www.rgc.ro Web analytics

Jump to content

Neuro

Veteran
  • Posts

    415
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    4

Everything posted by Neuro

  1. www.good-ear.com
  2. ... choral vechi Neuro_duel_51.mp3 Neuro_choral.mp3
  3. ex. 3 si ex. 4 dicteu_acordic_2.mp3 rezolvare_dicteu_acordic_2.txt dicteu_intervalistic_2.mp3 rezolvare_dicteu_intervalistic_2.txt
  4. hai ca am reusit sa le fac rost in format jpg. taburile se vad destul de bine, explicatiile se vad rau de tot, dar merita citite.imi pare rau ca nu am putut pune originalul, care este foarte clar ca imagine. asta e. sper sa va ajute. steve_vai.zip
  5. dupa ce se fixeaza in memorie fiecare interval si fiecare acord , putem incerca astfel de dictee: se canta o singura data intervalul sau acordul, atat armonic(intonarea simultana), cat si melodic(intonarea succesiva a sunetelor).se formeaza o succesiune de intervale sau acorduri, pe care trebuie sa identificati dupa auz, felul acordului(minor, major, marit sau micsorat) sau calitatea si cantitatea intervalului(ce interval e si daca e mic, mare, perfect, micsorat sau marit). postez aici astfel de exercitii. in primul atasament se afla dicteul, in cel de-al doilea, rezolvarea lui. nu castigati nimic daca trisati! rezolvarea folositi-o doar pt verificare. spor la studiu! exercitiul1(acorduri) si ex.2(intervale) dicteu_acordic_1.mp3 rezolvare_dicteu_acordic_1.txt dicteu_intervalistic_1.mp3 rezolvare_dicteu_intervalistic_1.txt
  6. ???nu stiu ce are. nu ma lasa sa-l postez.
  7. ... dicteu_acorduri.zip
  8. s-a facut! intr-adevar e mai usor de daunlodat asa.
  9. aici o sa postez sub forma de dicteu, intervale(ascendente si descendente) si acorduri, pt recunoastere.fiecare serie o sa contina un anumit tip de interval sau acord, construit pe diferite inaltimi pt a le putea identifica in orice situatie. recomand ascultarea constienta a fiecarui dicteu, in liniste, timp de 10 minute, pt a se fixa foarte bine in memorie.incercati sa cantati in gand cu vocea interioara, fiecare interval sau acord, in timpul ramas gol intre intervalele cantate. dictee.zip
  10. un material foarte, foarte bun. spor la studiu! steve_vai_30_hours_workout.pdf
  11. asta e armonia pe care am construit soloul:Em9, Cadd9, Am7, Bm7/E, E, F#m, Emaj7, B7sus4, Dsus4, Dm7, Dm, A7sus4 G7sus4, Fmaj7, Bbmaj7, C
  12. intru... Neuro_duel_51.mp3
  13. ce notiuni ar trebui sa studiez pentru a intelege ce ai facut tu acolo, as fi foarte recunoscator. mersibemol pt comments.ce sa zic eu?relatiile acord mod.fiecare acord accepta unul sau mai multe moduri.eu am invatat astea dintr-o carte foarte buna a lui marius popp "jazz-ul improvizatia ca arta".acolo se despica firul in 5.insa ca sa intelegi ce e acolo , parcurge tratatele de teorie, armonie, contrapunct. incepe cu manualele liceelor de muzica. un exercitiu bun este nu sa scoti solourile dintr-o piesa a unui muzician, ci sa analizezi piesa, ca forma, frazare.esti mai castigat daca stii ce a facut acolo din punc dde vedere muzical, decat sa canti pur si simplu ce este acolo. am analizat backtracku.am gandit o armonie care sa mearga cu bassul de acolo.in functie de acordurile pe care le-am ales, am improvizat tinand cont de relatiile acord-mod.
  14. ai un profesor foarte bun. daca rezisti sa faci cu el, chiar daca e mai greu in acest fel(cu solfegii si dictee), de buna sama tu esti cel care merita toate laudele.esti pe drumul cel bun.vei deveni un bun muzician , dincolo de chitara. multi prefera jocul "oglinda" pe chitara cu profesorul.ce canta profu canta si el.apoi iau piese de la altii si totul devine imitatie 1 la 1 , greu fiind pe urma sa se dezlipeasca de clisee.daca mergi dupa metoda asta pe care o abordeaza proful tau,ai ocazia sa te dezvolti in stilul tau.multi "profi" isi influenteaza elevii dupa propriile gusturi, ceea ce nu e foarte constructiv. spor la studiu! ma bucur sa vad ca un chitarist urmeaza drumul cel mai bun spre a deveni muzician. poti sa inregistrezi chiar tu niste intervale la intamplare, fara sa te gandesti ce prinzi, acorduri, etc. apoi dupa un timp(dupa ce ai uitat ce ai inregistrat) foloseste inregistrarea ca dicteu. teoria, solfegiul, dicteele si armonia stau la baza fiecarui muzician. stii care e avantajul acestui stil de evolutie ca a ta? devi intai muzician si apoi poti cu usurinta sa canti orice stil, ca altfel vezi lucrurile.nu conteaza ca e pop, jazz, death, folclor, clasic, daca gandesti muzical totul devine floare la organul auditiv. bineinteles cu multa, multa munca. distractie!!
  15. asta e un pic mai neobisnuita Neuro_hala2_industrial_forja.mp3
  16. il aduc in afumatoare si pe duelul 50 ca asa e treaba. Neuro_duel.mp3
  17. vin si eu... neuro_duel_50.mp3
  18. ...altfel nu prea este exercitiu "clar" .Asa fiecare face ce crede . parerea mea este ca fiecare ar trebui sa faca asa cum crede la incalzire si la interpretare. tocmai asta e! fiecare stie ce vrea sa cante, ce vrea sa studieze, daca le "inventeaza" pur si simplu exercitiile, nu o sa strige nimeni dupa el nici pe strada, nici in forum. frica de a fi inventivi, ne omoara.tendinta de a imita pe x sau pe y cum se incalzeste este nejustificata. bineinteles ca ideile postate sunt binevenite, dar din astea se pot dezvolta multe alte exercitii de incalzire a degetelor departe de cele "clare" care s-au explicat.curaj!nu-i nici un stres. pt incalzirea degetului micutz: game pentatonice si chiar arpegii, trei note pe coarda.
