Neuro

dupa ce se fixeaza in memorie fiecare interval si fiecare acord , putem incerca astfel de dictee: se canta o singura data intervalul sau acordul, atat armonic(intonarea simultana), cat si melodic(intonarea succesiva a sunetelor).se formeaza o succesiune de intervale sau acorduri, pe care trebuie sa identificati dupa auz, felul acordului(minor, major, marit sau micsorat) sau calitatea si cantitatea intervalului(ce interval e si daca e mic, mare, perfect, micsorat sau marit). postez aici astfel de exercitii. in primul atasament se afla dicteul, in cel de-al doilea, rezolvarea lui. nu castigati nimic daca trisati! rezolvarea folositi-o doar pt verificare. spor la studiu! exercitiul1(acorduri) si ex.2(intervale) dicteu_acordic_1.mp3 rezolvare_dicteu_acordic_1.txt dicteu_intervalistic_1.mp3 rezolvare_dicteu_intervalistic_1.txt

???nu stiu ce are. nu ma lasa sa-l postez.

... dicteu_acorduri.zip

s-a facut! intr-adevar e mai usor de daunlodat asa.

aici o sa postez sub forma de dicteu, intervale(ascendente si descendente) si acorduri, pt recunoastere.fiecare serie o sa contina un anumit tip de interval sau acord, construit pe diferite inaltimi pt a le putea identifica in orice situatie. recomand ascultarea constienta a fiecarui dicteu, in liniste, timp de 10 minute, pt a se fixa foarte bine in memorie.incercati sa cantati in gand cu vocea interioara, fiecare interval sau acord, in timpul ramas gol intre intervalele cantate. dictee.zip

un material foarte, foarte bun. spor la studiu! steve_vai_30_hours_workout.pdf

asta e armonia pe care am construit soloul:Em9, Cadd9, Am7, Bm7/E, E, F#m, Emaj7, B7sus4, Dsus4, Dm7, Dm, A7sus4 G7sus4, Fmaj7, Bbmaj7, C

intru... Neuro_duel_51.mp3

ce notiuni ar trebui sa studiez pentru a intelege ce ai facut tu acolo, as fi foarte recunoscator. mersibemol pt comments.ce sa zic eu?relatiile acord mod.fiecare acord accepta unul sau mai multe moduri.eu am invatat astea dintr-o carte foarte buna a lui marius popp "jazz-ul improvizatia ca arta".acolo se despica firul in 5.insa ca sa intelegi ce e acolo , parcurge tratatele de teorie, armonie, contrapunct. incepe cu manualele liceelor de muzica. un exercitiu bun este nu sa scoti solourile dintr-o piesa a unui muzician, ci sa analizezi piesa, ca forma, frazare.esti mai castigat daca stii ce a facut acolo din punc dde vedere muzical, decat sa canti pur si simplu ce este acolo. am analizat backtracku.am gandit o armonie care sa mearga cu bassul de acolo.in functie de acordurile pe care le-am ales, am improvizat tinand cont de relatiile acord-mod.

ai un profesor foarte bun. daca rezisti sa faci cu el, chiar daca e mai greu in acest fel(cu solfegii si dictee), de buna sama tu esti cel care merita toate laudele.esti pe drumul cel bun.vei deveni un bun muzician , dincolo de chitara. multi prefera jocul "oglinda" pe chitara cu profesorul.ce canta profu canta si el.apoi iau piese de la altii si totul devine imitatie 1 la 1 , greu fiind pe urma sa se dezlipeasca de clisee.daca mergi dupa metoda asta pe care o abordeaza proful tau,ai ocazia sa te dezvolti in stilul tau.multi "profi" isi influenteaza elevii dupa propriile gusturi, ceea ce nu e foarte constructiv. spor la studiu! ma bucur sa vad ca un chitarist urmeaza drumul cel mai bun spre a deveni muzician. poti sa inregistrezi chiar tu niste intervale la intamplare, fara sa te gandesti ce prinzi, acorduri, etc. apoi dupa un timp(dupa ce ai uitat ce ai inregistrat) foloseste inregistrarea ca dicteu. teoria, solfegiul, dicteele si armonia stau la baza fiecarui muzician. stii care e avantajul acestui stil de evolutie ca a ta? devi intai muzician si apoi poti cu usurinta sa canti orice stil, ca altfel vezi lucrurile.nu conteaza ca e pop, jazz, death, folclor, clasic, daca gandesti muzical totul devine floare la organul auditiv. bineinteles cu multa, multa munca. distractie!!

