Guest Ender_Eugen Posted July 23, 2007 Share Posted July 23, 2007 piesa este in mi. si iei cu 4-te. nu inteleg de ce piesa se numeste "fa"... Link to comment Share on other sites More sharing options...
Sodom Posted July 23, 2007 Share Posted July 23, 2007 pai am dat doua taste la nimereala , ms pt raspuns Link to comment Share on other sites More sharing options...
Guest Ender_Eugen Posted October 17, 2007 Share Posted October 17, 2007 Schimburile de pozitie ale acordurilor: Schimburile de pozitie ale acordurilor se refera la situatiile in care apar 2 acorduri ale aceleiasi note (trepte) insa in 2 stari diferite (sau inlantuiri). Motivatia studierii pozitilor, este libertatea si permisivitatea exceptionala dintre acorduri: Este permis, mersul treptat direct, sunt permise depasirile ambitusului vocilor. Aceste schimburi de pozitie ne pot ajuta sa repozitionam acordul pentru a se potrivi si a nu se face greseli, mai departe, in tema. Despre melodia vocilor: sopranul va fi cat mai divers, mergand treptat, evitand salturi de 4-te si 7-me, si mai mari de o octava. La bass, melodia nu necesita atata coloratura, fiind recomandat un mers cat mai egal si treptat (FARA SALTURI!!!). La acordurile minore logica este aceeasi insa si aici vom avea cateva exceptii: acordurile de pe treptele I si IV sunt minore, fara consecinte, iar in acordul de dominanta, se altereaza suitor (numai in cazul minorului melodic), terta, care devine sensibila, in urma acestui procedeu. Despre acordul in 6-3, reamintim ca el se utilizeaza cu dublajul fundamentalei sau a cvintei, nefiind recomandat dublajul sunetului din sopran. sunetul din bass (terta) NU SE DUBLEAZA!!! in cazul treptei a-VI-a, sensibila se afla la bass si se va rezolva treptat suitor la tonica. Acordul 6-4 de arpregiu: Este o modalitate de a utiliza acordul in 6-4, fara a se observa potentialul lui disonant. El apare cu respectarea urmatoarelor conditii, toate obligatorii: Acordul in 6-4 va fi precedat de o alta stare stabila a aceluiasi acord (ac. pe treapta IV- ac pe treapta I 6-3, 6-4). In acest fel, el apare ca un schimb de pozitie si stare deci neimportant armonic pentru ca nu aduce in melodie o noua treapta. Acordul va fi pozitionat pe timp sau pe parte de timp, slaba si neaccentuata. Aceasta pozitionare metrica ne ajuta sa nu atragem atentia asupra acordului. Daca acordul in 6-4 va fi urmat de acordul unei alte trepte, bass-ul va merge treptat catre noul acord. aceasta ultima regula nu se aplica daca acordul in 6-4 este urmat de o alta stare a aceleiasi trepte. Denumirea de 6-4 de arpegiu (sau 6-4 functional), adica de sine statator cu cifrajul corespunzator treptei din care isi ia notele, vine de la faptul ca bass-ul executa o portiune sau un intreg arpegiu. In afara de 6-4 de arpegiu, toate celelalte situatii in are apare un acord in 6-4 nu reusesc sa ascunda caracterul disonant al acestui acord. Ca atare, toate aceste acorduri nu vor fi de sine statatoare ci vor apartine de un alt acord sau stari, la care sa se rezolve, sau de la care a pornit. Link to comment Share on other sites More sharing options...