  19. am facut un experiment! am luat partituri ale pieselor, le-am citit de coada la cap, sau pur si simplu am intors partituta cu capu-n jos. un alt experiment funny care imi place: iei o piesa si toate acordurile majore le canti minore si toate cele minore, le canti majore.apoi compune o melodie peste noua inlantuire acordica. ghici ce? nici macar astea nu o sa sune original...doar un pic mai original. try it!
  20. un exercitiu bun pt stapanirea intervalelor, e polisemia intervalistica, adica descoperirea locatiei unui anumit interval in toate tonalitatile din care face parte si de pe ce treapta a fost construit.de asemenea polisemia acordica este foarte utila. de ex:intrebarea: din care tonalitati face parte secunda mica A-Bb? mod de rezolvare:pe treapta I nu se afla in nici o tonalitate pe tr. a II-a se afla in Gminor natural, in Gminor armonic, in Gminor melodic. pe tr. a III-a se afla in F major pe tr. a IV-a nu se afla in nicio tonalitate pe tr. a V-a se afla in D minor natural, D minor armonic pe tr. a VI-a nu se afla in nicio tonalitate pe tr. a VII-a se afla in Bb major, Bb minor armonic, Bb minor melodic. cam asa fel de analize trebuie facute pt fiecare interval. la un momendat se generalizeaza pozitiile intervalelor, dar pana la constientizarea lor, trebuie cautate. explicatie:pe tr. I nu se afla in nici o tonalitate , deoarece nicio tonalitate nu incepe cu secunda mica, in succesiunea de tonuri si semitonuri,
  21. ca sa intelegi intervalele, trebuie sa le intonezi si sa le constientizezi, sa poti face diferenta intre intervalele mici si mari, cele perfecte, marite sau micsorate. pt a le constientiza, cel mai bun exercitiu e sa te apuci de solfegii, apoi dictee. ca daca sunt constientizate, nu o sa mai ai probleme cu ele niciodata. e ca si tabla inmultirii. odata ce o stii nu o mai uiti. de aceea asta e procedura in academiile de muzica: teorie, solfegiu, dicteu, armonie, contrapunct,folclor(unde se invata si ritmica versurilor) cand le stapanesti astea, o sa descoperi singur toate celelalte secrete ale muzicii. parerea mea este ca cel mai bine iti dezvolti urechea facand solfegii si dictee. este mai greu la inceput , dar dupa ce ai pornit la drum e chiar relaxant. gandirea modala iti confera o mult mai mare siguranta a ceea ce canti. si cand te plictisesti,treci la muzica atonala. asta e fain in muzica , nu te poti satura niciodata de studiul secretelor sale. so... SOLFEGIATI si rugati pe cei care stiu si au rabdare, sa va dea DICTEE ritmice si melodice. asta e secretul.daca folositi un instrument pt ajutor, acesta trebuie musai sa fie foarte bine acordat.altfel riscul de a-ti altera auzul muzical este foarte mare.
  22. "Jazzul- improvizatia ca arta" de Marius Popp. in cartea asta afli tot despre moduri, relatiile acord-mod, progresii, substitutii.
  23. cu placere. cele mai frecvent folosite acorduri de catre chitaristi sunt:majorele, minorele, maj7,7, 6, m/maj7, m7, m6, maj9, m9, maj6/9, 9, 7(b9), 7(#9), o, 7(b5), 7(#5), maj7(#5), maj7(b5), m7(b5), 7sus4 sau m11, G9sus4 sau 11, 9(+11), 13, 13(b9), 13(#9). spun asta pt ca la chitara suntem limitati din cauza ca folosim doar 4 degete pe 6 corzi. aceste acorduri sunt folosite in functie de stilul cantat. aceasta insiruire de tipuri de acorduri nu ne ajuta cu nimic asa cum o vedem mai sus.de aceea incerc sa fac un pic de lumina.ma refer la faptul cum se formeaza ele. in cadrul unui acord , fiecare din voci poate efectua o miscare diatonica sau cromatica.diatonic=care face parte din tonalitate, cromatic=care nu face parte din tonalitate, sunete obtinute prin folosirea alteratiilor. in acordul Cmajor -miscarea TERTEI:3(E) face miscarea diatonica la 4(F), astfel obtinem din C, Csus4 3(E) face miscare diatonica la 2(D), astfel otinem din C, Csus2 3(E) face miscare cromatica la 3b(Eb), astfel obtinem din C, Cm -miscarea CVARTEI:4(F) face miscare cromatica la 4#(F#), astfel obtinem din C, C+4 -miscarea CVINTEI:5(G) face miscarea cromatica la 5#(G#), astfel obtinem din C, C+5 5(G) face miscare diatonica la 6(A), astfel avem din C, C6 -miscarea SEPTIMEI: 7( face miscare cromatica la 7b(Bb), avem din C, C7 ex de progresie care se realizeaza prin miscarea descendenta cromatica a tonicii© in C major.atentie!numai o voce se misca. incepand cu C, urmeaza B, Bb, A (miscare descendenta cromatica a sunetelor) .in acest fel obtinem progresia acordica : C , Cmaj7 , C7, C6 in minor,urmand aceeasi tactica, vom avea : Cm, Cm/maj7, Cm7, Cm6
  24. precum armonia se ocupa cu studiul acordurilor, pe verticala, sunete intonate simultan, contrapunctul studiaza melodia, pe orizontal, analizand fiecare interval care apare , de la sunet la sunet, in relatie cu celelalte melodii care se suprapun, impreuna formand o unitate, atat d.p.d.v. melodic, cat si armonic. melodic=sunete intonate separat, succesiv armonic=sunete intonate simultan
  25. Neuro

