mike_KidLazy

In mod normal, ar fi trebuit sa postez azi filmuletul de mai sus, insa dat fiind ca pe 20 s-a facut un an de cand nu mai e Chester, l-am publicat atunci si mi s-a decalat putin schedule-ul de postari... asa ca pana scot urmatorul cover la lumina, o sa fac altceva: In 2012, la inceput de tot, cand am deschis topicul asta, inca nu faceam filmulete, ci postam doar mp3-uri. Pana cand cineva de-aici de pe forum mi-a sugerat sa le pun pe soundcloud sau ceva, ca ii e lene sa downloadeze fisierele ca sa asculte. Cum n-aveam soundcloud si nici nu vroiam sa imi mai fac alt cont in alta parte, mi-am adus aminte ca aveam canalul de YouTube, asa ca m-am apucat si am pus repede o poza de fundal la fiecare piesa, le-am exportat ca filmulete si le-am urcat acolo. Toate bune si frumoase, pana cand am descoperit ca 5 dintre respectivele filmulete (dintr-un motiv sau altul) nu mai mergeau (se deschideau, insa apareau ca avand doar 4 secunde fiecare), si prin urmare, erau acolo degeaba. Asa ca am hotarat sa le sterg, sa le refac si sa le repostez unul cate unul. Ceea ce am si facut. Desi calitatea mixurilor lasa enorm de dorit, nu am vrut sa umblu absolut deloc la partea audio, am lasat totul intact, asa cum am inregistrat initial, pentru ca nu vreau sa uit de unde am plecat, cum a pornit totul. Asa mi s-a parut cel mai corect sa procedez. Ce am schimbat insa fata de filmuletele initiale a fost partea video, unde mi-am permis sa ma joc putin in Sony Vegas si Adobe After Effects, ca sa fac filmuletele un pic mai interesante. Asadar, va las mai jos 5 inregistrari, toate compozitii proprii, in ordinea in care le-am inregistrat si postat. Daca e lume interesata, reamintesc ca imi puteti gasi galagiile si aberatiile muzicale si pe A$$book la: https://www.facebook.com/mikekidlazy2016/. Enjoy (or not)! Now, on with the songs: 1. Running: 2. Young And Restless: 3. Melancholy: 4. Kill'n'Go: 5. Dream:

