www.rgc.ro Web analytics

Jump to content

Psihologia Si Muzica


Guest GB

Recommended Posts

Nu prea stiu cum si ce sa zic pentru a descrie cel mai bine ce a fost in capul meu cand am realizat acest topic. Asa ca o iau catinel, pe puncte posibile:

1. Psihologi care s-au apucat de muzica sau/si muzicieni psihologi

2. Reflectarea psihologiei si/sau filosofiei in muzica (versuri, abordare, teme, "feeling")

3. Rolul muzicii in cadrul psihologiei fiecaruia dintre noi. Ca fara ea nu cred ca am putea trai...

4. Manipulare prin muzica

 

Cam asta am putut decela pentru moment. Poate pe parcurs lista se imbogateste. Esential sau mai bine zis preferat este ca fiecare sa povesteasca ceea ce intelege si simte in legatura cu acestea, nu neaparat pe puncte. Eu ma gandesc serios de la un timp cum ar putea fi imbinata hipnoza cu muzica pentru un efect unic - catharxis total. Nu vizez o muzica speciala (de meditatie, de relaxare) ci compozitii "casual" care sa te electrizeze indiferent de situatie... Dream on...

p.s. hipnoza nu este nici pe departe ceea ce apare prin media, asa ca nu va "ingroziti" :)

Link to comment
Share on other sites

a.s.: vezi ca-i zice catharsis

 

Corect (ma miram eu de "x"-ul ala dar nu stiam de ce).

 

Sincer sa fiu, aveam in gand mai mult muzica din ultimii 50 de ani, asa aproximativ. Ma gandeam la ceva relativ contemporan. Probabil am largit prea mult utilizand generic termenul muzica.

Intr-adevar marii clasici pot fi ilustrati drept manipulatori de sentimente, sau meloterapia este o alternativa viabila... Sau orice altceva, dc iti place, consideri ca e super...

Dar vizez oarecum "o muzica" comuna (cu versuri, instrumente diverse: in special chitare electrice :) ) capabila insa sa te scoata din rutina. De exemplu, eu cand am vreo lucrare de realizat si vreau ceva fundal sonor pun clasica sau ceva fara versuri (care sa nu-mi distraga atentia). Atunci cand oricum sunt foarte concentrat, indiferent de ce ascult, tot sunt absorbit si nu "aud" mai nimic.

Deci ma gandeam oarecum la ceva care sa te smulga, indiferent de stare, de preocupare, de orice, sa te duca undeva anume si sa te aduca inapoi refacut totalmente sau imbogatit. De ex, dc esti la o bere in 10 si disputi cu ardoare o chestie, atunci cand auzi (inconstient intrucatva) melodia pe fundal, sa opresti totul...

 

Oricum, legat de celelalte puncte, din cate stiu Valeriu Sterian a terminat psihologia (dar nu stiu dc a profesat). Iar ca teme psihologice - Sting cu sincronicitatea, Dream Theater cu Scenes from a memory... altii cred ca nu mai stiu

Link to comment
Share on other sites

Atunci cand oricum sunt foarte concentrat, indiferent de ce ascult, tot sunt absorbit si nu "aud" mai nimic.

asta e normal... ca sa 'te prinda' trebuie macar un minim de receptivitate din partea ta. altfel, probabil singura chestie care te-ar putea 'smulge' ar fi probabil ceva brusc&dinamic (incet->FOARTE TARE intr-o secunda) :)

...sau tu te referi la ceva subconstient? adica tu sa continui sa lucrezi dar de fapt cu subconstientu sa fii atent la muzica? hmm :)

Deci ma gandeam oarecum la ceva care sa [...] te duca undeva anume si sa te aduca inapoi refacut totalmente sau imbogatit.

dupa mine, asta este Modul (cu M mare) de a asculta muzica.

sigur ca din pacate nu putem mereu, dar muzica buna se asculta in mod ideal cu atentia la maxim asupra ei si minim de tulburari externe. stiu ca am editat unpic ce-ai scris si probabil la altceva te refereai, da' am zis si io my 2 cents :)

Link to comment
Share on other sites

Ai dreptate in general. Tocmai asta ar fi provocarea - sa nu trebuiasca sa fii atent la maxim sau sa te afli intr-o stare speciala pentru a fi captat totalmente. Nu merg pana la a spune "sa asculti chiar daca nu vrei" dar ceva care sa te prinda imediat si complet (daca face parte din preferintele de gen, abordare, tematica bineinteles)

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...
Guest Magnitude

:) Muzica este arta ...un limbaj prin care te poti exprima liber , binenteles trebuie sa ai cunostinte de baza pt a te putea exprima : cum facem noi pe rgc pt a putea canta la chitara....

