“Spațiul ăla dintre corzi și fretboard” se numește “action”/ “acțiune”. El poate fi (prea) mare din două cauze: 1) cauze constructive, adică așa e chitara, și 2) setup. Dacă la chitara ta e prezentă prima dintre cauze (adică ai cumpărat ceva ieftin și prost, sau un model nepotrivit, căci există modele care presupun o acțiune mai mare), nu e mare lucru de făcut. Trebuie să continui până nu te mai dor degetele. Dacă e vorba de cauza a doua, fără un setup ca lumea nu ai cum scăpa de acțiunea prea înaltă. Dacă tu consideri că distanța din Militari până altundeva în București e prea mare, atunci întreabă-te cât de mare (și de adevărată) e pasiunea ta pentru chitară: probabil, spre deloc.
Din ceea ce scrii, rezultă că habar n-ai ce faci și cu ce se “mănâncă” instrumentul. Un sfat onest ar fi să iei niște lecții la un profesor (care te-ar putea învăța și să alegi, și să reglezi instrumentul, deși la acustică e mai complicat). Un alt sfat ar fi ca măcar să-ți procuri un manual de chitară și să încerci, atât cât poți, să îl urmezi.
P. S. Dacă nu știi să transcrii ceea ce crezi că ai compus în partituri sau măcar în tabulaturi de chitară, nu-ți face iluzii: nu ai compus nimic. Nu pune oiștea înaintea carului. Întâi învață abc-ul, după aia… poți zbura.