibil pentru monetizare pana cand nu indeplinesc criteriile lor tembele. Cica masura asta a fost luata pentru a se incerca descurajarea celor care re-uploadeaza continut deja monetizat pe propriile lor canale pentru a il monetiza ei la randul lor si a obtine venit de pe urma asta. Adevarul e ca, da, au dreptate baietii - ma imbogatisem prea tare de pe urma YouTube-ului - din iulie 2014 si pana in februarie 2018 am castigat "fabuloasa" si "uriasa" suma de aproape 7$. Da, 7$, in aproape 3 ani si jumatate, cat am avut monetizarea enabled. 7$ pe care nu i-am vazut nici pana in ziua de azi (si pe care nici n-am vreo sansa sa ii vad vreodata, la modul cel mai realist vorbind), ca pana nu se strang minim 70$ pe cont, nu am voie sa retrag absolut nimic. Deci da, am strans o avere pana acum din asta, n-am ce zice... multumiri celor de la YouTube pentru dezactivarea monetizarii, asa abia imi mai ies si mie fumurile de superstar din cap... Sanchi, fratilor, v-ati si gasit in cine sa loviti... tot in aia fraieri, care n-au nicio vina... bravo voua, de destepti ce sunteti... chiar nu puteati veni cu o masura mai buna. Anul trecut in iarna, cand un pusti cretin de prin America Latina s-a apucat sa fure partea audio din coverurile mele ca sa faca view-uri pe seama mea si am facut plangere pentru copyright infringement, v-a durut in dos, evident. Iar acuma, tot eu sunt de vina... No fain, nicio problema. Din partea mea, puteti sa va luati aia 7$ pe care chipurile i-am facut din vizionari pana acum si sa vi-i bagati fix in ... din partea mea, puteti sa ma loviti in continuare si mai tare, puteti sa-mi dezactivati complet contul, puteti sa faceti ce vrea muschiu' vostru, I couldn't f@#$ing care less. But there is one thing I know for sure: YOU'RE NOT GONNA STOP ME, B!TCHEZ!!! Prin urmare, am re-uploadat cele doua coveruri de mai jos, de data asta pe vimeo. Sa speram ca aici n-o sa mai fie probleme de genul asta. Gata, m-am descarcat. Pana data viitoare... Enjoy (or not)!

Daca e marti, sa fie galagie, zic! De data asta, sa dam din cap pe un cover la "Disappear", piesa mea preferata de pe cel de-al treilea album al celor de la Evanescence. Enjoy (or not)!

Un cover pe care il aveam in plan de vreo... 2 ani, cred, insa pe care am reusit sa il cant abia anul asta, in noaptea de Revelion. Cica mai bine mai tarziu decat niciodata. What matters the most is that I've really had a great time playing this song. Imi place foarte mult atmosfera piesei, asa lenta si dark. Pacat ca e una dintre cele mai underrated compozitii ale lor, mie mi se pare chiar foarte faina. Anyway, enjoy (or not)!

O "bucata de galagie" facuta, tot ca si coverul de mai sus de la Papa Roach, undeva pe la sfarsitul lui decembrie anul trecut. Mie mi-a placut albumul de cand l-au scos, way back in 2005. Mi-a parut un fel de pop ceva mai de calitate decat pe primul album (bine, acolo primau influentele din muzica electronica), probabil pentru ca imi place ideea de full band and live instruments, chiar si pentru genul asta de muzica. E ridicol insa cat de multa chitara are piesa asta in ea, si cat de putin din ea se aude pe trackul original. E mult prea mult ingropata in celelalte instrumente, if you ask me. Maybe for commercial reasons?... So I just stepped ahead and decided to make that guitar sound LOUD again! Solo-ul ala oribil de la final, evident, nu e in original, insa l-am trantit eu acolo din exces de zel, ca de obicei . In addition to that, am cantat acest cover si in memoria unei persoane care din pacate a plecat prea curand dintre noi, si careia ii placea foarte mult piesa asta. Sper sa vada filmuletul asta si sa ii placa de acolo de unde e acum. P.S.: in caz ca-si face careva griji in privinta ultimelor doua coveruri pe care le-am postat, nu, nu m-am convertit la pop si la piese in major . Urmatorul cover va avea un tempo ceva mai lent, si va fi o piesa destul de dark. Numai ca imi place sa fiu imprevizibila si sa-mi iau publicul prin surprindere cand ii e lumea mai draga :D. Pana data viitoare... enjoy (or not)!

