project

Buna seara. Revin cu o mica precizare, datorita unei confuzii de interpretare: exemplul cu head-ul Marshall de 100W a fost exact asta: un exemplu si atat. Nu am spus "unul cu circuite integral pe tuburi". Ideea e ca un amplif de 5W este util in doua situatii : 1) pentru studiu, si 2) pentru cantari unde exista preluare cu microfon, deci presupune existenta unui PA sau a unui studio. Pentru repetitii cu trupa, la 5W, chiar cu un cabinet mare, nu prea mai auzi mare lucru stand langa un rig de bas, unul de claviaturi, tobe, plus vocea (chiar daca amplif-ul pe tub permite folosirea la maxim a acestor 5W, nu ca in cazul tranzistoarelor, unde apar distorsiuni la 70-80% din puterea maxima). Iar pentru cantari de club, unde de obicei mergi doar cu amplif-ul personal (nu intotdeauna exista PA si preluare cu microfon), din nou, puterea de 5W e insuficienta. Sa nu uitam ca pentru dinamica sunetului de trupa live (fara preluare si PA), e necesara o anumita cursa a membranei difuzoarelor, iar cu 5W aceasta nu prea se obtine multumitor. Pentru anumite genuri muzicale e nevoie de forta si "grasime", nu doar de puritate tonala. Luand in consideratie toti acesti factori, am estimat, dupa o experienta de 25 de ani ca muzician si electronist, ca unui chitarist (la modul general, nu ma refer la mine), i se poate parea mai avantajoasa varianta cu un amplif SH, dar de putere mai mare. Nu am spus ca este si o buna alegere, din toate punctele de vedere. Asa cum stiu cei de specialitate, circuitele cu tranzistoare finale 2N3055 (117W) au fost singura optiune viabila in Romania in realizarea de amplificatoare de instrument de putere mare in regim artizanal, pentru foarte multi ani; erau fabricate de IPRS, si erau mandria nationala in domeniu (am asteptat cu totii in zadar si varianta pnp, ca sa putem face etaje complementare fara alte artificii). Iar circuitele TDA7293/4 sunt construite cu tehnologie mosfet, care este cea mai apropiata ca sunet de amplificatoarele cu lampi - deci specificatiile lor tehnice sunt chiar foarte bune. Referitor la constructia in Romania a amplificatoarelor pe tuburi (si nu numai), cu exceptia tuburilor in sine, care necesita productie de masa pentru a fi rentabile (si de aceea se mai fabrica in doar cateva locuri, in China si Rusia - chiar cele de marci binecunoscute), se poate face cu succes, si la o calitate ridicata. Dl. Vio ne arata ca este posibil, si inca de mult timp. Am intrat pe acest forum de la infiintare, chiar daca timp sa imi fac un cont si sa scriu aici am avut rareori sau deloc. Revenind la subiect, imi permit o sugestie: cresterea puterii amplificatorului la o valoare mai apropiata de necesitatile unui uz general, si o calitate cat mai buna posibil, dar care sa mentina productia la un pret cat mai accesibil. In privinta politicii de pret a fabricantilor din alte tari, unii chiar foarte cunoscuti, aceasta este de multe ori voit prohibitiva si disproportionata fata de costurile de fabricatie reale. Si este ceva imoral, care nu trebuie luat ca o realitate imuabila, ci ca o anomalie umana si sociala care trebuie remediata - depinde de fiecare daca accepta sa cedeze sau nu pretentiilor pecuniare ale unei firme sau alteia. Trecand peste necesitatile de baza ale unui om, pentru care exista cerinta unui profit din munca sa, castigul suplimentar la ce este bun - la obtinerea unei satisfactii ; mult timp, aceasta a fost obtinuta indirect, prin intermediul banilor - insa viitorul este cel al multumirii date de implicarea fata de semeni - am intrat deja intr-o lume a comunicarii globale, care, asa cum se vede, elimina treptat-treptat aviditatea pentru uz personal. Oamenii vor internet, telefonie, download-uri gratuite. Exista comunicare, si cerinta unor lucruri de calitate, pentru care sa platesti din constiinta, nu din obligatie. Nimeni nu mai e dispus sa plateasca pentru dorintele exagerate de profit ale unor concerne - nici artistii, nici consumatorii de arta. In ziua de azi e practic imposibil sa mai fie impuse artificial circumstante favorizante pentru grupuri elitiste (citeste profitoare). De-asta apar produse ieftine (ca o reactie la produsele "de firma"), care, datorita cerintelor mari cantitativ, nu mai exista timp sa fie facute la nivel maxim de calitate. Uneori, nici nu exista dorinta calitatii, lucru din nou reprobabil - daca tot faci un lucru, macar sa fie ceva bun, nu gunoi. In privinta comentariilor, eu sunt de parere ca acestea sunt mai utile daca exprima o idee coerenta, care sa reflecte cat mai fidel si cat mai complet punctul de vedere (preferabil cat mai pertinent) al acelui om. Citatele cu tenta mai mult sau mai putin peiorativa din postarile colegilor de forum nu sunt cel mai indicat mod in care cineva isi poate da masura a ceea ce gandeste. E preferabil un dialog cat mai civilizat si la obiect, ca acest forum sa aiba o cat mai mare densitate de materiale interesante si valoroase. In acest topic, eu nu as mai avea ce adauga, si nu voi mai reveni. Multumesc celor care au citit ce am scris (am profitat de ziua libera de maine - e vineri). Ceea ce pot spune este ca intr-una din zile am sa merg sa incerc acest amplificator. Ce face fabrica e problema sa. Felicitari inca odata dlui Vio pentru amplificator, si sa auzim de cat mai multe realizari de acest fel !