Hix Posted October 19, 2007 Share Posted October 19, 2007 Imi cer scuze ca n-am citit tot inainte dar am si eu o intrebare ( promit ca o sa citesc dupa ). Intr-o piesa compusa de mine am progresia : A major Ab major/5+ ( Ab C Eb E) G major 6 Gb major7 ( Gb Bb Db E). Na cum de suna bine ? Link to comment Share on other sites More sharing options...
karpi Posted October 20, 2007 Share Posted October 20, 2007 (edited) cand vorbim despre o piesa ca este in gama Do, putem spune si ca este in tonalitatea DO. corect este TONALITATE dar s-au schimbat multe (ex. in ce tonalitate este piesa? in gama do major, iar cuvantul gama este optional). sunt corecte ambele metode de exprimare.gama... o gama are 7 trepte. sunt 2 tipuri de trepte: principale si secundare treptele principale sunt 1,4,5,: 1=Tonica 4=Subdominanta 5=Dominanta treptele secundare sunt 2,3,6,7,: 2=Supratonica 3=Contradominanta 6= supradominanta 7=sensibila numai in cazul gamelor minore armonice. prima data te uiti la armura afli tonalitatea ...apoi te uiti la ultima nota cu care se termina piesa si afli gama , asa tin eu minte. http://www.angelfire.com/fl4/moneychords/freebies.html un coleg a postat acest link (dar fiti atenti ca mai sunt mici greseli chiar si aici). Edited October 20, 2007 by karpi Link to comment Share on other sites More sharing options...
Guest kiki Posted October 20, 2007 Share Posted October 20, 2007 sau daca ai ureche, iti fredonezi repede putin mel in cap si iti dai seama (cel mai usor) Link to comment Share on other sites More sharing options...
karpi Posted October 20, 2007 Share Posted October 20, 2007 In traducere,major seventh este septima MARE,iar minor seventh este,respectiv,septima MICA.,in niciun caz nu inseamna septima MARITA,sau,ca la noi,batranii lautari,7+ pe la noi se chema 7+ , apoi cand au aparut tab-urile am vazut * *maj7 adica 7 mare , asa a-mi spunea si Puiu Lazaru acu 1000 de ani , practic sa zicem ca sunt "jargoane" .Mai precis diferente intre notatiile europene si cele americane .Pe net se gasesc "dictionare" de termeni muzicali .Nu prea inteleg americani care nu au studiat muzica clasica termeni europeni ( german,italian ). am stat la chat o noapte intrega cu un muzicolog american , ce sa zic , nu mai are probleme dodecafonie este muzica ptr el , si mi-a si aratat unele piese cantate de el si la chitara . asa ca nu sunt 7 tonuri ci 12 semitonuri si relatia dintre acestea poate fi oricare fara reguli si algoritmii ,hehe. Link to comment Share on other sites More sharing options...
mojazz1969 Posted December 26, 2008 Share Posted December 26, 2008 Daca are vreo importanta denumirea .......treapta III nu e contradominanta ! este medianta superioara sau relativa minora secundara (relativa dominantei) Contradominanta este acordul de dominanta aflat pe treapta II (dominanta dominantei) 1 Link to comment Share on other sites More sharing options...
BUBU-G Posted March 8, 2010 Share Posted March 8, 2010 in acest post, voi pune la dispozitia voastra, materiale, exemple si explicatii, despre armonie, compozitie si regulile acestora. mentionez ca materialele ce le voi pune la dispozitie sunt "productie" proprie si intra sub protectia dreptului de autor. Forme omofone, tonalitate, clasico-romantice. Tonalitatea: cele 7 sunete au relatii intre ele. tonalitatea a aparut dintr-o libertate absoluta. a aparut la sfarsitul renasterii si inceputul barocului. Modulatia: procesul de trecere intre 2 tonalitati. exista 2 tipuri de modulatie: cea tonala apropiata si cea tonala departata. Inrudirea tonalitatiilor: de gradul: 0- toate cele 7 sunete sunt la fel 1- unul din sunete este diferit sau exista o diferenta de alteratie. 2- cu 2 sunete diferenta sau 2 cvinte diferite. 