asta e un pic mai neobisnuita Neuro_hala2_industrial_forja.mp3

il aduc in afumatoare si pe duelul 50 ca asa e treaba. Neuro_duel.mp3

vin si eu... neuro_duel_50.mp3

...altfel nu prea este exercitiu "clar" .Asa fiecare face ce crede . parerea mea este ca fiecare ar trebui sa faca asa cum crede la incalzire si la interpretare. tocmai asta e! fiecare stie ce vrea sa cante, ce vrea sa studieze, daca le "inventeaza" pur si simplu exercitiile, nu o sa strige nimeni dupa el nici pe strada, nici in forum. frica de a fi inventivi, ne omoara.tendinta de a imita pe x sau pe y cum se incalzeste este nejustificata. bineinteles ca ideile postate sunt binevenite, dar din astea se pot dezvolta multe alte exercitii de incalzire a degetelor departe de cele "clare" care s-au explicat.curaj!nu-i nici un stres. pt incalzirea degetului micutz: game pentatonice si chiar arpegii, trei note pe coarda.

am facut un experiment! am luat partituri ale pieselor, le-am citit de coada la cap, sau pur si simplu am intors partituta cu capu-n jos. un alt experiment funny care imi place: iei o piesa si toate acordurile majore le canti minore si toate cele minore, le canti majore.apoi compune o melodie peste noua inlantuire acordica. ghici ce? nici macar astea nu o sa sune original...doar un pic mai original. try it!

un exercitiu bun pt stapanirea intervalelor, e polisemia intervalistica, adica descoperirea locatiei unui anumit interval in toate tonalitatile din care face parte si de pe ce treapta a fost construit.de asemenea polisemia acordica este foarte utila. de ex:intrebarea: din care tonalitati face parte secunda mica A-Bb? mod de rezolvare:pe treapta I nu se afla in nici o tonalitate pe tr. a II-a se afla in Gminor natural, in Gminor armonic, in Gminor melodic. pe tr. a III-a se afla in F major pe tr. a IV-a nu se afla in nicio tonalitate pe tr. a V-a se afla in D minor natural, D minor armonic pe tr. a VI-a nu se afla in nicio tonalitate pe tr. a VII-a se afla in Bb major, Bb minor armonic, Bb minor melodic. cam asa fel de analize trebuie facute pt fiecare interval. la un momendat se generalizeaza pozitiile intervalelor, dar pana la constientizarea lor, trebuie cautate. explicatie:pe tr. I nu se afla in nici o tonalitate , deoarece nicio tonalitate nu incepe cu secunda mica, in succesiunea de tonuri si semitonuri,

ca sa intelegi intervalele, trebuie sa le intonezi si sa le constientizezi, sa poti face diferenta intre intervalele mici si mari, cele perfecte, marite sau micsorate. pt a le constientiza, cel mai bun exercitiu e sa te apuci de solfegii, apoi dictee. ca daca sunt constientizate, nu o sa mai ai probleme cu ele niciodata. e ca si tabla inmultirii. odata ce o stii nu o mai uiti. de aceea asta e procedura in academiile de muzica: teorie, solfegiu, dicteu, armonie, contrapunct,folclor(unde se invata si ritmica versurilor) cand le stapanesti astea, o sa descoperi singur toate celelalte secrete ale muzicii. parerea mea este ca cel mai bine iti dezvolti urechea facand solfegii si dictee. este mai greu la inceput , dar dupa ce ai pornit la drum e chiar relaxant. gandirea modala iti confera o mult mai mare siguranta a ceea ce canti. si cand te plictisesti,treci la muzica atonala. asta e fain in muzica , nu te poti satura niciodata de studiul secretelor sale. so... SOLFEGIATI si rugati pe cei care stiu si au rabdare, sa va dea DICTEE ritmice si melodice. asta e secretul.daca folositi un instrument pt ajutor, acesta trebuie musai sa fie foarte bine acordat.altfel riscul de a-ti altera auzul muzical este foarte mare.