Stimate domn, nu este nicidecum vorba de cearta, ce v-a facut sa spuneti asta ? Sunt pareri, critici - constructive, sper. Am practicat electronica, a fost un hobby pe care ulterior l-am transformat in profesie, stiu bine ce costuri presupun piesele, transformatoarele, cuprul costa, tuburile bune costa, e perfect adevarat. Dar un amplif pe tuburi necesita o schema mult mai putin complexa ca a unuia pe tranzistoare. In regim de uzina, deci productie in serie, care automat reduce costurile, se putea minimiza marja de profit in favoarea unui pret care sa stimuleze vanzarea, mai ales ca vine si frumosul tva (pe care, daca legea ar fi conceputa pentru cetateni si nu cam invers, ar trebui sa-l putem recupera daca facem dovada legalitatii achizitiei). Preturile de pe piata din alte tari sunt calculate in functie de puterea de cumparare de acolo. De asta si spun. In Romania trebuie facute lucruri de catre Romani, pentru Romani, la preturi corecte. Altfel, vor profita tot cei din exterior, direct sau indirect. Ca obiect tehnic, nu am decat cuvinte frumoase pentru acest amplificator si creatorul sau. Si ii doresc mult succes si in viitor !

Salut ! Felicit initiativa si realizarea tehnica a acestui amplificator. Sunt adeptul lucrurilor de fabricatie autohtona, si imi doresc mai mult ca orice sa pot intra in magazin si sa gasesc scule Romanesti de calitate, sa nu mai fim nevoiti sa umplem buzunarele sau conturile bancare unor firme ca Fender, Ibanez, Marshall, etc. Insa, din pacate, cu asemenea pret, un client potential va cumpara un head Marshall de 100w la mana a doua, si nu un amplif de 5W, chiar daca e construit ca o mica bijuterie. E pacat. Credeam ca voi putea cumpara unul cum iese pe piata. Insa in conditiile astea sunt nevoit sa raman la cele construite de mine cu 2N3055-uri si TDA-uri 7293 in punte. Of !!!

Asa cum am mai spus, SUS PENTRU CANTARE, de-asta e topicul aici. Referitor la diversele discutii de aici, viata m-a invatat sa nu ma mai mir de nimic. Insa ce pot spune e ca Zapada m-a ajutat cu mai multe lucruri, m-a imprumutat cu niste stative pentru o filmare, am avut instrumente si efecte la el in consignatie - din care unul s-a stricat (probat de cineva care nu l-a mai cumparat) si Cristi l-a reparat pe cheltuiala lui. Uneori nici nu mi-a cerut comision. Si a fost intotdeauna chiar dragut cu colegii - cu un sfat, cu un instrument, sau cu un ajutor. Iar Georgica, acum vreo zece ani, cand aveam o perioada mai dificila, a fost singurul coleg care m-a invitat la o bere dupa o cantare - chiar m-a surprins placut. Vreau sa cred ca nu au facut asa ceva. Bunul Dumnezeu le vede pe toate. Abia astept sa vedem concertul !!! P.S. Cristi organiza niste concerte tare frumoase in spate la Moxa. Pentru scurt timp m-au invitat si pe mine niste colegi acolo sa cant cu ei, chiar am cantat odata la mini-festivalul lui Cristi, prin '91-'92. Si repetau trupe destule pe acolo - Rosu si Negru, Metrock, cateva trupe de studenti... Oamenii voiau sa faca sa se intample ceva, nu alergau innebuniti dupa bani, pozitie sociala, case si masini, ca in ziua de azi. Imi lipseste enorm entuziasmul ce plutea in aer atunci.

