M.Marquis

Could U be a little bit more specific? pe care parte a strazii este, lîngã ce alt magazin...

Care magazin, pls?

Uite, m-ar interesa pe mine astfel de adrese... Nishte unii care graveaza in aluminiu (tot panouri frontale de amplificatoare) nu shtii pe undeva? Anticipated thanks!!!

La intrare! Mai exact trebuie sa schimbi COMPLET preamplificatorul. Sau sa mai adaugi unul... Etajele de putere sunt pretty much the same (ca principiu, n-o lua ad literam), ceea ce diferentziaza amplifurile de instrument de cele HI-Fi sunt pre-urile. Dak te pricepi la electronica, potzi s-o faci pe kestie (scheme gaseshti pe Net, dak shtii unde sa cautzi). Dak nu, apeleaza la un electronist... Spor în ramura!

I have to agree with you on this one! Treaba lui shi doar a lui - mai ales dak e shi instrumentist bun... Ce a iritat aici pe at^ata lume e ^insaa arogantza.

Ce c^arcotashi shi noi, sa nu vrem sa remarcaam "profunzimile abisale" ale acestui gen muzical, emanat din "putzul g^andirii" unor persoane "de aleasaa culturaa umanistaa", cu shcoala generalaa terminataa la seral... BTW, pe aia cu "10 pashi pentru realizarea unei manele de succes" o shtitzi? OK, laas^and glumitzele la o parte, trebuie saa recunosc shi eu k am ^int^alnit la viatza mea laautari (vreau aici saa fac o distinctzie claraa ^intre lautari shi manelishti) care nu numai k shtiau meserie, dar aveau shi fair-play. Maa refer la faptul k erau ^in stare saa aprecieze un instrumentist bun, chiar dak era vorba de un "rocker pletos", cum sunt foarte ^inc^antat saa fiu... On the other hand, am postat chestia asta (eu de-abia ^in presa de ieri am vaazut-o) pentru k shi mie mi s-a paarut a demonstra megalomania personajului. Besides, faza aia cu "echivalentul unui Stradivarius" o demonstreazaa. La fel shi faza aia cu "pregaatirea specialaa". The basics are pretty much the same, un bass cu mai multe corzi oferind doar c^ateva posibilitatzi ^in plus celor care nu vor sa se limiteze la banala maasuraa patrataa cu timpul 3 accentuat. ^In plus, hardware-ul auriu este, IMO, culmea prostului gust. Eu unul, prefer hardware-ul cromat, dar la baasaalaaul aala enormicios mergeau mai bine chei de acordaj shi cordar negru. Dak tot am ajuns aici, cred k ar fi cazul saa facem shi un pic de recenzie a sculei de 10.000 de euroi. Dupaa cum se vede, "minunea" este "neck through body", solutzie care am preferat-o shi eu atunci c^and am lucrat "pentru sufletul meu", pentru k asiguraa un sustain mai bun. Se pot vedea - not very clear, I must admit - cele 3 "felii" de lemn de esentza tare care ranforseazaa griff-ul (poza fiind aia care e, nu se vede dak sunt din palisandru sau mahon), fapt care maa face saa presupun k instrumentul are douaa truss rod-uri. De altfel, ar fi shi greu de crezut k la 7 corzi, un griff ar putea rezista dak ar avea doar unul singur... Cu titlu pur personal, un griff cu 7 corzi mi se pare MULT PREA LAT pentru a fi shi comod. Eu unul, prefer griff-urile supersubtziri - al meu bass are doar 34 de mm la menghina vibratorului (check my profile sau topicul "bass cu tremolo"). Iar la un 5 strings bass nu ash fi dispus sa suport mai mult de 40 de mm. Dar astea sunt gusturile mele PERSONALE ^in materie de bass-uri - admit k fiecare e liber saa c^ante cum vrea shi pe ce vrea. Tot cu titlu pur personal, ca formaa / look / shape / design (whatever-shi un praz verde! Shtitzi voi ce vreau saa zic!) instrumentul de 10.000 de euroi nu-mi place cum arataa nici plaatit shi nici de frik. Universitatea Natzionalaa de Kitschuri, care cuprinde urmaatoarele facultatzi: Manelisticaa & Manelo-Logie Manelocratzie & Legumizare Violentze stradale & acustice (ex. "haoleo dushmanii mei")

Nu, n-am faacut insolatzie, cum se vor graabi saaa afirme "criticii de profesie". Doar k ieri m-a puss dracu' saa fac revista presei shi am dat peste ASTa - check the attachment.