A trecut un an de la ziua aia de care urasc pur si simplu sa-mi aduc aminte... parca mi se deruleaza si acum in fata ochilor, parca s-a intamplat ieri: era joi seara, n-aveam niciun stres, si deodata imi scrie frate-meu disperat: dude, e adevarat? Si vad un mare link de pe TMZ: "Linkin Park's Chester Bennington commits suicide at 41"... in momentul ala am inghetat pur si simplu. Tin minte disperarea cu care am stat cateva ore rascolind prin toate strafundurile internetului, asteptand cu sufletul la gura un anunt oficial... pentru ca stiam ca mai fusese un hoax cu ceva timp inainte fix pe tema asta, tot despre Chester, de data asta chiar ma temeam pentru ce e mai rau, desi parca pe undeva pe-acolo tot mai continuam sa sper ca proasta... pana cand a venit si postarea lui Mike, pe la 10-11 noaptea: "Shocked and heartbroken, but it's true". Atunci s-a rupt ceva undeva, deep inside me, definitiv si irevocabil. Am cazut initial intr-o stare din aia de amorteala cretina. Inca nu constientizam nimic, dar stiam sigur ca s-a intamplat ceva naspa rau. Nu mai tin minte cum am reusit sa adorm in noaptea aia, dar stiu ca a doua zi cand m-am trezit, mi-am adus aminte, si m-am simtit de parca m-ar fi lovit un camion de cateva tone fix in fata... am inceput sa plang ca un copil, si nu mai puteam sa ma mai opresc. Abia atunci mi-am dat seama de ce se intamplase... imi venea sa strig, sa urlu la mine... nici nu mai stiu... Au urmat zile, saptamani, luni intregi in care am tot incercat sa ma calmez, sa ma obisnuiesc cu ideea, si sa inteleg ca unicul lucru pe care pot sa-l fac ca sa ii cinstesc cumva memoria e sa merg mai departe cu ce imi place mie cel mai mult sa fac, sa cant, sa fac galagie, sa torturez chitari... nu stiu cat am reusit sa fac asta. Adica bine, de torturat chitari, am torturat in tot timpul asta, slava Domnului. Insa parca pe undeva tot imi e greu sa accept realitatea, sa accept ca lumea muzicala, si noi, fanii Linkin Park, am ramas fara Chester... parca am ramas cumva in continuare cu ups and downs-urile astea, nu stiu... In principiu sunt ok, dar de fiecare data cand sunt intr-un loc public si aud vreo piesa de-a lor, simt nevoia pur si simplu sa ma opresc din orice faceam atunci, sa ma asez undeva si pur si simplu sa ascult. In momentul ala mi se pune un nod masiv in gat, dar nu-mi vine sa plang, it's like I already have no more tears for that. Imi vine in schimb sa strig, sa cant piesa aia din toti plamanii. Fals, tipat, pana mea, cum o fi... si ma abtin cu greu sa nu fac asta, fiind vorba de locuri publice... Da, sunt perfect constienta ca postarea asta s-ar putea sa para multora total tembela, exagerata si inutila. Nicio problema. For me it makes perfect sense though. Pentru ca stiu ce a insemnat si ce inseamna Chester si Linkin Park pentru mine, pentru ca daca n-ar fi fost ei, eu n-as mai fi ascultat genul asta de muzica si, cel mai probabil, nu m-as mai fi apucat de chitara, si n-as mai fi aici, scriind postul asta. Cu alte cuvinte, fara Chester si Linkin Park, n-ar mai fi existat <mike_KidLazy>... Astazi, din pacate, a trebuit sa-mi reamintesc si sa retraiesc parca toate momentele alea nasoale de acum un an... it hurts the shit out of me, but maybe I had to do it, I don't know... si n-am avut cum altcumva sa "pay a humble tribute" to Chester decat facand un cover la piesa asta... pe care n-am ales-o absolut deloc intamplator... Ne vedem saptamana viitoare cu urmatorul video.

Mersi mult de tot! Sincer, m-am gândit și la asta, numai că din păcate timpul nu îmi permite să fac câte un filmuleț de genul pentru fiecare video pe care îl postez. De asta m-am gândit să fac un fel de "serial" în care să le pun laolaltă pe toate, rând pe rând, grupate cumva pe ani. Vedem cum evoluează lucrurile, și cine știe, poate într-o zi o să reușesc să fac și asta . Sent from my SM-G930F using Tapatalk