Nu pot sa zic ca ma dau in vant dupa piesele in major, dar imi place atat de mult lead-ul ala de la inceputul piesei si de pe refren, incat am zis sa-i fac un cover. Filmarea a fost facuta anul trecut, de Craciun, cand am avut norocul sa cant in background cu unul dintre cele mai faine apusuri de soare ever (daca va uitati cu atentie pe geam ). Mno, cam atat deocamdata... enjoy (or not)!

Sunt de acord, însă doar parțial. Mi s.a întâmplat de câteva ori până acum să jam.uiesc fără vreo idee clară în minte și să îmi dau seama la un moment dat că am zdrăngănit ceva pe care s.ar putea lucra mai departe, dar asta foarte rar. În 95% din cazuri m.am trezit în final fie cu un riff sau o idee pe care habar n.am cum să o continui, sau și mai rău, cu câteva riffuri legate, dar care seamănă izbitor cu ceva ce am scris anterior (fără ca eu să.mi fi dat seama de asta de la bun început). Mie aici îmi dă blue screen creierul, mi se pare cel mai frustrant lucru care poate să se întâmple atunci când vrei să scrii ceva. And to be honest, nu prea văd ce rost are să investești câteva ore bune (sau poate chiar mai mult) încercând să compui ceva, când e clar că "that's not a good day for science". Personal, mai bine aș folosi timpul ăla pentru un cover sau ceva. Măcar acolo știu că am un punct final, un scop spre care mă îndrept. My 2 cents. P.S.:@apocapsile: mersi frumos!

Tare asta. La mine e fix invers, eu aproape ca habar n.am de teorie, dar compun . Cu mari limitări, ce.i drept, but meh... Acum, la modul cel mai serios posibil (deși ce am scris mai sus nu e o glumă), pe lângă ce au zis vektor și lefmir, oricât de aiurea ar suna asta, eu zic că treaba asta cu compusul ține un pic (mai mult) și de inspirație. If you're not inspired, oricât ai vrea să scrii ceva ca lumea, nu iese și pace. I have been struggling with this myself for many years now. Eu zic, cel mai bine, continuă să studiezi, ascultă cât mai multă muzică, încearcă să vezi cum se îmbină notele, acordurile în piesele respective etc., ca să.ți faci o idee în mare cam ce se potrivește cu ce. Și în timp, cu cât o să avansezi mai mult, cu atât o să.ți vină mai ușor să compui ceva care să.ți placă în momentele în care o să fii suficient de inspirat să faci asta. Și revenind la inspirație, nu.s vreo mare chitaristă sau compozitoare (departe de mine așa ceva), but probably the best piece of advice that I could give you here e să nu încerci niciodată să compui o piesă doar de dragul de a compune. Dacă nu ai that "spark of inspiration" ca să scrii ceva care chiar să sune fain, tot degeaba. O să iasă ceva, cum ai zis și tu, gibberish. Been there, done that. Niște ani de zile la rând am încercat să compun câte un album pe an, cu voce și toate cele. Așa, că mi se pusese mie pata. Până când mi.am dat seama că merg într.o direcție total greșită și că totul suna atât de prost, încât trebuie să o las mai moale cu cantitatea în favoarea calității. Așa am ajuns să scot primul meu album instrumental, format din piese scrise pe parcursul a 4 ani. A durat mult, însă a meritat. Mie personal îmi face plăcere să.l ascult chiar și acum, după 4 ani de când i.am dat drumul. Și cred că ăsta e și scopul până la urmă. Să reușești să ajungi în punctul ăla în care să poți să compui ceva care să.ți placă și după niște ani. Așadar, ai răbdare, studiază cât de mult poți, și în timp, probabil, lucrurile o să vină de la sine. Scuze că am divagat un pic de la subiect, și îmi cer scuze în caz că ce am scris mai sus n.are sens peste tot (mi.e destul de somn și mi.e puțin cam greu să îmi adun gândurile la ora asta). Baftă!