3- 3 diferente de armura, 3 cvinte diferenta. Dupa tonica: "omonima": tonica, comuna, armura si sunete diferite. Enarmonica: unde Fa# este si Sol bemol Major. Armonia Tonala Clasica Armonia tonala este stiinta succedarii acordurilor in muzica tonala. Folosim deocamdata doar acorduri de 5-ta si le inlantuim doar pe treptele principale (1,4,5), in tonalitatiile Majore si minore. In gama minora, fata de cea majora, sunetele sufera mici modificari temnorare: In minor, varianta armonica presupune alterarea suitor a treptei a 7-ea ce devine si sensibila. ca atare va trebui sa alteram 3-ta acordului de dominanta din melodiile minore. Construirea unui trison distribuit unui cor mixt(ex), va tine cont de 2 tipuri de obligatii: privitoare la diapazon(ambitus) si distantele permise intre voci, si cele privitoare la structura acordului (modul de distribuire a sunetelor pe verticala). 3-sonurile treptelor principale se vor distribui in cele 3 stari astfel: - in stare directa (5-3 sau fundamentala la bas), acordul va fi folosit cu dublajul preferential al fundamentalei, fiind permis dar nu recomandat dublajul 5-tei (daca nu se dubleaza fundamentala). TERTA ACORDULUI NU SE DUBLEAZA!!! se poate folosi un acord incomplet prin triplarea Fundamentalei daca si numai daca 3-ta acordului apare la una dintre vociile inferioare (una dintre primele 2 note de jos in sus). In rasturnarea 1 acordul va fi folosit cu dublajul fundametalei sau al 5-tei preferabil al acelui sunet de la sopran (prima nota de sus). NU SE DUBLEAZA 3-TA!!! (ce va aparea ca sunetul din bas). In rasturnarea a-2-a (6-4 sau 5-ta acordului principal in bas) vom folosi acordul cu dublajul 5-tei, a sunetului din bas, foarte rar se poate dubla fundamentala si NICIODATA NU SE VA DUBLA TERTA!!! Acordurile se pot construi in 3 stari diferite ca tipologie: Pozitie stransa, care se construieste cu sunetele cat mai apropiae pe verticala, asa incat sa nu existe intre 2 sunete, loc pentru un alt sunet al acordului, lusru care va fi valabil intre toate intervalele acordului. Pozitia larga se construieste invers, permitand inre fiecare pereche de voci alaturata, introducerea unui alt sunet din acord. Pozitia mixta reprezinta o combinatie intre cele precedente. Reguli de conducere a vociilor: Obligatiile si preferintele de care trebuie sa tina cont compozitorul atunci cand compune o succesiune de acorduri: se interzice mersul direct general. acesta reprezinta miscarea tuturor notelor dintr-un acord, in aceeasi directie, catre alt acord. se interzice incrucisarea notelor (situatie in care o nota mai joasa ajunge deasupra uneia mai inalta sau invers).sunt interzise octavele si cvintele paralele. acest lucru presupune ca o pereche de note (oricare ar fi aceasta) din acordul respectiv, canta in 2 acorduri succesive acelasi interval diferit prin mersul celor 2 note in aceeasi directie. se interzice octava conraparalela, adica prezenta la oricare dinre note in 2 corduri succesive a aceluiasi tip de interval obtinut prin mers in directie contrara (din octava in prima si invers). lucru valabil si la 5-te paralele. intr-un acord, sensibila, indiferent la ce voce se gaseste aceasta, este obligatoriu sa se rezolve ascendent si treptat (nu prin salt) !!! la tonica. La un acord in stare directa se va dubla 3-ta doar daca se afla la una din vocile INTERNE nu cele INFERIOARE pt ca vocile inferioare includ si vocea basului. Daca basul canta 3-ta acordului atuncea acordul este in rasturnarea 1 unde, dupa cum e scris mai sus, NU se dubleaza 3ta. Mersul direct general este permis in cadenta finala. Iar sensibila daca aflata la vocile interne se poate rezolva descendent prin salt de 3ta la 5ta acordului de tonica (deoarece deocamdata vorbim doar de acordurile aflate pe treptele principale) Link to comment Share on other sites More sharing options...