Acuma despre filozofii si altele depinde de gen : black-unde se pune in evidenta tot raul care ne incojoara(cultul satanic , sadness, si altele din societate ) trupe ca carpathian forest ( interesanta trupa) sau dimmu borgir care deja siau format deja propriul cult-am citit intrun interviu cu silenoz cum explica ca ei decat sa deie foc la biserici si sa faca vraji mai bine se aduna toti si canta ...si e foarte bine gandit.Te folosesti de alt limbaj prin care sa te exprimi decat cel clasic care ar putea avea si efecte secundare, in industria muzicala nu vad care ar fi efectele secundare decat ca castigi un ban si oboseala de la turnee.In genul death ii apreciez foarte mult pe cei de la trupa Death -filosofie curata , citeste lyricsurile trupei..ceva extraordinar, intelepciunea in muzica....desi drept sa zic instrumentatia nu aduce ceva grozav , bateristul nu facea improvizatii si apare efectul "ascult tot albumul dar parca toate piesele is la fel" , eh in fine nus perfecti ..sau cum alegi o fata dupa cum arata sau dupa cat de bine tentelegi cu ea si cum te simti in prezenta ei? :)

Iar liderul trupei Death, Chuck, am citit multe despre el , ca sa ajunga unde a ajuns ...intrun interviu cu mama sa am citit ca exersa la chitara 7 zile dintro saptaman intruna , munca intensa si combinat cu ce citea , carti de filozofie nu mai stiu exact autorii ..a iesit o trupa aproape foarte buna.Apropo a cantat la un b.c.rich stealth.

In rest ..celelalte genuri gothic , doom merita studiate, chiar ca sunt interesante.Depinde de fiecare cum interpreteaza si cum intelege mesajul si cum se regaseste in genul cantat de trupa respectiva.

Oricum muzica ramane cea mai importanta forma de arta dintre toate celelalte care exista B)

Si eu zic ca rockul cuprinde atat pesimismul cat si optimismul, capata forme de care eu am ramas fascinat cand am ascultat...primele dati si si acuma.Nu ca si in muzica pop sau toate taraturile de trupe care invadeaza romania ca si virusii sistemul nostru sangvin , si pe care le ignoram si nu le suportam , pe langa clasicele Manele care sunt mizerabile d.p.d.v al versurilor si ca sa nu fiu shovin ...intrumentatia o puteau dezvolta si sa faca doar lautarie sau in fine nu ma pricep .....

In concluzie fiecare isi extrage ceea ce simte el cai face bine psihicului.Mie imi face bine rockul ..rock ascult de aceea mam si apucat de chitara :(

So ...keep on rockin' si mult practice la chitara :)

Link to comment
Share on other sites

Eu am terminat psihologia si acum fac un master de psihoterapie analitica. Ca si alegere nu cred ca a contat muzica, pur si simplu ma fascinat mintea umana. Nu o sa va vorbesc aici despre mesajele diverselor trupe. Pentru mine nu prea exista sa ascult muzica ca si fundal, in backround, cand fac ceva ce necesita atentie din simplul motiv ca fara sa vreau ma distrage. A...daca fac un sudoku on-line da.. dar nu ceva important. In schimb ceea ce functioneaza foarte bine la mine e un soi de meloterapie auto aplicata care functioneaza in mai multe directii. De exemplu daca ma simt nervos/frustrat, ma manifest cantand (cel ami adesea ceva alert si agresiv). Daca am insomnii (se mai intampla), cant ceva foarte melodic, in game minore, acustic si in maxim 45 min ma ia somnul. Bineinteles ca o mare parte din povestea asta e si autosugestie, dar functioneaza. Ideea e ca am invatat in timp sa ma exprim prin muzica si e un refugiu foarte comod, placut si la indemana. De multe ori nici nu ma chinui sa ascul versurile unei piese, ma intereseaza doar tema melodica. Hai sa va dau un exemplu: In Flames - Jotun. nu am inteles si nici nu am incercat sa inteleg macar un vers din refren. Insa mi-a ramas in minte tema de chitara de pe refren. :) .

Am avut la un moment dat niste dubii cum ca as putea sa fac la modul serios si chitara si terapie, si am discutat chestia asta cu terapeutul meu. Nu exista o combinatie mai buna. Care este oare lucrul ala care e mai aproape de sufletul omului decat muzica ? Acum pot spune ca fac chitara la un nivel profesionist (si nu vorbesc aici de performante, pentru ca sunt multi pe forumul asta care imi dau clasa, ci doar de nivel) si in acelasi timp ma pregatesc pentru cariera de terapeut. In concluzie nu cred ca muzica e mai mult decat un mijloc minunat spre rezolvarea propriilor probleme, alinarea propriilor suferinte si manifestarea sentimentelor in general.