    Modurile

    se face des confuzie intre moduri. modul minor si major al GAMELOR este dat de terta.daca terta e mare(3M), atunci modul gamei e major. daca terta e mica(3m), atunci modul gamei este minor. apare in mai multe contexte cuvantul "MOD", atentie a nu se confunda contextul in care apare. TREPTELE MODALE sun treptele TONALITATII.(tonica,contradominanta,medianta superioara,subdominanta,dominanta,medianta inferioara si sensibila. in cazul MODURILOR CLASICE(POPULARE),s-a stabilit deja.se foloseste acelasi material sonor al TONALITATII tonalitate inseamna un centru sonor gravitational care se formeaza pe plan psihic.asta inseamna ca toate sunetele dintr-o tonalitate, tind sa se rezolve,sa cada pe tonica.prin rezolvare sau cadere spre centrul sonor gravitational se intelege ca fiecare interval dintre 2 sunete reprezinta o tensiune sau o relaxare.astfel in C major, toate sunetele tind sa se rezolve la tonica(fundamentala).in cazul acestor moduri clasice(ionian, dorian, frigian, lidian, mixolidian, eolian, locrian) se intampla urmatorul fenomen.se incearca schimbarea centrului gravitational spre un alt sunet ,dar tot din cadrul tonalitatii.de ex:in re dorian, centrul va fi re, desi nu foloseste materialul sonor al lui re major sau re minor.se foloseste materialul sonor al lui do major, insa se schimba treptele.exemplu:o inlantuire acordica in do major:C F Am G, respectiv treptele tonale I IV VI V. daca facem acest lucru in re dorian, vom folosi aceleasi trepe I IV VI V ,dar de pe re si vom folosi doar materialul sonor al lui do major. asadar obtinem Dm G B- Am in mi frigian vom avea Em Am C B- in fa lidian vom avea F B- Dm C in sol mixolidian avem G C Em Dm in la eolian avem Am Dm F Em in si locrian avem B- Em G F in concluzie orice progresie de acorduri din major o putem transpune intr-un alt mod clasic.trebuie doar sa pastram materialul sonor al tonalitatii din care fac parte modurile. dupa ce se studiaza foarte,foarte bine modurile clasice, identificand fiecare mod dupa sonoritatea pe care o genereaza si starea pe care o transmite, se poate trece la studiul MODURILOR NEOCLASICE,care sunt de fapt moduri care folosesc materialul sonor al minorului melodic .la fel cum modurile clasice au fost enuntate de pe fiecare treapta a tonalitatii majore, folosind numai sunetele acesteia, modurile neoclasice vor vi enuntate de pe rand de pe fiecare dn treptele minorului melodic. sa tinem minte ca orice melodie compusa in orice mod, trebuie sa inceapa si sa se termine pe prima treapta a modului(pt a sublinia "fortarea" noului centru sonor, care are loc intr-o tonalitate), sau cu unul din sunetele care formeaza acordul de pe prima treapta a modului
×
×
  • Create New...

Important Information

"This site uses cookies. By continuing to browse the site you are agreeing to our use of cookies.