Fix acum 6 luni aflam cu stupoare ca Chester nu mai e, si in momentul ala am simtit ca s-a rupt ceva undeva, inauntru... unii s-ar putea sa spuna ca bat campii, dar nu, nu mi-am revenit nici acum. Si nici nu cred ca o sa-mi revin complet vreodata. Nu reusesc nicicum sa ma obisnuiesc cu ideea ca ne-a parasit, e atat de ciudat sa vorbesc despre el la trecut... saptamana trecuta, intr-o seara am auzit intamplator "Numb" la radio, si mi-am amintit iar ce s-a intamplat... daca pana atunci fusesem vesela, imediat cum am auzit piesa am simtit ceva greu in stomac, twisting and turning, mi s-a pus un mare nod in gat and I got goosebumps all over si s-a ales prafu'... E super greu sa le cant piesele stiind ca Chester's gone... mi-a fluctuat foarte mult starea de spirit in timp ce am filmat coverul asta, dar stiam ca vreau neaparat sa cant piesa asta in memoria lui si sa o public acum, la 6 luni de cand ne-a parasit. Am incercat, cum spuneam si mai sus, sa nu ma gandesc la asta si sa get my shit back together and do it. Am incercat sa ma concentrez mai tare pe placerea de a canta, si cred, sper, ca am reusit, macar intr-o oarecare masura. Paradoxal insa, asta e una din piesele pe care le-am urat cel mai mult de pe albumul "The Hunting Party". De cand am ascultat-o prima oara, back in 2014, mi-au placut enorm riffurile si mai ales refrenul piesei (care e, poate, cel mai epic pe care l-au cantat Chester si Mike vreodata), insa mi s-a parut ca au dat-o in bara la fel de epic cu strofele alea care mi s-au parut prea pop-ish, prea "moi" comparativ cu restul piesei... de-asta o buna bucata de timp nici n-am vrut sa mai aud de piesa asta. De altfel, asta a fost parerea mea generala despre cea mai mare parte din "The Hunting Party". Parea sa promita mult, cresteau piesele pana la un punct, iar fix in momentul in care ma asteptam sa fie punctul culminant, aparea cate o chestie care mi se parea ca strica totul... in fine. Dupa moartea lui Chester insa, am inceput sa acord un pic mai multa atentie ultimelor albume, pe care le-am urat si le-am criticat cu orice ocazie pe care am avut-o, de nervi si de disperare ca trupa mea favorita nu mai era aia pe care o stiam eu si datorita careia am pus mana pe chitara si m-am apucat de muzica... reascultandu-le insa dupa tot ce s-a intamplat, mi-am dat seama de multe chestii pe care pana atunci nu le vazusem. Am inceput sa vad sensuri noi, pe care nu le prinsesem pana atunci... and I felt even more sorry for all the bad things I said about them... And aside from that, mi-am dat seama ca piesa asta de mai jos, pe care atata am criticat-o si injurat-o si pus-o la zid, de fapt... imi place foarte mult :(... imi pare rau pentru tot. Chiar imi pare rau :(. Stiu ca e posibil ca tot postul asta sa n-aiba nicio noima, dar mi-e greu sa scriu ceva coerent acum... Rest in peace, Chester... you are missed... this one goes out to you... Iar pentru restul, enjoy (or not)...