Gata, e 9 iulie, a venit vremea sa dezlegam misterul: Pana acum, in cei 6 ani de zile de cand imi tot postez galagiile pe net, am lasat sa se vada numai "partea frumoasa", aia pe care o arata toata lumea (sau majoritatea lumii). Nu stiu insa cati se gandesc ca in realitate, cele 3-4-5 minute din fiecare video pe care il fac sunt doar o mica parte din ceea ce se intampla de fapt "in spate". In realitate, there is a lot of failure going on... and that failure, at least for me, is actually an important part of the success... Deci ziceam acum mai multa vreme aici, in topic (nu mai dau exact linkul catre postarea aia, ca mi-e lene sa caut), ca intentionez sa fac un filmulet cu cele mai epice failuri pe care le-am avut pana acum la chitara. Ei bine, asta vrea sa fie "SHIT HAPPENS" - o serie de filmulete NUMAI cu bloopers si ceva behind the scenes. Pentru ca am ajuns la concluzia ca nu am cum sa fac doar un singur filmulet, cata vreme mai am inca vreo cateva ORE de footage PLIN cu din astea :). Mi s-a parut ca unele "dume" sunt chiar prea amuzante ca sa le tin numai pentru mine, ingropate undeva pe hard. Deci da, practic continui sa ma fac de ras pe net in stil mare (oricum, fac asta din 2012 incoace, de cand am inceput sa-imi postez galagiile pe net). Mi-a luat enorm de mult pana mi-am facut o idee clara cum anume vreau sa arate video-ul, dupa care mi-a mai luat inca doua luni si jumatate sa lucrez efectiv la el... am avut chiar o perioada in care imi tot veneau idei pe masura ce lucram la el si din cauza asta ma vedeam mereu nevoita sa sterg tot si sa o iau de la capat, apoi a trebuit sa invat sa lucrez in After Effects, ca habar n-aveam sa fac nimic in el, desi aveam nevoie... nu ca vreau sa ma laud, dar am muncit pe rupte la filmuletul asta si am invatat enorm de multe chestii in materie de productie video. Insa cel mai important e ca am lucrat la el cu mare drag si chiar nu-mi pare rau pentru ce-a iesit, chiar ma bucur enorm ca in sfarsit am reusit sa fac si asta (oare cat de tampit sa fii, sa fii atat de excited about a video of yourself FAILING?. De fapt, e ok, de cand ma stiu imi lipseste (cel putin) o doaga, n-am avut niciodata toata tigla pe casa in sensul asta). Prin urmare, sper ca sa vi se para si voua macar interesant (daca nu amuzant) ce am facut mai jos. Daca nu, asta e, e ok, capul sus si mergem mai departe. Asadar, doamnelor si domnilor, stimati rgc-isti, va las mai jos primul episod din noul meu proiect "SHIT HAPPENS" - am adunat aici doar failurile din 2015, insa planuiesc sa le release-uiesc si pe celelalte, rand pe rand (evident, asta daca vreti si voi). Am insa nevoie ca de aer de feedback-ul vostru, mai ales ca asta e absolut prima oara cand fac asa ceva. Si cand zic ca vreau feedback, nu ma refer neaparat la feedback pozitiv. Si cel negativ e la fel de bine primit, pentru ca asa pot sa vad unde anume mai trebuie lucrat, ce mai e de facut. Asa ca o sa va rog mult sa va dati cu parerea, spuneti-mi daca va place sau nu ideea asta de proiect, daca vreti sa mai continui sau nu, iar daca aveti ORICE sugestii sau idei in legatura cu ce-as mai putea imbunatati la filmuletele astea, sunteti mai mult decat bineveniti. Serios. Acestea fiind spuse, pana data viitoare va doresc vizionare placuta, si astept cu mare interes parerile voastre. Enjoy (or not)!

Cu riscul de a o da putin off-topic, las si eu asta aici. Momentan nu vreau sa dau mai multe detalii (as a matter of fact, am zis undeva mai sus, acum multa vreme, ca intentionez sa fac asta ), insa un singur lucru zic: I'm "cooking" something. Something big. Daca nu intelegeti nimic din postarea asta, nu-i nimic, nici nu trebuie. It will all make sense pe 9 iulie, cand apare the big piece of SHIT . Pana atunci, enjoy this teaser (or not)!

Dadeam din cap maxim pe piesa asta acum multi ani in timp ce jucam NFS Underground... iar anul asta am reusit sa dau din cap chiar in timp ce o cantam la chitara . Good old memories... Enjoy (or not)!

Foarte fain ultimul video postat! Ai o voce foarte mișto. Mi-am adăugat la watch later toate filmuletele de pe canalul tău, mă pun pe ascultat! Keep rockin', la cât mai multe înregistrări! Sent from my SM-G930F using Tapatalk

Nu stiu in ce mama naibii acordaj canta baietii de la Relative, dar asta nu e Drop C nici sa ma omori... am incercat si la 440, si la 442 Hz, nimic, sa-l ia naiba, tot pe langa suna. Pana la urma am reusit cumva sa-i dau de cap, cu un fel de n-ar mai fi, ceva in between... iar, for some very strange reason, solo-ul ala chiar si in original suna al naibii de fals.... Anyway, dupa cum spuneam, i-am si dat de cap, si am si dat din cap . Enjoy (or not)!