Aici nu te contrazic deloc... Tot ce spuneam este k, ^in anumite conditzii shi cu multaa munk + investitzii, dintr-un griff de Reghin se puteaface o sculaa c^at de c^at decentaa, de carte te puteai folosi ^in lipsa de altceva mai bun. Iar ^inainte de decembrie '89, nu prea existau alternative... Repet: shansele de a gaasi un griff utilizabil erau cam de 40%... BTW, ^in ceea ce maa priveshte, folosirea verbului "a ciobani" este pur shi simplu o insultaa!

Are shi lemn de abanos pt fingerboar-uri?

Greu de spus dak fibrele de carbon shi compozitele reprezintaa un progres sau un regres... Eu unul, prefer lemnele, dar mi-e teamaa k "viitorul luminos" al omenirii, cu din ce ^in ce mai putzine paaduri, ne va lipsi de instrumente muzicale faacute din lemn... K veni vb. de cum ^ishi bat joc unii de lemne: mi-a povestit odataa un meshter baatr^an (t^amplar) k, prin anii '70, prin portul Constantza (lemnele deesentze exotice veneau din Brazilia, cu vaporul) se puteau vedea cotetze de porci faacute din mahon...

Prin anii '70. '80 shi '90, bass-urile de Reghin erau privite ca un soi de "materie primaa" din care, cu ceva munk ^in plus shi investitzii suplimentare, ^itzi faaceai o sculaa decentaa. Daadeai 1800 de lei (pe vremea lui Pingelik, o leafaa ^intreagaa) shi te alegeai cu un griff shi un set de tunning pegs Gotoh (made in Japan), IMO mai bune dec^at cele facute de Fender (am avut chei Fenbder, shtiu ce zic). Restul bass-ului (corpurile erau din tei, shi nu prea bine uscat) se transforma ^in kilocalorii... Shansele de a gaasi un griff bun erau de 50 - 50, dak nu chiar 40 - 60... Urmau apoi "Episodul 2" - procurarea unei bucaatzi de paltin sau, dak aveai noroc, nuc ori mahon, shi "Episodul 3" - alergatul dupaa una sau douaa doze "de firmaa", care nu erau deloc ushor de gaasit... Vin deci shi eu cu o ^intrebare: nu s-a schimbat nimic ^in bine de atunci?

Man, shi eu sunt de paarere k muzica trebuie saa vina din tine. Ia-o ushor, nu fortza lucrurile. Studiazaa, shi la un moment dat vei vedea k tzi se leagaa ^in minte idei (scuzatzi exprimarea dak vi se pare mai ciudata), de park tzi-ar fluiera coneva o melodioaraa la ureche... Vine shi asta! Baphtaa + Spor ^in ramuraa!!!!

Sincer, nu ami am timp deloc! Iar (re) bobinatul nu prea s-a numaarat printre talentele mele - c^and am faacut doze (asta ^inseamnaa s^armaa cu diametrul de 0.06 mmm!), am izbutit de fiecare dataa saa "paacaalesc" pe cineva. Acum... I need help. That's all!

Stimatzi co-forumishti, Am shi eu o rugaaminte la sufletele voastre: shtie cineva prin Bucureshti un atelier unde se pot (re)bobina trafuri pe tole? Sau vreun meshter de ^incredere pe undeva? Rog nu-mi postatzi link-ul de la Petra, un toroidal nu maa ajutaa cu nimic saa-mi rezolv problema cu care maa confrunt!!!! Anticipated Thanks, M.Marquis

Indeed, potzi "merge" pe microtonii, dar c^and eshti singurul din trupa care are aceastaa posibilitate, nu-tzi prea foloseshte. Dec^at poate la vreo solistik mai "altfel", dar ^in Rom^ania (tzara shabloanelor, prin definitzie) rishti saa ajungi la statutul de "geniu ne^intzeles". Enescu, pare-mi-se, a folosit sferturile de ton la viatza lui... iar modurile persane sunt, if I remember well, pe treimi de ton... Keep us posted! Nu de alta, dar m-ai faacut TERIBIL de curios!!!!! Mai ales k am senzatzia k, la m^ana cel putzin, diferentza dintre o chitara frettles shi una cu taste e mai mare dec^at cea dintre un bass fretless shi unul "normal"