Se pare ca, fiind primavara, feedback-urile de la cantari nu sunt prea multe. Sau chiar toti user-ii RGC care mai au cantari au scris deja aici...?! Vreau sa cred ca nu, totusi. Sa mai ne amintim si de experiente cu final fericit. Prin anii '90, o buna metoda de promovare era emisiunea lui Petre Magdin. De pe TVR1, TVR2, nu conta, era o constanta a vietii muzicale din Romania. Foarte multe trupe bune au avut ocazia de a-si lansa piesele in aceasta emisiune. Iar efortul lui Petre Magdin ar merita rasplatit cu mult mai mult decat mentiuni de cateva cuvinte. Genul de om care da fara sa se astepte la ceva in schimb. Cred ca vorbesc in numele tuturor celor care il cunosc, ne lipseste teribil ceea ce facea atunci. Ei, sa revenim. La un moment dat, in a doua jumatate a anilor '90, dupa ce cu mari eforturi reusisem sa adunam scule pentru inregistrari (studiourile de atunci erau cateva, si nu foarte ieftine), am finalizat si un material de disc. Evident, una din primele idei de promovare a fost "Intalnirea de la miezul noptii". Cel mai hazliu a fost ca albumul era tras in digital, insa nu aveam CD-writer (erau doua in Bucuresti pe atunci, modele de rack, nu de PC), asa ca multiplicarea s-a facut pe casete audio. O astfel de caseta a ajuns si pe la Petre Magdin, si, cu toata modestia, se pare ca i-a placut ce a auzit, fiindca ne-a chemat sa inregistram piese pentru o emisiune cap-coada doar cu noi. Fireste, ne-am bucurat, de fapt mai mult eu - la acea data refaceam trupa, fiindca unii din colegii de atunci pur si simplu nu mai faceau fata nici volumului de munca, nici stilului, nici obiectivitatii frustrante a echipamentului digital. (Unul a venit cu scuza ca nu-l mai lasa mama, ca are facultate de facut...). Asa ma trezesc cu trupa incropita cu muzicieni noi. Sa faci incercari in timp ce ai niste obligatii, nu doresc asta nimanui. In fine, ajungem la TVR, intram in studioul 4 (parca), decor frumos, mare, lumini profesionale, toata lumea zbarnaie. Intrebare de baraj: ati venit cu CD-ul sau DAT-ul ? N-avem, am venit cu recorder-ul digital, cu toate piesele. Hai sa-l bransam, atunci. Mergem in camera de control, si descoperim cu stupoare ca echipamentele profesionale de acolo au doar intrari balansate, XLR tata. Mon Dieu, am facut-o de oaie. Dau fuga prin tot TVR-ul (mai fusesem pe acolo cu varii ocazii), bat la toate usile, de la studioul audio pana la departamentul tehnic. Ni-mic ! Nu are nimeni cabluri sau adaptoare. Hai sa merg sa cumpar - insa Petre Magdin imi spune ca ar fi bine sa reprogramam filmarea, e pacat sa stea o ora in "priza" un studio care mananca cam 1000 de euro/ora. Cam dezumflati, amanam filmarea pentru saptamana viitoare. Mergem cu sculele in studio la MRC ; Adi Ordean e un dragut, nu ne ia niciun ban, ne lasa sa ne jucam cu DAT-ul studioului, si avem si suportul digital necesar. Ajungem si in ziua filmarii, si, culmea, totul se insira fara cusur. Cei din TVR sunt profesionisti, de la cameramani la sunetisti. Nu-i mai tin minte exact numele, poate gresesc, la montaj era un om foarte serios, priceput, si destul de in varsta - Mugur Nedelescu, parca. In studio era si un mic sistem de sonorizare, cu monitoare de scena veritabile, date la volum mare pe parcursul filmarii, care chiar te faceau sa te simti ca pe scena. Decor in premiera, special pentru noi (sic!) : un videowall gigantic, abia achizitionat de TVR. Se fac filmarile, se iau interviurile - ce sa mai spun, chiar am fost incantat. Nici cea mai pretentioasa trupa din lume nu ar fi avut ce reprosa acestei emisiuni. Apoi... conducerea TVR, cu izul sau politic si usor incompetent, face ce face si scoate temporar emisiunea din grila. Asa ca am avut prima difuzare in aprilie 2000, cu o singura piesa (Petre Magdin facuse in continuare filmari, cat se oprise difuzarea, si se stransesera mai multe materiale decat exista timp de emisie). Din fericire, am avut parte si de o difuzare integrala in mai 2006 (cand emisunea agoniza pe TVR2, sub titulatura "Muzica la maxim", pe la 2:00 noaptea). Toate piesele de pe disc, super emisiune din punctul meu de vedere - insa fara interviuri. Am avut aparitii si pe la alte posturi de televiziune, si inainte, si dupa aceasta filmare, insa nu am mai intalnit aceeasi atmosfera grozava - Petre Magdin se vedea ca a fost muzician de trupa, nu numai profesionist de televiziune - stia ce si cum sa faca sa iasa totul bine. Personal, am sa ii raman etern recunoscator pentru aceste amintiri placute.

Multumesc pentru link-ul RFT !!!

Referitor la escrocherie : va sfatuiesc in mod ferm sa va duceti la Politie si sa il reclamati, ca altfel incurajam astfel de acte. Si eu am avut parte de experiente neplacute, si Politia si-a facut datoria asa cum trebuie - si mi-am recuperat paguba, chiar daca in instanta. Referitor la "expertizarea" Shure-ului, intr-adevar internet-ul poate induce in eroare. M-am informat - cel mai bine va inscrieti pe site-ul Shure, si trimiteti un mesaj (incluzand fotografiile) catre Mr. Wallace - e "detectivul de serviciu" la Shure. O sa va confirme daca este sau nu original. Se gasesc si pe YouTube clipuri - dati un search "fake Shure Beta 58A" si apar destule. Ideea e ca nu conteaza (pentru dvs) daca e contrafacut sau nu, sau cum arata, ci daca suna cum trebuie - iar al dvs e clar ca nu suna bine, din ce afirmati. Ma opresc aici cu acest subiect. Succes cu rezolvarea !