Am zis ca anul asta incerc sa imi fac un program ceva mai stabil de postat, gen un video nou o data la doua saptamani, in zilele de luni sau marti, insa evident ca nu pot sa ma tin de el, due to my frickin' schedule... Coverul asta ar fi trebuit in mod normal sa il release-uiesc in locul lui "Lives" de la Daron Malakian and Scars On Broadway (despre asta era vorba cand am scris mai sus despre el), but meh, mai bine mai tarziu decat niciodata... asa ca hai sa-i dam cu niste galagie!!! Ulterior mi-am dat seama ca am ratat o octava din rifful principal, but meh... sa zicem ca asta a fost "amprenta mea personala" aici. In plus, suna destul de decent, as zice eu... Mno, cam atat deocamdata... spor la dat din cap, si enjoy (or not)!

A mers, m.a logat automat, fără să.i mai fac eu ceva. For some reason, nu.mi mai apare nimic în mesageria privată, nici la inbox, nici la sent, dar măcar a mers așa. Mersi mult. Sent from my SM-G930F using Tapatalk

Pai degetele chiar trebuie tinute fix langa tasta, nu intre taste sau pe tasta, sau mai stiu eu unde. De acord cu Leopold, cel mai probabil e din lipsa de exercitiu, sansele sa fie chitara de vina le vad undeva sub 1%, to be honest. Am mai intalnit persoane care puneau mana pentru prima data pe chitara si aveau fix problema asta, mi se pare perfect normal la inceput. Eu as zice sa continui sa exersezi, sigur trebuie sa-ti iasa la un moment dat. Ca idee, ai mai putea incerca eventual si o chitara clasica (daca ai cumva posibilitatea sa testezi una), sa vezi daca tot atat de greu ti se pare. La clasica gatul este mai lat, iar spatiile dintre corzi sunt putin mai mari, deci asta s-ar putea sa te ajute, cel putin pana te mai obisnuiesti un pic.

Salut, Am o problema cu accesarea forumului de pe Tapatalk pentru Android - am facut azi update la aplicatie si nu ma mai lasa deloc sa ma loghez pe forum. Cand introduc username-ul si parola imi da o eroare cum ca: "Server error occurred: '1 Call to Undefined method IPS\Login::forms()(MbqRdEtUser.php:29)'" Pe celelalte forumuri pe care sunt inregistrata pe contul asta de Tapatalk ma pot loga fara nicio problema, numai pe rgc nu merge. Nu mai zic ca de multe luni incoace nu mai primesc nicio notificare din Tapatalk pentru postari noi, mesaje etc. (desi NU am dezactivat nimic din setari sau ceva, la notificari sau battery saving). Any ideas...? EDIT: Am dat inclusiv reset all settings la aplicatie, si tot nimic...

Wow, mulțumesc mult de tot! Made my day Sent from my SM-G930F using Tapatalk

Coverul asta are o poveste destul de interesanta in spate, as stupid as this may sound, as it was literally born out of an episode of depression: pe undeva prin februarie nu ma simteam prea bine, asa ca am zis sa incerc sa compun ceva. Rahat: bineinteles ca n-a iesit absolut nimic, tocmai ma pregateam sa pun chitara inapoi in husa, cand deodata imi aduc aminte ca vroiam de ceva vreme sa fac un cover la piesa asta. I-am dat drumul, ma pun sa invat partile cu distors... si ma pune sfantul sa incep sa ma joc un pic pe strofe (care nu au niciun pic de chitara in ele, apropo). N-am realizat deloc ce faceam, pur si simplu insiram note una dupa alta si atat. I went on and I added another clean guitar track. Intrasem intr-un fel de transa, parca nu mai gandeam nimic, eram doar eu cu chitara si atat... Abia dupa ce am inregistrat tot trackul in versiune demo (pana sa-l filmez) mi-am dat seama de ce facusem si ca imi place chiar foarte mult rezultatul. Si tot atunci mi-am dat seama si ca ma simt mult mai bine. Iar cateva zile mai tarziu, dupa ce l-am filmat efectiv, mi-am revenit complet. Asta mi-a confirmat inca o data (daca mai era nevoie) ca music can really help heal stuff. MUSIC IS CATHARTIC. And no one can take it away from you... Enjoy (or not)!