Guest Gady_paul Posted March 8, 2010 Share Posted March 8, 2010 Acum intreb si eu ca prostu' Din ce reiese de mai sus => Eb7 de ex e mi sol# si reb (adica mi major cu septima mica) din ce stiu eu Eb7 e mi bemol cu septima mare. Link to comment Share on other sites More sharing options...
cyfer Posted March 8, 2010 Share Posted March 8, 2010 din ce stiu eu Eb7 e mi bemol cu septima mare. nope, ãla se noteazã Ebmaj7 Link to comment Share on other sites More sharing options...
cyfer Posted March 9, 2010 Share Posted March 9, 2010 Din pacate, conventia cu 7 este: un 7 fara alta specificatie este interpretat ca b7. Personal, am gasit ca ajuta foarte tare o mnemonica care grupeaza atomii denumirii unui acord de setima: În cartea dupã care am învãțat eu primele noțiuni de teorie era notat: b7 cu 7 (adicã septima micã) 7 cu M7 (septima mare) Era o notație care nu prea avea consistențã pentru cã intervalele erau 1 b2 2 b3 3...etc apoi 7 M7 8 ... dar la acorduri nu apãrea confuzia respectivã. Link to comment Share on other sites More sharing options...
karpi Posted March 9, 2010 Share Posted March 9, 2010 Intr-adevar, un mic dezastru, mai ales ca in intonatia netemperata, "parintele muzicii", un diez in parcurgere ascendenta nu este echivalent ca pitch bemolului enarmonic. Din pacate foarte putini profesori incep educatia teoretica explicand istoria sistemelor de intonatie, asa ca toti elevii se intreaba de ce avem nevoie si de diez si de bemol ca sa reprezentam acelasi pitch. In alta ordine de idei, daca binevoiesc sa mai contribuie colegii care au pornit thread-ul, poate ne spun si cate ceva despre progresii de acorduri, cadente, conducerea vocilor, modulatie, aplicate frumos pe instrumentul nostru preferat. " Regulile " sau mai degraba sfaturile de armonizare a vocilor prezentate mai sus de colegii nostri sunt generale . Ptr chitara trebuie sa adaptezi sa rezolvi sa transcrii sa modifici ca sa sune estetic /plin si frumos. Ma refer la o singura chitara si nu o orchestra intreaga . Trebuie studiati marii artisti solisti la chitara acustica sau electrica care canta si "singuri " ca sa vezi cum rezolva lucrurile in asa fel ca de exemplu la o prelucrare simti melodia originala interpretata si pe cele cateva corzi cu toate ca totul este departe de sonoritatea unei orchestre complete . Link to comment Share on other sites More sharing options...
Guest darix Posted December 20, 2010 Share Posted December 20, 2010 As avea si eu o intrebare.Cum schimbi gama (tonica) unei melodi pe acorduri de ex: D A G D A G sa sune la fel in alta gama.Poate nu mam exprimat bn idea e ca in clasa o colega , daca stia o melodie putea sa o transpuna in orice gama ca sa fie cat mai ,,cofortabila'' pt vocile noastre si sunt curios cum facea asta Link to comment Share on other sites More sharing options...
Guest TudorCont Posted December 29, 2010 Share Posted December 29, 2010 salutare . am si eu o intrebare, stie careva vreun software de care ma pot folosi sa fac ceva gen Backingtrack pt compozitiile mele? as vrea mai mult un ansamblu de corzi nu tobe sau suflari, va rog daca stiti vreunu sami spuneti. Mersi mult Link to comment Share on other sites More sharing options...
ggg Posted December 29, 2010 Share Posted December 29, 2010 (edited) Si eu ma confrunt cu aceeasi problema.Tot studiez de ceva timp si pana la urma m-am oprit la Samplitude si bineinteles VSTi-uri. Ceva free gasesti aici http://freemusicsoft...g/category/vsti Edited December 29, 2010 by ggg Link to comment Share on other sites More sharing options...