That. Totally. Sucks. [emoji20] Mă tot țin de multă vreme să intru pe topicul ăsta, să văd ce și cum, însă abia acum am apucat să fac asta. Nu o să mă apuc să dau sfaturi, pentru că nu sunt în măsură să fac asta, but long story short, deși da, mai e enorm de lucru, eu zic că un lucru foarte de apreciat e faptul că ai curajul să îți postezi aici înregistrările, chiar dacă ești la început de drum (înțeleg că nu cânți de foarte mult timp) și că încerci să perseverezi în ceea ce faci. Eu personal n-aș fi avut tupeu să fac asta (mai mult, îmi mai ascult câteodată înregistrările de-acum vreo 10 ani și îmi vine să mă dau cu capul de pereți - eu pe vremea aia chiar credeam că sună bine ce zdrăngăn, deși era... fix invers... noroc că încă n-aveam net pe vremea aia și n-am publicat nimic [emoji4]). Bine, nici înregistrările pe care le fac acum nu-s mare fâs, dar parcă tot sunt mai acătării decât cele de atunci [emoji14]. Ce să zic, get well soon și spor mai departe la cântat! Eu zic că dacă te ții de treabă, la un moment dat o să înceapă să apară și progresele. Baftă!

La multi ani tuturor! Sa fim sanatosi cu totii si sa bagam cat mai multa zdranganeala in 2018! Primul meu post pe anul asta este de fapt un video facut acum juma' de an, mai exact, pe 8 iulie 2017, insa caruia abia acum cateva zile am reusit in sfarsit sa-i dau forma finala. A fost fix ultimul cover pe care l-am cantat inainte sa moara Chester... in parte, asta a fost unul din motivele pentru care mi-a fost greu dupa aia sa ma ating de filmarile astea si sa ma ocup de post-production. But I've somehow managed to get my shit back together and just go on and do it. Mai ales ca video-ul asta ilustreaza aproape perfect ce am invatat de la el - to cherish music and the moments of performing it live... La multi ani inca o data si enjoy (or not)!

Mersi frumos!

No hai lamulțean! Hop si eu cu ceva zdranganeala noua. Nimic deosebit, o piesa pop la care m-am apucat eu sa mai bag niste "gigi", ca sa o fac sa sune putin mai heavy. Not to mention the epic fail solo at the end (cred ca solo-urile astea facute varza incep deja sa devina signature la mine ). Enjoy (or not)!

Din pacate, fiind ocupata momentan cu alte proiecte, a trebuit sa ma opresc temporar din facut video-uri. Sper sa pot sa imi reiau activitatea undeva catre sfarsitul lunii. I really miss doing this. Pana atunci, va las cu un cover facut undeva pe la sfarsitul lui octombrie/inceputul lui noiembrie, naiba sa le ia, nici eu nu mai tin exact minte... ma chinui de vreo luna sa-l postez, si tot nu mai ajung... Enjoy (or not)!

Cateodata, asa, for no apparent reason, imi vine sa evadez pentru scurt timp din ceea ce fac de obicei pe plan muzical. Just for the fun of it. Bine, daca mi-ar fi zis careva acum vreo 13 ani ca la un moment dat o sa si ajung sa cant piesa asta, nu doar sa o ascult, i-as fi zis: "fugi, bah, d-aici...". But, oh well, it just happened. M-au apucat pandaliile si am zis, ok, let's do it. Yes, I'm perfectly aware that a lot of the people who usually watch my stuff will dislike this, but I just felt like doing it. To escape from what I usually do. To challenge myself. And my audience. De obicei cand am incercat sa mai fac din astea, reactiile au fost la modul: "dude, seriously?". Yes, seriously. Although there is absolutely nothing special about this song, at least it was pretty fun to play and very challenging to mix, as far as I'm concerned. Pe de alta parte, cred ca atata timp cat nu ma apuc de manele, tot e ok, nu? Hai, sa curga cu hate :P! Enjoy (or not)!