Ca tot trec printr-o perioada usor mai nostalgica in ultima vreme, ma tot uit la sectiunea asta a forumului si constat cu tristete ca bate vantul rau de tot pe aici, cel putin in ultima vreme. Ultima postare in sectiunea asta a fost a mea, tot aici, in topicul asta. Si cand te gandesti ca fix aria de inregistrari a fost cea care m-a determinat sa-mi iau inima-n dinti si sa incep sa-mi postez zdranganelile acu' vreo 6 ani de zile... mda. In fine. Revenind la oile noastre, <mike_KidLazy>'s guitar journey goes on - in mod normal ar fi trebuit sa postez coverul asta ieri, insa n-am avut timp sa-l termin. De fapt, nici macar nu trebuia sa postez asta acum, in realitate urmatorul pe lista era un cover de la System Of A Down (desi hm, nu sunt prea departe nici cu asta ) insa de lunea trecuta, de cand a iesit, ma obsedeaza atat de tare piesa asta, incat pur si simplu n-am mai avut rabdare sa astept. Ce-a iesit... vedeti mai jos... Enjoy (or not)!

In 2013, respectiv 2014, postam pe Youtube cele doua coveruri de mai jos. Intre timp insa ambele video-uri au fost blocate worldwide de YouTube "din motive de copyright". Bai, sa mor daca ii mai inteleg p-astia - o parte din video-uri mi le-au blocat, desi NU avem monetizare pe ele si nici n-aveam de gand, mai nou din februarie mi-au dezactivat de tot monetizarea pe motiv ca "n-am suficiente minute de vizionare lunar si am prea putini abonati" prin urmare canalul meu nu mai este eligibil pentru monetizare pana cand nu indeplinesc criteriile lor tembele. Cica masura asta a fost luata pentru a se incerca descurajarea celor care re-uploadeaza continut deja monetizat pe propriile lor canale pentru a il monetiza ei la randul lor si a obtine venit de pe urma asta. Adevarul e ca, da, au dreptate baietii - ma imbogatisem prea tare de pe urma YouTube-ului - din iulie 2014 si pana in februarie 2018 am castigat "fabuloasa" si "uriasa" suma de aproape 7$. Da, 7$, in aproape 3 ani si jumatate, cat am avut monetizarea enabled. 7$ pe care nu i-am vazut nici pana in ziua de azi (si pe care nici n-am vreo sansa sa ii vad vreodata, la modul cel mai realist vorbind), ca pana nu se strang minim 70$ pe cont, nu am voie sa retrag absolut nimic. Deci da, am strans o avere pana acum din asta, n-am ce zice... multumiri celor de la YouTube pentru dezactivarea monetizarii, asa abia imi mai ies si mie fumurile de superstar din cap... Sanchi, fratilor, v-ati si gasit in cine sa loviti... tot in aia fraieri, care n-au nicio vina... bravo voua, de destepti ce sunteti... chiar nu puteati veni cu o masura mai buna. Anul trecut in iarna, cand un pusti cretin de prin America Latina s-a apucat sa fure partea audio din coverurile mele ca sa faca view-uri pe seama mea si am facut plangere pentru copyright infringement, v-a durut in dos, evident. Iar acuma, tot eu sunt de vina... No fain, nicio problema. Din partea mea, puteti sa va luati aia 7$ pe care chipurile i-am facut din vizionari pana acum si sa vi-i bagati fix in ... din partea mea, puteti sa ma loviti in continuare si mai tare, puteti sa-mi dezactivati complet contul, puteti sa faceti ce vrea muschiu' vostru, I couldn't f@#$ing care less. But there is one thing I know for sure: YOU'RE NOT GONNA STOP ME, B!TCHEZ!!! Prin urmare, am re-uploadat cele doua coveruri de mai jos, de data asta pe vimeo. Sa speram ca aici n-o sa mai fie probleme de genul asta. Gata, m-am descarcat. Pana data viitoare... Enjoy (or not)!