Link to comment
Share on other sites

In ceea ce priveste relaxarea, pot spune ca am cumparat numita chitara din acest motiv. Aproape doar din acest motiv :) . La fel cum spunea si Victor, nu gasesc alta cale mai buna de a scapa de nervi decat zdranganitul (in cazul meu) in mod mai agresiv (e de rau daca nu e curent, ca nu merge ampu' si atunci mai rau ma enervez). La fel, daca ma apuc a canta (vorba vine) ceva lin si pe clean, ma apuca somnul involuntar.

 

Ceva deosebit, am observat ca de fiecare data cand ma joc la chitara, eventual amplificata, mai mult de 30 min, ulterior nu mai vad bine sa citesc textul scris normal (font 12 poate si mai mare); imaginea e blurata rau de tot. Dupa cateva minute (cam 5-10) imi trece de la sine. Poate ca exista o influenta anume a sunetului asupra a cine stie ce arii cerebrale conexe...

 

Legat de melodii care cred eu ca genereaza o stare aparte - Pink Floyd cu Shine on you crazy diamond si multe altele.

Link to comment
Share on other sites

Frank Zappa.

Exact !!! Am ascultat chiar ieri un DVD cu el . La chitara era Steve Vai ( chiar imi placea foarte mult cum canta acolo, mai ales ca era pe un Fender si suna total altfel) . Eram foarte mahmur si dupe ce s-a terminat discul imi venea sa ma sui pe pereti ... e bizar intr-un fel simplu .... adik se intelege "ciudatenia" lui.

Link to comment
Share on other sites

Guest mazdrunka

Interesant subiectul propus de tine. Sa stii ca muzica si psihologia au ceva in comun, numai ca de multe ori ceea ce intelegem noi prin psihologie se poate sa fie gresit. Cred ca suntem cu totii constienti ca muzica ne afecteaza psihicul. Aceasta poate se ne relaxeze, sa ne agite sau sa ne induca stari mult mai frumoase. De aceea se si mediteaza cu ajutorul muzicii. Starea este cea mai importanta. Nu versurile, nu linia melodica, ci STAREA. Bineinteles ca toate au rolul lor. Dar, psihologic vorbind, noi ramanen cu starea data de o anume piesa. Ar fi mai multe de zis aici.. Oricum, frumos subiect.

Link to comment
Share on other sites

Ceea ce ma intereseaza destul de mult acum pe mine este cum poti manipula aceasta stare (a manipula inseamna/cu sensul a transforma, a modifica). De exemplu, exista anumite stari afective foarte ambigui, dispozitiile. Se spune ca omul nu stie nici de unde provin (care a fost stimulul care le-a declansat), nici ce rol au. Visele, de exemplu, sunt mari generatoare de dispozitii. Dar multe dintre ele se uita la trezire. Si acum vine ideea mea (si nu numai) cum ca visele se produc majoritar la nivelul memoriei implicite, motiv pentru care nu prea poti accesa continutul lor din memoria declarativa. Memoria implicita/procedurala/non-declarativa e un fel de echivalent mai stiintific al inconstientului, cealalta al constientului; de exemplu, scrisul este in mare parte implict: nu stai sa iti amintesti fiecare litera cum se face; cantatul notelor pe chitara poate deveni implict, in functie de experienta.

Prin analogie, se poate ca determinantul dispozitiilor sa declanseze un raspuns la nivel subliminal (sub pragul senzorial/constient), motiv pentru care noi nu avem acces decat la efectul acelui raspuns declansat (sau, in cel mai bun caz, avem acces direct la raspuns, dar nu la stimul). Iar aici intervine subiectivitatea si imposibilitatea de a sti cum si ce este in mintea fiecaruia, cum se fac conexiunile etc. Dar poti interveni (ipotetic) pentru a implanta chiar tu un stimul care anterior sa declanseze o reactie. De exemplu, asculti pentru prima data o melodie si nu iti palce deloc. Dar la a treia auditie o adori. Desigur, depinde de efectul familiarizarii si altele, dar ca idee ar merge si varianta de mai sus.

Dar, pana la urma, poate ca fiecare va cauta muzica pe care propriul psihic o poate manipula/prin care se poate automanipula... si nu invers...