^Intr-adevar, corzile tzin mai putzin la frecarea cu inoxul, dar shtiu pe cineva care DE MULTZi ani c^anta pe un bass cu taste puse acolo shi e extrem de multzumit - nu s-a pl^ans niciodata de sound. Precizez k nu e vorba de mine, pt. bunul motiv k bass-ul meu NU AARE taste... ^In sf^arshit, "de gustibus et coloribus" shi, vb unei persoane de "aleasaa culturaa umanistaa", cu shcoala generalaa terimnataa la seral, "nihil sine Deo" (omu' era secretar de partid pe vremea lu' Pingelik). K reprosh personal pt fratzii Adamache, faaceau griff-urile cam groase, ^in special cel mic (Gheghe), caaruia i-am shi zis-o. Precum multaa lume, au avut shi ei plusurile shi minusurile lor... A! Saa nu uit! Am cunoscut shi tipi (chitarishti solo) care erau chiar ^inc^antatzi de sunetul aala, "Pt k e mai metalic". Cum ziceam, de gustibus et coloribus non disputandum...

Foarte Corect! Dar unii nu se simt bine dak nu pozeazaa ^in profesori... For the record, shtiu mai bine dec^at oricine c^at conteazaa sustainul, dar ^imi place LA NEBUNIE viteza. Evident, acolo unde trebuie... C^at despre alesul lemnului, aici eu sunt cel de moda veche: ^il ascult cum sunaa. Dak ^imi place, ^il folosesc, dak nu, nu. Reghinurile vechi (recunosc ca nu sunt la curent cu "ultimele realizaari" aveau corpurile facute din lemn de tei, la care chiar k aveai de ce da cu banu' shi-tzi face cruce "saa nu se laargeask gaaurile de la pivotzi shi sa nu crape nush ce"...

Good 4 U!!! Saa-l staap^aneshti saanaatos shi saa te bucuri de el! Spor ^in ramuraa!! A! Saa nu uit! Dak n-ai ce face cu subwooferu' aala, potzi saa-l transformi ^in ground monitor shi saa preiei un combo sau un head de bass, sau orice altceva consideratzi voi necesat ^in trupaa, bine^intzeles dak mai ^int^ai "rashchetezi" filtru' aala taie-^inalte... Numai k e oricum o solutzie relativ disperataa, pt. k nici diff-ul nu reda prea multe ~inalte....

Vezi k bass-ul e mai pretentzios la sound dec^at ch. solo... Nu merge kiar orice combinatzie preamp - corector de ton. Try this: http://www.drtube.com/marshall.htm. Da un click pe 3510, 100W Bass head (pagina e lungaa raau, ^inceark cu Control F). Preamplif-ul poate merge shi la alt etaj de putere, dak "pescuieshti" de undeva o schema mai buna. Sau poate iei un etaj de putere gata facut... Baphtaa!!!!

Cautaa un sculptor ^in lemn - eu asha am facut c^and am avut nevoie de lemn de nuc pentru bass-ul meu. Cu mahonul, care suna cam tot pe-acolo, mai greu ^in Romania... Mai potzi folosi: paltin (cel mai fain suna paltinul cretz de Apuseni), frasin, carpen, arin negru, artzar. Numai k... tre' sa fie f.f.f.f.f. vechi + uscat. Uscarea fortzata, folosita la fabricile de mobila, nu e suficientaa. Lemnul scos din uscaatorul de fabrik mai trebuie lasat c^atzva ani buni sa se mai usuce!!!! Dak lucrezi cu lemn verde, va suna ca draq, iar griff-ul (g^at, neck, whatever) se poate curba / rasuci. D-aia tzi-am sugerat sa cautzi un sculptor, aashtia de obicei au propriile lor stocuri de lemne, facute cu multzi ani ^in urmaa. Baphtaa!!!