Sa punem si adresa, cu harta aferenta : http://www.bucuresteni.ro/servicii/cluburi/Ageless_Club.html Sus pentru Zapada, Georgica & Co. !!! Baietii suna intotdeauna bine, iar Cristi e deja legenda urbana.

Dl. Ionica Radu, raspunsul ar fi : NU ! Nu exista in acest moment o institutie Romaneasca care sa emita diplome recunoscute de stat in domeniul "ingineriei de sunet", pe baza carora sa existe incadrare legala a meseriei, vechime in munca, pensie, etc. A existat un domn care a facut asa ceva pentru activitatea de DJ (!!!) - prin multa alergatura si un maldar de hartoage oficiale pe la ministere - bravo dlui. Activitatea recunoscuta de stat si valoarea sunt doua lucruri care nu intotdeauna sunt congruente: Dl Gheorghe Zamfir, cel mai premiat artist mondial din toate timpurile (120 de discuri de aur si platina, deci inaintea unui Elvis Presley...!), nu a putut preda cursuri la Conservatorul Bucuresti fiindca domnii de acolo s-au gandit sa incerce sa-l umileasca prin constatatarea ca "nu are calificarea necesara". Cine, in acest caz, nu are calificarea necesara pentru pozitia pe care o are ? E, desigur, o intrebare retorica. Din punct de vedere al competentei si talentului, avem in Romania cativa "ingineri de sunet" de talie mondiala (stiu ei cine sunt...!), insa totul se bazeaza pe un auz muzical perfect, intelegere a tehnicii, si enorm de mult efort (de ex., cunosc un astfel de om, care a lucrat patru luni cate opt - zece ore pe zi la masterizarea unui disc, ca sa fie printre cele mai bune sound-uri de disc din lume (eu zic ca a reusit, si nu e doar parerea mea), iar apoi un baiat de la casa de discuri i-a trantit "pe sest" un compresor peste toata munca, chiar inainte de trimiterea la multiplicare - asa invatase el la radio ; discul asa a iesit pe piata, cu zornaieli si distorsiuni, iar omul respectiv a refuzat sa mai faca "munca patriotica"). Singurul criteriu valabil oriunde in lume este rezultatul - daca iese foarte bine, nu ii mai pasa nimanui cum ai ajuns la el.

Salut ! M-am gandit sa mai scap de scule care ocupa locul fara a fi folosite. Prin urmare: Se vand doua cabinete de combo Taifun 001 (50W), in stare foarte buna, cu imbracamintea intacta, plasa intacta, pastrate doar in casa, fara crapaturi, umezeala, etc. Marfa ruseasca, tanc. Nu au fost folosite, fiindca la scurt timp dupa achizitie (acum multi ani), amplificatoarele din ele au fost facute head-uri si folosite cu cabinete mai mari. Nu mai au manere, nici coltare (au ajuns pe head-uri). Unul din ele mai are inauntru un difuzor RFT de 12,5VA (L3401) 12", in stare buna, care se vinde separat cu 70ron, sau se da bonus la achizitionarea celor doua cabinete (240ron totul) Imaginile sunt de pe net, ca exemplu (am doar camera VGA de la telefon, cu ea iese mai rau decat nimic). Cine le doreste saptamana aceasta, are o reducere simpatica. Contact : PM (verific zilnic) Anunt valabil doar pentru Bucuresti, predare personala. Multumesc.

Salut ! Vand un efect de chitara Sideman (fabricat de Fostex-Tascam), original, japonez, o mica raritate. Are clean / overdrive / distortion, si chorus / flanger stereo, plus intrare reglabila de microfon headset ; este de centura, ca un walkman (de-asta se cheama Sideman). Iesire stereo, intrare auxiliara (pt cd, de ex.), alimentare de la baterie 9V sau alimentator 9V extern. Cutie de aluminiu masiv. Fotografia este de pe net, este exact acelasi format, cu mai multe butoane si comutatoare. L-am primit cadou, si nu l-am folosit aproape deloc. Se vinde cu 400ron, discutabil. (O simpla pedala de distors japoneza sare usor de acest pret, si acesta este ca doua pedale intr-una.) Anunt valabil doar pentru Bucuresti, predare personala (cu proba). Contact : PM (verific zilnic). Multumesc. .