Guest TudorCont Posted December 30, 2010 Share Posted December 30, 2010 Si eu ma confrunt cu aceeasi problema.Tot studiez de ceva timp si pana la urma m-am oprit la Samplitude si bineinteles VSTi-uri. Ceva free gasesti aici http://freemusicsoft...g/category/vsti mersi mult. dar am o mica problema. nu pot sa le deschid . toate sunt, marea parte sunt .dll foldere? Stii cu ce as putea sa le deschid? Link to comment Share on other sites More sharing options...
ggg Posted December 30, 2010 Share Posted December 30, 2010 (edited) Nu le poti deschide pt ca sunt plugins-uri.Trebuie sa vezi in software-ul "main" / "host" unde poti seta directorul(este absolut necesar ca software-ul sa stie de unde le poate citi) pt plugins-uri,dupa care vei selecta un canal (de obicei.click dreapta mouse) si deschizi optiunea VSTi editor.Numai cand ai ajuns la acest pas , se poate deschide interfata pentru a scrie(de obicei apare un keyboard) notele pt instrumentul selectat din VSTi. Nu stiu cat am fost de clar dar sper sa te descurci. Pt Samplitude, mai multe detalii aici http://support.magix.net/boards/magix/index.php?showtopic=26581 Edited December 30, 2010 by ggg Link to comment Share on other sites More sharing options...
Guest TudorCont Posted December 31, 2010 Share Posted December 31, 2010 Mersi mult, o sa gasesc eu o cale Link to comment Share on other sites More sharing options...
Guest Gady_paul Posted January 4, 2011 Share Posted January 4, 2011 Daca intereseaza pe cineva, am un tratat (sau manual...nu stiu exact ce e, nu am copertile) de armonie clasica tonala, unde sunt descrise mare parte din bazele compozitiei. Cartea e destul de veche, dar e foarte explicita. numai sa imi dea cineva o idee cum transform 1,5 gb de imagini scanate in ceva care poate fi pus pe forum am incercat pdf, dar iese de 300 si de mb. Link to comment Share on other sites More sharing options...
andydufresne Posted January 5, 2011 Share Posted January 5, 2011 (edited) Cum e vorba probabil de scris si partituri, poti sa diminuezi destul de mult calitatea de la fisierele jpeg sursa fara sa pierzi din lizibilitate. Probabil se mai poate lucra si la dimensiunea pozelor daca nu ai diminuat-o deja. Exista programe gratuite care fac toate astea in mod batch, ca sa nu fii nevoit sa faci aceeasi operatie de 286 de ori. Cite pagini are cartea? Edit: in cel mai rau caz poti sa pui cartea pe transfer.ro, unde se pot urca fisiere de pina la 1GB si se pastreaza datele timp de 10 zile. Edited January 5, 2011 by andydufresne Link to comment Share on other sites More sharing options...
Guest futurecomposer Posted February 16, 2011 Share Posted February 16, 2011 Care sunt regulile stricte ale contrapunctului in muzica rap, rock, pop, r&b? Sunt incepator si nu vreau sa imi prind creierii in reguli care nu se folosesc in muzica de azi. Inca o intrebare Dece in imaginea atasata nota LA este disonanta (e marcata cu un x) Nu se calculeaza distanta dintre cele 2 voci mi (a doua voce) la (prima voce) si ar trebui sa fie cvarta perfecta? Link to comment Share on other sites More sharing options...
John Petrecce Posted February 17, 2011 Share Posted February 17, 2011 Care sunt regulile stricte ale contrapunctului in muzica rap, rock, pop, r&b? Sunt incepator si nu vreau sa imi prind creierii in reguli care nu se folosesc in muzica de azi. Inca o intrebare Dece in imaginea atasata nota LA este disonanta (e marcata cu un x) Nu se calculeaza distanta dintre cele 2 voci mi (a doua voce) la (prima voce) si ar trebui sa fie cvarta perfecta? pe aici sint ceva reguli srise la modul general: http://ro.wikipedia.org/wiki/Contrapunct_(muzic%C4%83)#Pentru_fiecare_voce dar sa'mi fie cu scuze;eu unu' nu prea cred ca de exemplu baietii care o dau pe hip/hop/rap (si nu numai) dau vreo 2 bani pe regulile astea. In atasul pus de tine "la" este disonant in relatia cu notele consonante care il incadreaza;deci este la interval de secunda mare fata de sol si la interval de septima mare fata de "si" ;iar aceste intervale sint considerate disonante. Link to comment Share on other sites More sharing options...