Daca e marti, sa fie galagie, zic! De data asta, sa dam din cap pe un cover la "Disappear", piesa mea preferata de pe cel de-al treilea album al celor de la Evanescence. Enjoy (or not)!

Un cover pe care il aveam in plan de vreo... 2 ani, cred, insa pe care am reusit sa il cant abia anul asta, in noaptea de Revelion. Cica mai bine mai tarziu decat niciodata. What matters the most is that I've really had a great time playing this song. Imi place foarte mult atmosfera piesei, asa lenta si dark. Pacat ca e una dintre cele mai underrated compozitii ale lor, mie mi se pare chiar foarte faina. Anyway, enjoy (or not)!

O "bucata de galagie" facuta, tot ca si coverul de mai sus de la Papa Roach, undeva pe la sfarsitul lui decembrie anul trecut. Mie mi-a placut albumul de cand l-au scos, way back in 2005. Mi-a parut un fel de pop ceva mai de calitate decat pe primul album (bine, acolo primau influentele din muzica electronica), probabil pentru ca imi place ideea de full band and live instruments, chiar si pentru genul asta de muzica. E ridicol insa cat de multa chitara are piesa asta in ea, si cat de putin din ea se aude pe trackul original. E mult prea mult ingropata in celelalte instrumente, if you ask me. Maybe for commercial reasons?... So I just stepped ahead and decided to make that guitar sound LOUD again! Solo-ul ala oribil de la final, evident, nu e in original, insa l-am trantit eu acolo din exces de zel, ca de obicei . In addition to that, am cantat acest cover si in memoria unei persoane care din pacate a plecat prea curand dintre noi, si careia ii placea foarte mult piesa asta. Sper sa vada filmuletul asta si sa ii placa de acolo de unde e acum. P.S.: in caz ca-si face careva griji in privinta ultimelor doua coveruri pe care le-am postat, nu, nu m-am convertit la pop si la piese in major . Urmatorul cover va avea un tempo ceva mai lent, si va fi o piesa destul de dark. Numai ca imi place sa fiu imprevizibila si sa-mi iau publicul prin surprindere cand ii e lumea mai draga :D. Pana data viitoare... enjoy (or not)!

Nu pot sa zic ca ma dau in vant dupa piesele in major, dar imi place atat de mult lead-ul ala de la inceputul piesei si de pe refren, incat am zis sa-i fac un cover. Filmarea a fost facuta anul trecut, de Craciun, cand am avut norocul sa cant in background cu unul dintre cele mai faine apusuri de soare ever (daca va uitati cu atentie pe geam ). Mno, cam atat deocamdata... enjoy (or not)!

Sunt de acord, însă doar parțial. Mi s.a întâmplat de câteva ori până acum să jam.uiesc fără vreo idee clară în minte și să îmi dau seama la un moment dat că am zdrăngănit ceva pe care s.ar putea lucra mai departe, dar asta foarte rar. În 95% din cazuri m.am trezit în final fie cu un riff sau o idee pe care habar n.am cum să o continui, sau și mai rău, cu câteva riffuri legate, dar care seamănă izbitor cu ceva ce am scris anterior (fără ca eu să.mi fi dat seama de asta de la bun început). Mie aici îmi dă blue screen creierul, mi se pare cel mai frustrant lucru care poate să se întâmple atunci când vrei să scrii ceva. And to be honest, nu prea văd ce rost are să investești câteva ore bune (sau poate chiar mai mult) încercând să compui ceva, când e clar că "that's not a good day for science". Personal, mai bine aș folosi timpul ăla pentru un cover sau ceva. Măcar acolo știu că am un punct final, un scop spre care mă îndrept. My 2 cents. P.S.:@apocapsile: mersi frumos!