Pret: 400 RON Localitate: Bucuresti Contact: PM Stare: Nou Accept schimburi: Nu accept schimburi Salut ! Vand un microfon Shure SM58 LC (Mexic), cumparat in 1998 din Ungaria, in cutie cu nuca, husa, certificatul de garantie Shure. L-am folosit putin pentru voce (inregistrare in PC, deci doar in casa) si atat, nu a suferit absolut niciun soc, mesh-grille gri-mat impecabil (nu a fost schimbat), housing-ul inferior are mici "intepaturi" pe vopsea (abia vizibile), de la manuire normala. Suna foarte bine, standard Shure, nu intra in feedback decat foarte greu. Nu il mai folosesc aproape deloc, se vinde cu 400ron, discutabil. Anunt valabil doar pentru Bucuresti, predare personala (cu proba). Contact prin PM, verific zilnic. Multumesc.

Salut, Nicu ! Incearca mai bine pe eBay, acolo se vinde mai usor: http://www.ebay.com/...e#ht_4270wt_944 In Romania nu se gasesc benzi, piese de schimb, etc., pentru Tascam, si toata lumea merge pe digital acum, cum bine stim. Sunetul de tape-recorder are farmecul lui, trebuie gasit cineva care sa stie sa il aprecieze. Succes la vanzare !

Revin cu un nou mesaj, dupa ce am vazut clipul de mai sus, si altele pe YouTube. Se pare ca nici macar finisajul housing-ului nu rezista la uzura. In aceste conditii, sunt nevoit sa imi retrag pana si derizoria oferta anterioara. Inca odata, imi pare rau de intamplarea dvs. Poate ar trebui sa il reclamati la Politie pe escroc, daca ii stiti numele, si aveti dovada ca v-a trimis microfonul (recipisa de la curier, posta, etc.). Banii nu si-i putea ridica decat cu un act de identitate. Recomandare pentru vanzari fata in fata: redactati un act semnat de amandoua partile, cu seria C.I. (chiar ii cereti sa vi-o arate) si cu seria jucariei care se vinde/cumpara. Daca refuza, e semn clar ca trebuie si respectivul sa fie refuzat.

Buna ziua. Imi pare rau de intamplarea cu pseudo-Shure-ul. Nu este ceva neobisnuit in ultima vreme. Au aparut copii foarte veridice ca aparenta, chiar in magazine, la pret derizoriu insa: http://www.metalhead.ro/forum/zona-muzicienilor/atentie-la-tzeapa-shure-sm58!!!/ http://www.okazii.ro/echipament-studio/microfoane/microfon-profesional-de-la-shure-sm58-microfoane-asamblate-in-mexic-pentru-shure-a124999273 http://www.okazii.ro/echipament-studio/microfoane/vand-microfon-microfoane-shure-sm58-nou-noi-a125569059 Nu vreau sa va pun sare pe rana, insa probabil ca singura piesa buna la ceva este housing-ul cu mesh-grille-ul. Pretul de 150ron nu il veti putea obtine, mai ales ca sunteti un om sincer. Am sa fiu si eu la fel de sincer cu dvs. Eu am un microfon similar, de multi ani, si s-a cam uzat la exterior. Nu am neaparata nevoie, insa i-as schimba exteriorul. Stiu ca poate parea un pret peiorativ, insa eu va ofer 40ron. Daca nu se iveste alt cumparator, va rog sa ma contactati.

. Tama HP900RSW Rolling Glide Iron Cobra \ Succes la vanzare ! .

Sa mai ne amintim de experientele prin cluburi… Prin iarna anului 2003, mergem sa "contractam" (pe langa raceala) si ceva concerte urbane. Ajungem si pe la un club cu tenta de jazz, discutam cu patronul, un tip cam la varsta a treia, cu un cap stralucitor (mai mult la propriu). Discutia este cordiala, omul e bine dispus (barul e la un metru), insa se lamenteaza ca e sarac, nu poate plati muzicienior decat jumatate din onorariul practicat pe piata. Ii merge cam greu, asa ca nu se sfieste sa-si expuna principiile referitoare la clienti ("Ei ma fura pe o parte, eu ii fur pe alta"). In fine, stabilim un prim concert. Concertul merge bine, am facut un repertoriu de blues, jazz cu influente electro - dar la jumatate de pret, cantam jumatate de program, doar o ora. Oamenii asculta, ca la jazz, dar nu dau pe dinafara de entuziasm. Oricum, suntem destul multumiti de rezultat, insa sonorizarea e foarte elementara, iar luminile sunt cele din tavan si atat. Totul ar fi fost bine, insa un tovaras de masa al dlui patron e "ciupit" bine, il apuca talentele, si incepe sa se dea in spectacol, "cu muzica asta nu putem colabora cu el". Se dovedeste ca nici macar nu e muzician, dupa ce ii pun doua intrebari simple, si, vazandu-se pus in inferioritate, incearca sa ne tranteasca pe masa 10ron (ma rog, o suta de mii pe atunci), ca la carciuma ; evident, este refuzat politicos. In aceeasi seara, port o discutie cu patronul (ceva mai lucid), si ii reprosez situatia. Se scuza, isi afirma si re-afirma dezaprobarea si "verticalitatea". Ma rog, se aplaneaza totul. La un concert ulterior, dupa ce il stabilim cu defazaje ("veniti la club sa vorbim" - "nu pot acum, vorbim la telefon" - "mai bine vorbim la club"), ne facem programul, cu toata constiinciozitatea. La sfarsitul concertului, mergem sa vorbim cu dl patron, care e deja la al nu-stiu-cat-elea coniac. Declara cu suveranite bahica ca "el crede ca nu stim sa cantam" (evident, nu e de meserie, dar are opinii "dezinteresate" post-concert), si ca ne da doar jumatate din banii precedenti. Ii explic cu rabdare ca am investit timp si in program si in scule, si nu ne permitem sa cantam aproape pe gratis. Dlui afirma ca investitiile sale cu clubul sunt "incomparabil mai mari". Sunt nevoit sa ii atrag atentia ca noi facem arta, nu vindem alcool la supra-pret, ca preocupare in viata. Vazand cu parere de rau ca stam de vorba cu cineva cu tendinte alcoolice si de escroc, nu avem de ales si il reclamam la Politie, pentru a-l trimite in judecata. N-am dorit asta, insa ne-am recuperat si noi banii cum am putut. In plus, cum vorba umbla, impreuna cu colegii de la cateva trupe i-am boicotat permanent localul (respectivul nu era la prima magarie de acest gen ; dealtfel, in seara primului concert am fost toti de fata cand un creditor si-a scos banii de la dlui abia dupa ce l-a presat binisor, la propriu si la figurat). Clubul Art Jazz, bd.Magheru, Bucuresti, iarna 2003.