Guest futurecomposer Posted February 18, 2011 Share Posted February 18, 2011 pe aici sint ceva reguli srise la modul general: http://ro.wikipedia....ct_(muzic%C4%83)#Pentru_fiecare_voce dar sa'mi fie cu scuze;eu unu' nu prea cred ca de exemplu baietii care o dau pe hip/hop/rap (si nu numai) dau vreo 2 bani pe regulile astea. In atasul pus de tine "la" este disonant in relatia cu notele consonante care il incadreaza;deci este la interval de secunda mare fata de sol si la interval de septima mare fata de "si" ;iar aceste intervale sint considerate disonante. Nu inteleg cum de intervalul dintre "la" si "si" este septima. Nu ar fi trebuir sa fie secunda mare? cum vad eu: 1. pornesc de la "SOL" iar pana la "La" am "un pas intreg" (nu imi trece prin cap cum se zice in romana whole step) ceea ce este egal cu SECUNDA MARE. 2. de la "a" pana la "b" am un pas intreg. Nu ar trebui sa fie secunda mare "b" si sa fie disonant si nu consonant ("b"). Ceva imi scapa. Cand zic rap ma refer la piese precum cele facute de Timbaland, Jay-z etc. In teorie la contrapunct apar multe reguli si nu stiu care sunt regulile stricte pentru pop, dance, rock. Link to comment Share on other sites More sharing options...
John Petrecce Posted February 18, 2011 Share Posted February 18, 2011 (edited) Nu inteleg cum de intervalul dintre "la" si "si" este septima. Nu ar fi trebuir sa fie secunda mare? cum vad eu: 1. pornesc de la "SOL" iar pana la "La" am "un pas intreg" (nu imi trece prin cap cum se zice in romana whole step) ceea ce este egal cu SECUNDA MARE. 2. de la "a" pana la "b" am un pas intreg. Nu ar trebui sa fie secunda mare "b" si sa fie disonant si nu consonant ("b"). Ceva imi scapa. Cand zic rap ma refer la piese precum cele facute de Timbaland, Jay-z etc. In teorie la contrapunct apar multe reguli si nu stiu care sunt regulile stricte pentru pop, dance, rock. Ma refeream la intervalul "si" - "la" dar se pare ca am gresit cand am scris septima mare (fiind defapt mica - considerat interval consonant) 1, asa e 2. am zis gresit prima oara; am inversat la cu si... dar vad ca ai inteles: sol - la respectiv la - "si" sint de un pas intreg (reprezentand secunda mare) iar intervalele de secunda de orice fel se considera disonante. La este nota de trecere pentrru pasajul respectiv. Mie mi se pare oarecum incorec spus "doime de pasaj disonanta" - parca asa scria... pentru ca disonanta sau consonanta presupune sa avem cel putin doua note (un interval)..iar o nota sau durata ei nu o putem numi disonanta Edited February 18, 2011 by John Petrecce Link to comment Share on other sites More sharing options...
Guest futurecomposer Posted February 18, 2011 Share Posted February 18, 2011 Ma refeream la intervalul "si" - "la" dar se pare ca am gresit cand am scris septima mare (fiind defapt mica - considerat interval consonant) 1, asa e 2. am zis gresit prima oara; am inversat la cu si... dar vad ca ai inteles: sol - la respectiv la - "si" sint de un pas intreg (reprezentand secunda mare) iar intervalele de secunda de orice fel se considera disonante. La este nota de trecere pentrru pasajul respectiv. Mie mi se pare oarecum incorec spus "doime de pasaj disonanta" - parca asa scria... pentru ca disonanta sau consonanta presupune sa avem cel putin doua note (un interval)..iar o nota sau durata ei nu o putem numi disonanta Este vorba de "Notele melodico-ornamentale disonante - Nota de pasaj" Asadar in acea poza la este incadrat de 2 note consonante ( sol respectiv si)? Cum imi pot da seama daca sol e consonant sau nu? Are cumva legatura nota mi din a 2-a voce? Am o alta imagine si nu inteleg cum de nota "si" este consonanta in imaginea de jos (are un x in paranteze deasupra notei din imaginea de jos). Este vreo relatie intre cele doua voci pe verticala sau pe orizontala de face ca notele cu x in paranteze sa fie consonante? Link to comment Share on other sites More sharing options...