Bostanosfera eu nu prea ascult on a regular basis, dar de la ei imi cam face cu ochii piesa "Wamintirile". But first, I have to finish my huge list of 100+ songs to cover before I die :lol:. In functie si de cum o sa fie cu timpul si cu starea de spirit, vedem, poate iese ceva. Pana atunci, las si eu un cover la "The Change" de la Evanescence. Filmat la 60 fps, ca si cel de mai sus... se vede super misto, imi place ca par mai "fluide" miscarile, insa si bateria de la camera se descarca intr-o veselie la setarile astea :P. Anywayz. enjoy (or not)!

Asta e o piesa la care ma tin de multa vreme sa-i fac un cover, insa abia acum am reusit. Desi pentru unii piesa asta poate parea lunga si plictisitoare, pentru mine personal e genul ala de piesa mai degraba atmosferica. Imi place mult cum "creste" instrumentalul pe parcurs, iar linia melodica merge mana in mana cu versurile, care vorbesc (in linii mari) despre ciclul asta viata-moarte, care se tot repeta la nesfarsit, si despre care ar fi sensul vietii. Interesanta abordarea celor de la Tracktor Bowling, if you ask me. Pacat insa ca s-au despartit anul asta. Asa s-a mai ales praful de inca o trupa pe care o respectam maxim si care imi placea enorm. Insa muzica o sa ramana mereu acolo, asta e clar. People come and go, but music is forever. Enjoy (or not)!

Hai cu galagia! Am mai adaugat eu un lead inainte de refrene si un solo, ca sa spice things up a bit. Enjoy (or not)!

Revin cu niste mici update-uri, mai mult sau mai putin on topic. Din motive de ergonomie folosesc momentan un Behringer UPHORIA UMC204 HD (counterpart-ul mai ieftin de la Behringer al Focusrite-ului 2i4), si pot sa spun ca nu am sesizat aproape nicio diferenta in ce priveste calitatea sunetului intre asta și Focusrite 2i4. L-am rugat si pe colegul de la care am imprumutat Focusrite-ul sa le testeze pe amandoua back to back si a ajuns si el la aceeasi concluzie dupa mai multe zile de folosire a ambelor interfete: intre un Behringer si un Focusrite din categoria asta entry level, diferente sunt doar in ce priveste aspectul si pretul. Acum colegului ii pare rau ca a dat banii pe Focusrite in loc sa fi luat un Behringer, care e more or less the same s@#$, doar ca la juma' de pret [emoji38]. Just my two cents, in caz ca vrei ceva mai multe feature-uri de la interfata, fara sa iesi din bugetul pe care il ai disponibil (asta in cazul putin probabil in care nu ti-ai luat deja ceva), si in caz ca mai cauta si altii ceva pareri cu privire la jucarii din astea.

Asta e linistea de dinaintea furtunii... solo-ul ala de la final l-am improvizat eu, altfel nu era atat de varza :P. Enjoy (or not)!

Hai sa mai dam si cu niste creieri de pereti, ca tot am cam absentat de pe-aici in ultima vreme ... cantat si filmat fix acum o saptamana. Enjoy (or not)!

Inca incerc sa ma recuperez. E greu, dar incerc. Music is what keeps me going. And I'll hold on to it until I give my last breath... Coverul asta l-am tras acum o gramada de timp (mai exact, pe 9 ianuarie), dar for some reason n-am avut niciun chef sa ma apuc de post-productie si sa pun cap la cap toate trackurile si toate bucatelele de filmari... am tot amanat pana cand intr-un final mi-am zis ca e timpul sa ma pun pe treaba, si i-am dat bataie. In afara de final, unde intra tobele mai in forta, piesa originala nu are absolut niciun pic de chitara in ea. Asa ca mi-am zis ca asta e terenul perfect pe care sa pot sa-mi las imaginatia sa zburde, si asa a fost. Am vrut galagie, am vrut chestii disonante, dar am vrut si ceva mai melodios. Si as indrazni sa cred ca am reusit destul de bine sa ating ce mi-am propus. Pot chiar sa zic ca nu imi displace ce a iesit. Nici partea audio, nici filmuletul in sine. Enjoy (or not)!