Salut. Expun atentiei modelul Godin Acousticaster, care este cunoscut de majoritatea celor care sunt pasionati de chitara. Pe scurt, o chitara acustica-electrica superba, cu sunet electric (piezo) de cea mai buna calitate, egalizor cu trei benzi, preamplificator, grif comod si rapid, actiune a corzilor joasa, singura chitara de acest gen pe care am simtit ca pot canta mai expresiv si mai rapid decat pe o electrica. Corp de mahon cu cavitate de rezonanta, fata de molid, grif de artar/palisandru, 22 de taste, forma corpului este evident asemanatoare, daca nu identica cu cea a unei Telecaster. Comparativ, am facut o mica comparatie intre sunetul de chitara acustica din o clapa RolandXP (cu efectele digitale, anvelopa, egalizorul, etc, setate atent) si sunetul de Acousticaster facut doar cu EQ-ul propriu si reglajele canalului de mixer (joase, mid-parametric, inalte, si putin reverb). Inutil sa mai spun ca usoara diferenta a fost in favoarea Godin-ului. Dealtfel, cred ca acesta a fost si modelul dupa care Roland au facut sample-urile respective. Nota generala : 10

Salut ! As dori sa amintesc un model Ibanez RG570CT (a iesit din fabricatie in 1995), care se apropia foarte mult de chitarele Ibanez Prestige dpdv al calitatii si executiei. Corp de arin negru, fata de artar dur (finisaj Transparent Amber), grif artar/palisandru bolivian (Wizard 17/19), vibrato Lo-ProEdge (nu in echilibru, modelul ce avea doar actiune descendenta), doze (nu extraordinare calitativ) V7/S1/V8. Fabricatie Japonia. Inafara dozelor duble, care au necesitat comutatoare serie/paralel pentru a fi complet utilizabile, am fost impresionat de aceasta chitara. Un sunet clar, precis, muzical, lejer pe joase - cu distorsul la maxim se putea canta doar cu stanga pe grif, fara a auzi foarte mult zgomot de la corzile libere. Aproape incredibil. Inalte rotunde, calde, precise. Arpegii staccato rapide fara cea mai mica problema. Grif super-rapid (chiar prea subtire pentru genuri mai lente, podul palmei fiind mai mult in aer). Elasticitate uniforma pe toate corzile, compresie de dinamica naturala. Una din putinele Ibanez din acea perioada care se puteau conecta direct la un amplificator, fara procesor, si sa iasa un sunet foarte bun. Instrument profesional, de studio. Cea mai buna chitara electrica construita 100% cu piese de fabricatie Ibanez (abia din 1996 au introdus dozele DiMarzio, etc). Structura, constructie corp si grif : 10 plus. Dozele : 8 (doza de grif V7 era mai silentioasa ca V8 - cea de prag ; insa V8 avea magneti AlNiCo - sunet cald si prezent pe medii , iar V7 un sunet foarte dinamic si clar (magnet ceramic) ; V8 + S1 - configuratie foarte buna pentru armonice si flajeolete). Sunet : 9,5 (doza S1 folosita singura avea brum - cam la toate chitarele Ibanez H/S/H exista aceeasi problema, mai putin la BL1025) Finisaj : 9,5 (auriul (elox) de pe vibrato a inceput sa se stearga dupa cateva luni, iar tastele s-au tocit cam prea repede) Cu toate micile probleme, ramane una din cele mai bune 10 chitare electrice pe care merita sa le ai. Combinatia de materiale si specificatii nu a mai fost re-editata de atunci decat partial, si in gama de pret superioara. Chiar dupa aproape 20 de ani si "n" chitare schimbate, as cumpara-o din nou oricand.