Link to comment
Share on other sites

Guest mykaLreborn

"muzica e care te gadila frumos pe la urechi..." a zis un pedagog odata :)

eu sunt clar convins ca fara muzica nu as fi un om prea normal. in muzica imi gasesc cele mai adanci ganduri, fie ca o ascult, fie ca o cant eu.

cel mai interesant lucru pe care poti sa-l faci ascultand muzica e sa faci o meditatie:

se ia una bucata album jean-michel jarre (de preferabil oxigene, equinox, magnetic fields), se baga in winamp, se stinge monitorul si orice mai e acolo sa te deranjeze si se mediteaza... e drept ca jumatate din muzica tipului inseamna numai efecte nu note muzicale, dar e o experienta "like no other".

cu muzica poti sa devii mai destept. banuiesc ca stiri cu totii ca s-au facut niste studii si s-a demonstrat ca daca asculti muzica clasica (mai ales mozart) iti creste capacitatea de a memora si de a te concentra.

cu muzica poti si sa prostesti lumea. bagi un beat care se repeta la nesfarsit, o voce modificata cu o stiu ce program si un fund ceva si asa vinzi hamburgeri [era un film-josie and the pussycats]

muzica mai e si al naibii de grea, cel putin pentru mine, dar din fericire e la fel de interesanta, lucru care te face sa dai inainte.

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...
Guest Magnitude

Mersi RED , credema cand miam pus semnatura nici eu nustiu ceam scris ...cand scri cu Font iti apar niste parenteze care mau incurcat ..ma rog nu mai stiu , voi schimba pt linistea ta cat de curand.

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...
Guest Magnitude
:) Da, muzica ne afecteaza psihicul insa vreau sa contrazic un autor ..nu mai stiu pe ce site ...ca partea de tobe intotdeauna in genul metal este construita in asa fel incat sa patrunda in subconstient ,deoarece are o constructie voodoo :) Pai vreau sa zic ca ..muzicienii cred ca numai la vodoo nu se gandesc cand improvizeaza pt a scoate o melodie buna , voi incerca sa postez citatu .
Link to comment
Share on other sites

Guest Magnitude

"Asa cã nu este întâmplãtor cã într-un interviu al sãu, John Lennon, conducãtorul formatiei Beatles, declara cã "cel mai bun rock-n-roll este cel primitiv (originar). Sunetul lui a venit din junglã."

 

Cunoscutul cântãret Jimmz Hendrix a avut un baterist originar din Uganda -Africa, al cãrui tatã se ocupa cu Voodoo si magie. Acest baterist era uimit de ritmul si miscãrile Voodoo folosite de Hendrix, care semãnau cu cele folosite de tatãl sãu. Mike, solist al formatiei Fleetwood Mac, ca si alte staruri ale rock-ului, a cãlãtorit în adâncurile junglei africane, pentru a învãta ritmurile Voodoo si a-si îmbogãti sunetul muzicii sale.

 

Muzica Rock pãstreazã în continuare multe elemente din ceremoniile de magie africane. "

 

 

Hmm ceva de genu ..cam irelevant , dar nu am mai gasit linku exact , faza cu subconstientu.

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...
Guest Magnitude

Da ..pentru ca nu lam gasit celalalt , si am vrut sa postez ceva asemanator.Oricum nustiu cei cu atatea prejudecati si atatea studii de ***** ..totul se rezuma la satanism.E doar muzica ce naiba.

Link to comment
Share on other sites

Interesant...

Am ascultat odata King Crimson... Mi s-a parut fantastic... Cu ochii inchisi, la casti... sa vezi ce imagini prindeau viata in mintea mea...cred ca sinestezie se cheama fenomenul. Cred ca asta este un tip de muzica ce te poate influenta.

Problema e ca pentru a putea fi influentat ar trebui sa intelegi muzica respectiva... daca iti propui sa influentezi dispozitiile altora...hmm.. ar trebui sa incerci cu o muzica foarte usor accesibila, adica foarte usor digerabila. Bach trece prin toate punctele alea enumerate de tine mai sus, dar cu conditia sa-l intelegi... si nu poti zice muzica lui e usor accesibila... Mai usor ar fi cu Beethoven :)

Link to comment
Share on other sites

Tocmai ce am vazut la "Men in White" (un show pe Discovery, facut la vrajeala, dar unele idei sunt tari) o chestie ce se muleaza perfect pe ideile mele. Si anume utilizarea infrasunetelor pt. Acestea nu sunt perceptibile auditiv (sunt sub 20 herti, limita inferioara a pragului de "audibilitate" generala), dar sunt resimtite oarecum tactil. Si dat fiind efectul psihologic de atribuire (atribui cauzele pt o stare anume nu determinantului real ci celui pe care il consideri plauzibil si cel mai probabil in momentul respectiv, conform schemei cognitive activate atunci), gata influenta... :)

Adica semnalele sunt interpretate preferential, dupa cum "vrea" fiecare, de fapt dupa atmosfera generala indusa si experienta lui anterioara sau schemele lui cognitive, expectante, prejudecati etc.

Un link despre fenomen (culmea, in romana). si inca unul .

Edited by GB
Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
  • Recently Browsing   0 members

    • No registered users viewing this page.
×
×
  • Create New...

Important Information

"This site uses cookies. By continuing to browse the site you are agreeing to our use of cookies.