Guest futurecomposer Posted February 23, 2011 Share Posted February 23, 2011 Nu stie nimeni? Link to comment Share on other sites More sharing options...
karpi Posted February 23, 2011 Share Posted February 23, 2011 (edited) Nu inteleg cum de intervalul dintre "la" si "si" este septima. Nu ar fi trebuir sa fie secunda mare? cum vad eu: 1. pornesc de la "SOL" iar pana la "La" am "un pas intreg" (nu imi trece prin cap cum se zice in romana whole step) ceea ce este egal cu SECUNDA MARE. 2. de la "a" pana la "b" am un pas intreg. Nu ar trebui sa fie secunda mare "b" si sa fie disonant si nu consonant ("b"). Ceva imi scapa. Cand zic rap ma refer la piese precum cele facute de Timbaland, Jay-z etc. In teorie la contrapunct apar multe reguli si nu stiu care sunt regulile stricte pentru pop, dance, rock. Reguli nu mai exista de mult doar modele studiate si date ca si exemplu.. Faci muzica cum vrei tu daca ai talent si simt muzical ..experimentezi ...absolut orice. Daca vrei sa copiezi ceva studiezi modelul . Nu stie nimeni? caut acu GOOGLE Free Guitar Books ceva site "angelfire" cred ca ".com" "angelfire.com" sa verific http://www.angelfire.com/fl4/moneychords/freebies.html gasesti explicatii modele , teorie ,.. am mai pus pe undeva link la site-ul unui saxofonist si acolo gasesti explicatii in legatura cdu modele si sfaturui ptr improvizati si compozitie in jazz si in rock..analiza unei improvizatii rock ..ca si model ..etc etc ... http://tamingthesaxophone.com/jazz-theory.html de aici dai de linkuri ..gasesti tot ce vrei .. Songwriting http://www.angelfire.com/fl4/moneychords/songwriting.html linkuri http://www.angelfire.com/fl4/moneychords/links2.html ........GOOGLE .....> Rock Songwriting http://www.google.ro/#hl=ro&source=hp&biw=1024&bih=705&q=rock+songwriting+&aq=f&aqi=&aql=&oq=&fp=891203efa8e0fcec acu numa timp si rabdare sa ai .( si tutun) Edited February 23, 2011 by karpi Link to comment Share on other sites More sharing options...
Squier Posted February 23, 2011 Share Posted February 23, 2011 Este vorba de "Notele melodico-ornamentale disonante - Nota de pasaj" Asadar in acea poza la este incadrat de 2 note consonante ( sol respectiv si)? Cum imi pot da seama daca sol e consonant sau nu? Are cumva legatura nota mi din a 2-a voce? Am o alta imagine si nu inteleg cum de nota "si" este consonanta in imaginea de jos (are un x in paranteze deasupra notei din imaginea de jos). Este vreo relatie intre cele doua voci pe verticala sau pe orizontala de face ca notele cu x in paranteze sa fie consonante? da, consonanta se stabileste in raport cu nota de bas (cu cantus firmus-ul).intre mi shi si este o cvinta,interval considerat consonant Link to comment Share on other sites More sharing options...
karpi Posted February 23, 2011 Share Posted February 23, 2011 Consonance_and_dissonance http://en.wikipedia.org/wiki/Consonance_and_dissonance Link to comment Share on other sites More sharing options...
Recommended Posts
Create an account or sign in to comment
You need to be a member in order to leave a comment
Create an account
Sign up for a new account in our community. It's easy!
Register a new accountSign in
Already have an account? Sign in here.
Sign In Now