Si, ca sa dau tonul la confidente publice, sa va istorisesc cat mai plastic posibil, o cantare intr-un club, de acum 10 ani. Era luna iunie - cluburile se extind la aer liber, serile sunt placute, te gandesti ca tot muzicantul sa faci un mic turneu, ca trece vara repede. Am mers cu portofoliul profesional (citeste CD-ul) la mai multe cluburi, interesul la majoritatea este strict financiar (evident...), si principalul factor este cata bere se bea in plus daca vine lumea la cantare. Ajungem la clubul mentionat. Ajutorul de patron are 20 de ani, e cam aerian, dupa trei amanari anunta ca tot nu a ascultat discul. Ne adresam patronului, om la varsta a doua, mult mai dispus la decizii. Stabilim data, peste o luna, si intreaba ce cantam. Orice, ca de asta suntem muzicieni, dar nu orice gen, ca avem destui pe anumite genuri... Omul intelege, zice ca ar fi ok niste blues - merge la orice, nici nu adoarme nici nu trezeste vecinii. Treaba este luata foarte in serios, nu fac rabat la calitatea programului, de-asta am ales aceasta "meserie", sa o fac cum trebuie, nu sa ma fac de ras. Se compun cam 90 de minute de program (fara preluari), se repeta, inregistreaza, etc. In seara respectiva, totul merge ok. (A intarziat dl clapar, incepem cu 20 de min intarziere). Audienta... nu foarte multa, dar primitoare si bine dispusa. Aplauze moderate, pauza de bere (din partea casei), ne luam banii si mergem fericiti acasa. Pentru o prima cantare in respectivul club, e chiar bine. La o a doua, stabilita la ceva timp distanta, ajutorul de patron e vizibil contrariat ca a fost suntat prima data (din vina sa exclusiv), si ne duce cu vorba. Demersuri iar la patron, situatie deranjanta deja. Se stabileste a doua cantare, la bani... mai putini, dupa negocieri, clubul cam scartaie in acel moment (a plouat pe rupte), desi un anume amanunt este ridicol - in clubul respectiv se plateste trupa dupa numarul de muzicieni (lucru confirmat si de alti colegi). Daca stiam, veneam cu un cor mixt, si le luam banii de cantari pe tot anul. Greu de inteles - muncesti cat trei, e firesc sa si fii platit cat pentru trei. Nu e normal ca o trupa de sase oameni care canta 40 de minute sa ia de doua ori mai multi bani. In fine... Vine si seara celei de-a doua cantari, repertoriu suplimentat la 120 minute, sonorizare buna, sunetistul este simpatic, stie muzica, ne ajuta cu volumul cand trebuie, lumea... cam bea la mese, dar pana la urma se anima. (Instalatia de lumini e foarte intima - fiind cam inexistenta.) La sfarsit, mandri si asudati (cantat fara pauza), il intreb pe patron (care mai si facuse cateva drumuri cu masina in acest timp): cum vi s-a parut? Dragut, dar cam tare sunetul, vine raspunsul (am inteles apoi ingrijorarea : vecinii erau cam irascibili dupa atatea concerte in aer liber). Ce sa mai zici? Sunetistul, ca si amplificarea, erau ale clubului... Era sa uit: clubul Green Hours, Calea Victoriei, Bucuresti, vara 2002.

Buna ziua. Multumesc tuturor celor care au avut rabdarea sa isi rapeasca cateva minute pentru a scrie in acest topic. Am citit si apreciat fiecare post cu atentie. Asa cum ma asteptam, apar lucruri interesante, experiente personale si sugestii utile. Nu m-am gandit la o abordare strict teoretica a problemei, ci mai mult ceva foarte la obiect (ceea ce nu inseamna ca concluziile provenite din experienta si filozofie de viata nu sunt binevenite - chiar dimpotriva !). De exemplu : "Uite, domnule, am avut o aparitie in locul cutare, la emisiunea respectiva, sau in clubul X, si a fost interesant - au sonorizare buna, lumini bune, ne-au primit cum trebuie, a fost totul ok, dar, totusi, nu a mers bine sonorizarea pe scena, sau (in cazurile nedorite) nu ne-au trecut pe afis (sau ne-au trecut fara acordul nostru), au renegociat banii pe varii pretexte inainte sau dupa cantare ". Am avut experiente si placute si neplacute - nu este vorba de un interes personal in initierea acestui subiect. M-am gandit ca, atunci cand bateam festivalurile si cluburile, tare mi-ar fi fost util un forum de unde sa aflu ce hram poarta un organizator sau proprietar de club, fara sa stau ore in sir pe telefon cu colegi si cunoscuti (pentru a avea niste date cat mai exacte). Acum 15 de ani nu exista nici macar internet (decat in cateva locuri), acum avem posibilitatea de a fi mult mai bine informati. Sa profitam de acest lucru ! Deci, sa continuam...