Dau shi eu cu ^intrebatu'. Care shi c^atzi chitarishti solo se baga sa lucreze pe asha ceva? Shi, last but not least, nu apar probleme la acorduri? Ba stai k mai am una: la un bass fretless, corzile sunt mai ridicate dec^t la unul cu taste (la violoncel shi contrabas e ^ink shi mai raau). La solo nu e la fel? Shi, fiind corzile de solo mult mai subtziri, nu te dor degetele ca draq? For the record, cu nishte ani ^in urma ^imi propusesem sa meshteresc asha ceva (nu prin de-fretuire), dar nu prea mai am abanos pt. fingerboard. Beisdes, totzi mi-au zis "e pierdere de timp, n-ai sa gaseshti niciodataa chitaristul in stare sa lucreze pe asha ceva..." Pe partea ailaltaa, instrumentele fretless au un timbru mai interesant.... A!!!! Saa nu uit! cine vrea sa obtzina un fretless prin de-fretare, s-ar putea sa aibaa problemecu fingerboard-ul. Abanosul e cam singurul lemn care "tzine la tavalealaa" pt asha ceva...

Nu, nu sunt din Buzau, dar mie nu mi s-a paarut caa suna chiar asha de rau. Iar dozele Seymour Duncan nu au, practic, cum suna prost! C^at priveshte fratzii Adamache, am apreciat la ei exact tastele din inox, care sunf FOARTE long-life - practic, de netocit...

Man, subwooferele au din fabricatzie un filtru taie-^inalte care ^itzi rashcheteazaa TOATE fregventzele peste 100 sau, dupaa caz, 125 de Hz. Rezultat: bass-ul (ale caarui armonice sar de 10 kHz) va suna ^infundat k din butoi. Dak stai prost cu lozu' shi, din lipsa de alternative, tre' neapaarat sa te foloseshti de subwooferul aala, faa-i o intrare suplimentara DUPA filtrul taie- inalte, sau inlaaturaa filtrul. Dak nu te pricepi, du-te la un amic electronist... P.S. Am uitat sa-tzi spun k ^itzi vor trebui un preamp shi un corector de ton. Dak vrei sa c^antzi ^in regim de repetitzie ^in trupaa, cu tobe, atunci 30 de W RMS nu-tzi ajung, pt. k un set de tobe echivaleazaa cu 60W Rms putere amplificataa...

Chiar k eshti c^arcotash... Dak tu nu vezi la ce e bun un vibrator pe bass, poate k altzii sunt ^in stare sa vada shi sa se foloseask de un astfel de device minunat. Nu mai am nimic de adaugat.

Si pentru mine Sorin Chifiriuc inseamna shi acum foarte mult, dintr-un motiv in acelasi timp asemanator shi diferit. El este omul care l-a invatzat meserie pe omul care mi-a pus mie bass-ul in bratze - ma refer la Valentin Badea, care a fost bassist in "Roata" vreo 8 ani de zile, if I remember well. Acasa la Valy (un personaj cu look de japonez, posesor de Rickenbacker 4001 albastru) l-am cunoscut pe Skiffi. Valy este cel care mi-a procurat primul meu bass, care era facut de el shi de Skiffi in cooperativa. Era o copiutza de Fender Jazz Bass neagra, obtzinuta prin modificarea unui bass "made in Reghin", cheile de acordaj shi dozele erau chiar Fender de la mama lor, iar cum inainte decembrie '89 nu prea intrau scule in tzara, va datzi seama ce a insemnat "primul meu bass" pentru mine... Tot datorita tandemului Valy / Skiffi am invatzat tot ce shtiu despre lutierie - shi shtiu destule- sau macar m-au ^invatzat "the basics" care, dupa cum se shtie, sunt cele mai greu de bagat la cap. Nu l-am mai vazut pe Skiffi din '98, c^nd a sonorizat concerte in Big Mamou (sediul vechi, pe Bd. Ferdinand, ceva mai departe de Foishor) in care am c^antat shi eu. Shi, spre deosebire de altzii (nu dau nume), a sonorizat bine!!! By the way Alex, felicitari pt. avatarul cu pisoiul chitarist - e haios foc!!! Alta kestie: ^in "epoca Roata", Skiffi c^anta pe o chitara neagra, facuta de fratzii Adamache din Buzau (plecatzi am^andoi in Australia), care avea taste de inox shi era echipata cu un singur humbucker Seymour Duncan.