La o saptamana si ceva dupa ce s-a intamplat, inca mi-e greu sa-mi revin... pana saptamana trecuta aruncam de zor cu rahat in ei si faceam misto de ultimele lor albume (si mai ales de ultimul) in toate felurile posibile si imposibile. Initial, in semn de protest, nici n-am vrut sa-l ascult, nici n-am vrut sa aud. Ma durea sufletul sa vad cum se alegea praful de trupa care a fost preferata mea ani de zile... insa ceea ce s-a intamplat saptamana trecuta goes beyond everything else... indiferent de circumstante, povestea asta nu trebuia sa se termine asa... it's the worst way it could have ever ended. Pe 20, cand am aflat de la frate-meu, nu mi-a venit sa cred, m-am simtit de parca ma pocnise cineva zdravan cu ceva in cap. Am vrut sa cred ca e (inca) o gluma proasta, ca stiu ca au mai existat stiri despre asta si anul trecut... insa din pacate de data asta a fost pe bune... De o saptamana si ceva incoace le tot ascult muzica, si de acum, si mai din urma, si, in mod surprinzator, parca incep sa descopar sensuri noi in ea, sensuri pe care nu le prinsesem pana acum... mi-am dat seama ca, practic, Linkin Park si-au tot schimbat stilul muzical cu fiecare album pe care l-au scos de la Meteora incoace, insa in ciuda heterogenitatii pieselor lor, exista, totusi, un liant, acel ceva care le leaga pe toate - Chester si versurile lui... abia acum imi dau seama ca, de fapt, depresia, gandurile negative si in general lupta cu tine insuti sunt o tema recurenta pe toate albumele lor... iar cel putin ultimul album e infiorator de sugestiv in sensul asta, indiferent sub ce stil muzical ar incerca sa o exprime... Chester's lyrics have actually been a cry for help ever since, but no one really cared about it... until he couldn't handle it and eventually lost the battle with himself... this is the perfect proof that a person can look completely okay on the outside, but you never really know what battles he may be fighting on the inside... Mi-e inca greu sa ma obisnuiesc si sa accept ca s-a intamplat ce s-a intamplat... asta e a doua oara de cand ma stiu cand moartea unei persoane pe care nu o cunosc in mod direct ma afecteaza la fel de tare ca moartea cuiva foarte apropiat... pentru ca mie trupa asta mi-a schimbat viata in mod radical incepand cu varsta de 13 ani... indiferent de evolutia lor, Linkin Park va ramane intotdeauna pentru mine TRUPA AIA datorita careia exista in prezent <mike_KidLazy>... daca n-ar fi fost piesa lor "In The End", n-as fi ajuns niciodata sa ascult muzica pe care o ascult, n-as fi ajuns niciodata sa invat sa cant la chitara, si n-as fi fost aici, ci probabil as fi facut cu totul altceva... muzica lor inseamna enorm pentru mine chiar si acum, their first two records at least have really helped me go through some really bad times in my life, and I owe them a lot for that... and Chester was, is and always will be my favorite band member of Linkin Park... l-am admirat mereu pentru cat de misto putea sa cante, si mai ales pentru ce era in stare sa faca live... fara el n-o sa mai fie nimic la fel... Si iata ca desi ziceam ca "Final Masquerade" o sa fie ultimul meu cover la o piesa LP, ajung, din pacate, sa fac iar unul din coverurile alea in memoriam pe care, sincer, urasc sa le fac... dar pe care le fac pentru ca this is my humble way of paying tribute to those people whom I have loved or admired or, at least, respected a lot and whom, unfortunately, we've lost... Rest in peace, Chester Bennington of Linkin Park... May you find the peace you've longed for on the other side...

Si hai si cu oleaca de liniste acuma, insa nu pentru prea mult timp. Si cu doua solo-uri wannabe improvizate si foarte nereusite. Rezultatul: am mai stricat cu brio inca o piesa. Enjoy (or not)!

No hai cu niste galagie si cu niste new shit... si cu un Schecter Omen Extreme 6 la inaintare... Enjoy (or not)!