Tare asta. La mine e fix invers, eu aproape ca habar n.am de teorie, dar compun . Cu mari limitări, ce.i drept, but meh... Acum, la modul cel mai serios posibil (deși ce am scris mai sus nu e o glumă), pe lângă ce au zis vektor și lefmir, oricât de aiurea ar suna asta, eu zic că treaba asta cu compusul ține un pic (mai mult) și de inspirație. If you're not inspired, oricât ai vrea să scrii ceva ca lumea, nu iese și pace. I have been struggling with this myself for many years now. Eu zic, cel mai bine, continuă să studiezi, ascultă cât mai multă muzică, încearcă să vezi cum se îmbină notele, acordurile în piesele respective etc., ca să.ți faci o idee în mare cam ce se potrivește cu ce. Și în timp, cu cât o să avansezi mai mult, cu atât o să.ți vină mai ușor să compui ceva care să.ți placă în momentele în care o să fii suficient de inspirat să faci asta. Și revenind la inspirație, nu.s vreo mare chitaristă sau compozitoare (departe de mine așa ceva), but probably the best piece of advice that I could give you here e să nu încerci niciodată să compui o piesă doar de dragul de a compune. Dacă nu ai that "spark of inspiration" ca să scrii ceva care chiar să sune fain, tot degeaba. O să iasă ceva, cum ai zis și tu, gibberish. Been there, done that. Niște ani de zile la rând am încercat să compun câte un album pe an, cu voce și toate cele. Așa, că mi se pusese mie pata. Până când mi.am dat seama că merg într.o direcție total greșită și că totul suna atât de prost, încât trebuie să o las mai moale cu cantitatea în favoarea calității. Așa am ajuns să scot primul meu album instrumental, format din piese scrise pe parcursul a 4 ani. A durat mult, însă a meritat. Mie personal îmi face plăcere să.l ascult chiar și acum, după 4 ani de când i.am dat drumul. Și cred că ăsta e și scopul până la urmă. Să reușești să ajungi în punctul ăla în care să poți să compui ceva care să.ți placă și după niște ani. Așadar, ai răbdare, studiază cât de mult poți, și în timp, probabil, lucrurile o să vină de la sine. Scuze că am divagat un pic de la subiect, și îmi cer scuze în caz că ce am scris mai sus n.are sens peste tot (mi.e destul de somn și mi.e puțin cam greu să îmi adun gândurile la ora asta). Baftă!