Buna ziua, stimați colegi muzicieni ! Inițiez acest topic pentru o impãrtãºire a experiențelor noastre ca artiºti, in contextul prezenței pe scene, la festivaluri, concerte, in cluburi, sau la orice alte manifestari unde suntem prezenți. Uneori, totul este plãcut, ne unge la suflet, ºi ne bucurãm cã am ales aceasta meserie, cea de muzician. Alteori, însã, firea artisticã este greºit interpretatã ca naivitate sau prostie, ºi devenim ținta unor indivizi fãrã scrupule, care, dupã ce profitã de actele noastre artistice, se preteazã la subterfugii, înºelãtorii, ºi nu numai. Este bine ca toți cei care facem parte din aceastã breaslã sã ne informãm reciproc, atât despre experiențe favorabile. cât ºi despre cele nedorite, survenite în cadrul colaborãrilor noastre cu organizatori de concerte, proprietari de cluburi, realizatori de emisiuni radio ºi tv, sau alte persoane adiacente actelor artistice. Vã rog din suflet ca aceste aprecieri sã fie fãcute cu decențã ºi fãrã patimã, chiar dacã situațiile pot justifica nemulțumiri grave. Nu trebuie sã ne degradãm noi dupã josniciile altora, ci trebuie sã ne pãstrãm statutul de artiºti, oameni care meritã sã fie apreciați ºi respectați, ce aduc cãldurã sufleteascã ºi bucurie semenilor lor, într-o lume care nu întotdeauna îndeamnã la aºa ceva. Este suficient sã fim bine informați - cei care meritã timpul ºi atenția noastrã vor fi onorați, iar ceilalți evitați pânã la extincție. Cu cât aceste informații vor fi mai lucide ºi mai aproape de realitate, cu atât vom avea mai mult de câºtigat - ºi la propriu, ºi la figurat. Sã considerãm acest subiect ca o bursã a încrederii. Deci, sã începem...

Salut ! In privinta inregistrarii chitarei, este aproape inevitabila achizitionarea unui procesor care sa aiba la iesire un sunet de calitate. Nu neaparat GT10, rezultate excelente obtii si cu GT8, GT6, GT3, GT5. au la baza aceeasi tehnologie. Costa si mai putin. O placa de sunet buna este o investitie sigura. Rezultate similare cu procesoare externe costa foarte mult. Un microfon condenser necesita un preamplificator cu phantom power +48v. Placile audio nu ofera tensiunea respectiva. Depinde pe ce anume pui accentul mai mult: pe sunetul chitarei, pe sunetul vocii, sau pe rezultatul final. (Ca sa distribui corect bugetul.) Si de cat de mult ai rabdare sa lucrezi la post-productie. Absolut necesar e sa ai si monitoare cat de cat bune, sau macar cu care sa te obisnuiesti usor. De obicei, sunt cele mai problematice scule. Castile nu sunt bune pentru formarea sunetului stereo, chiar daca sunt excelente calitativ. E de retiunut ceva: muzica se asculta in cel mai bun caz de pe CD-uri. Rareori de pe DVD-A-uri. Fiecare are anumite aparate audio pe care asculta. Greu suna doua tipuri la fel. Pe posturile de radio, daca se difuzeaza, se face praf sunetul cu compresoare reglate pentru media de piese, nu pentru una singura. Uneori se foloseste si distorsiunea controlata. O piesa teoretic perfecta dpdv al calitatii sunetului ajunge la urechile publicului, de cele mai multe ori, la un nivel calitativ foarte slab. Pentru ca melomanii, cu mici exceptii, nu au acasa scule identice cu cele din studioul in care s-a atins respectiva 'perfectiune'. Oricum, alterata apoi de mediile de difuzare. Ideea ar fi sa ai niste scule care sa te multumeasca intr-atat ca sa faci lejer muzica dorita, fara sa devina subiectul principal. Softurile si sculele au valoarea pe care le-o da cel ce le foloseste. Scule bune sunt enorm de multe, din punct de vedere tehnic. Muzicieni care sa faca muzica buna sunt mult mai putini. Anumite lucruri se cumpara cu bani, altele nu. Daca indragesti muzica si ai ceva de spus prin intermediul ei, o faci oricum. Chiar cu scule mai modeste.

Salut ! M-Audio e acum sub marca Avid. Gasesti ultimele drivere pe site-ul lor. S-ar putea sa rezolve problema. Delta 1010LT deseori nu merge in paralel cu soundboard-uri interne. Trebuie comutate din Sounds and Audio Devices, si asta e un mare neajuns. E posibil sa nu fie compatibile softurile folosite. Fiecare cere alte resurse, au parametri diferiti, si pot aparea probleme. Trebuie verificat daca apar conflicte. E de incercat si altceva. Schimba slotul PCI pentru 1010LT, daca mai exista unul de rezerva pe mainboard. Uneori rezolva anumite incompatibilitati. Solutia optima e sa folosesti mai multe computere, mai ales pentru radio, in principal ca sa asigure redundanta, dar si posibilitati mai extinse, ca in acest caz. In functie de posibilitati... Succes !