Fix acum 6 luni aflam cu stupoare ca Chester nu mai e, si in momentul ala am simtit ca s-a rupt ceva undeva, inauntru... unii s-ar putea sa spuna ca bat campii, dar nu, nu mi-am revenit nici acum. Si nici nu cred ca o sa-mi revin complet vreodata. Nu reusesc nicicum sa ma obisnuiesc cu ideea ca ne-a parasit, e atat de ciudat sa vorbesc despre el la trecut... saptamana trecuta, intr-o seara am auzit intamplator "Numb" la radio, si mi-am amintit iar ce s-a intamplat... daca pana atunci fusesem vesela, imediat cum am auzit piesa am simtit ceva greu in stomac, twisting and turning, mi s-a pus un mare nod in gat and I got goosebumps all over si s-a ales prafu'... E super greu sa le cant piesele stiind ca Chester's gone... mi-a fluctuat foarte mult starea de spirit in timp ce am filmat coverul asta, dar stiam ca vreau neaparat sa cant piesa asta in memoria lui si sa o public acum, la 6 luni de cand ne-a parasit. Am incercat, cum spuneam si mai sus, sa nu ma gandesc la asta si sa get my shit back together and do it. Am incercat sa ma concentrez mai tare pe placerea de a canta, si cred, sper, ca am reusit, macar intr-o oarecare masura. Paradoxal insa, asta e una din piesele pe care le-am urat cel mai mult de pe albumul "The Hunting Party". De cand am ascultat-o prima oara, back in 2014, mi-au placut enorm riffurile si mai ales refrenul piesei (care e, poate, cel mai epic pe care l-au cantat Chester si Mike vreodata), insa mi s-a parut ca au dat-o in bara la fel de epic cu strofele alea care mi s-au parut prea pop-ish, prea "moi" comparativ cu restul piesei... de-asta o buna bucata de timp nici n-am vrut sa mai aud de piesa asta. De altfel, asta a fost parerea mea generala despre cea mai mare parte din "The Hunting Party". Parea sa promita mult, cresteau piesele pana la un punct, iar fix in momentul in care ma asteptam sa fie punctul culminant, aparea cate o chestie care mi se parea ca strica totul... in fine. Dupa moartea lui Chester insa, am inceput sa acord un pic mai multa atentie ultimelor albume, pe care le-am urat si le-am criticat cu orice ocazie pe care am avut-o, de nervi si de disperare ca trupa mea favorita nu mai era aia pe care o stiam eu si datorita careia am pus mana pe chitara si m-am apucat de muzica... reascultandu-le insa dupa tot ce s-a intamplat, mi-am dat seama de multe chestii pe care pana atunci nu le vazusem. Am inceput sa vad sensuri noi, pe care nu le prinsesem pana atunci... and I felt even more sorry for all the bad things I said about them... And aside from that, mi-am dat seama ca piesa asta de mai jos, pe care atata am criticat-o si injurat-o si pus-o la zid, de fapt... imi place foarte mult :(... imi pare rau pentru tot. Chiar imi pare rau :(. Stiu ca e posibil ca tot postul asta sa n-aiba nicio noima, dar mi-e greu sa scriu ceva coerent acum... Rest in peace, Chester... you are missed... this one goes out to you... Iar pentru restul, enjoy (or not)...

That. Totally. Sucks. [emoji20] Mă tot țin de multă vreme să intru pe topicul ăsta, să văd ce și cum, însă abia acum am apucat să fac asta. Nu o să mă apuc să dau sfaturi, pentru că nu sunt în măsură să fac asta, but long story short, deși da, mai e enorm de lucru, eu zic că un lucru foarte de apreciat e faptul că ai curajul să îți postezi aici înregistrările, chiar dacă ești la început de drum (înțeleg că nu cânți de foarte mult timp) și că încerci să perseverezi în ceea ce faci. Eu personal n-aș fi avut tupeu să fac asta (mai mult, îmi mai ascult câteodată înregistrările de-acum vreo 10 ani și îmi vine să mă dau cu capul de pereți - eu pe vremea aia chiar credeam că sună bine ce zdrăngăn, deși era... fix invers... noroc că încă n-aveam net pe vremea aia și n-am publicat nimic [emoji4]). Bine, nici înregistrările pe care le fac acum nu-s mare fâs, dar parcă tot sunt mai acătării decât cele de atunci [emoji14]. Ce să zic, get well soon și spor mai departe la cântat! Eu zic că dacă te ții de treabă, la un moment dat o să înceapă să apară și progresele. Baftă!

La multi ani tuturor! Sa fim sanatosi cu totii si sa bagam cat mai multa zdranganeala in 2018! Primul meu post pe anul asta este de fapt un video facut acum juma' de an, mai exact, pe 8 iulie 2017, insa caruia abia acum cateva zile am reusit in sfarsit sa-i dau forma finala. A fost fix ultimul cover pe care l-am cantat inainte sa moara Chester... in parte, asta a fost unul din motivele pentru care mi-a fost greu dupa aia sa ma ating de filmarile astea si sa ma ocup de post-production. But I've somehow managed to get my shit back together and just go on and do it. Mai ales ca video-ul asta ilustreaza aproape perfect ce am invatat de la el - to cherish music and the moments of performing it live... La multi ani inca o data si enjoy (or not)!