"Jazzul- improvizatia ca arta" de Marius Popp. in cartea asta afli tot despre moduri, relatiile acord-mod, progresii, substitutii.

cu placere. cele mai frecvent folosite acorduri de catre chitaristi sunt:majorele, minorele, maj7,7, 6, m/maj7, m7, m6, maj9, m9, maj6/9, 9, 7(b9), 7(#9), o, 7(b5), 7(#5), maj7(#5), maj7(b5), m7(b5), 7sus4 sau m11, G9sus4 sau 11, 9(+11), 13, 13(b9), 13(#9). spun asta pt ca la chitara suntem limitati din cauza ca folosim doar 4 degete pe 6 corzi. aceste acorduri sunt folosite in functie de stilul cantat. aceasta insiruire de tipuri de acorduri nu ne ajuta cu nimic asa cum o vedem mai sus.de aceea incerc sa fac un pic de lumina.ma refer la faptul cum se formeaza ele. in cadrul unui acord , fiecare din voci poate efectua o miscare diatonica sau cromatica.diatonic=care face parte din tonalitate, cromatic=care nu face parte din tonalitate, sunete obtinute prin folosirea alteratiilor. in acordul Cmajor -miscarea TERTEI:3(E) face miscarea diatonica la 4(F), astfel obtinem din C, Csus4 3(E) face miscare diatonica la 2(D), astfel otinem din C, Csus2 3(E) face miscare cromatica la 3b(Eb), astfel obtinem din C, Cm -miscarea CVARTEI:4(F) face miscare cromatica la 4#(F#), astfel obtinem din C, C+4 -miscarea CVINTEI:5(G) face miscarea cromatica la 5#(G#), astfel obtinem din C, C+5 5(G) face miscare diatonica la 6(A), astfel avem din C, C6 -miscarea SEPTIMEI: 7( face miscare cromatica la 7b(Bb), avem din C, C7 ex de progresie care se realizeaza prin miscarea descendenta cromatica a tonicii© in C major.atentie!numai o voce se misca. incepand cu C, urmeaza B, Bb, A (miscare descendenta cromatica a sunetelor) .in acest fel obtinem progresia acordica : C , Cmaj7 , C7, C6 in minor,urmand aceeasi tactica, vom avea : Cm, Cm/maj7, Cm7, Cm6

precum armonia se ocupa cu studiul acordurilor, pe verticala, sunete intonate simultan, contrapunctul studiaza melodia, pe orizontal, analizand fiecare interval care apare , de la sunet la sunet, in relatie cu celelalte melodii care se suprapun, impreuna formand o unitate, atat d.p.d.v. melodic, cat si armonic. melodic=sunete intonate separat, succesiv armonic=sunete intonate simultan

se face des confuzie intre moduri. modul minor si major al GAMELOR este dat de terta.daca terta e mare(3M), atunci modul gamei e major. daca terta e mica(3m), atunci modul gamei este minor. apare in mai multe contexte cuvantul "MOD", atentie a nu se confunda contextul in care apare. TREPTELE MODALE sun treptele TONALITATII.(tonica,contradominanta,medianta superioara,subdominanta,dominanta,medianta inferioara si sensibila. in cazul MODURILOR CLASICE(POPULARE),s-a stabilit deja.se foloseste acelasi material sonor al TONALITATII tonalitate inseamna un centru sonor gravitational care se formeaza pe plan psihic.asta inseamna ca toate sunetele dintr-o tonalitate, tind sa se rezolve,sa cada pe tonica.prin rezolvare sau cadere spre centrul sonor gravitational se intelege ca fiecare interval dintre 2 sunete reprezinta o tensiune sau o relaxare.astfel in C major, toate sunetele tind sa se rezolve la tonica(fundamentala).in cazul acestor moduri clasice(ionian, dorian, frigian, lidian, mixolidian, eolian, locrian) se intampla urmatorul fenomen.se incearca schimbarea centrului gravitational spre un alt sunet ,dar tot din cadrul tonalitatii.de ex:in re dorian, centrul va fi re, desi nu foloseste materialul sonor al lui re major sau re minor.se foloseste materialul sonor al lui do major, insa se schimba treptele.exemplu:o inlantuire acordica in do major:C F Am G, respectiv treptele tonale I IV VI V. daca facem acest lucru in re dorian, vom folosi aceleasi trepe I IV VI V ,dar de pe re si vom folosi doar materialul sonor al lui do major. asadar obtinem Dm G B- Am in mi frigian vom avea Em Am C B- in fa lidian vom avea F B- Dm C in sol mixolidian avem G C Em Dm in la eolian avem Am Dm F Em in si locrian avem B- Em G F in concluzie orice progresie de acorduri din major o putem transpune intr-un alt mod clasic.trebuie doar sa pastram materialul sonor al tonalitatii din care fac parte modurile. dupa ce se studiaza foarte,foarte bine modurile clasice, identificand fiecare mod dupa sonoritatea pe care o genereaza si starea pe care o transmite, se poate trece la studiul MODURILOR NEOCLASICE,care sunt de fapt moduri care folosesc materialul sonor al minorului melodic .la fel cum modurile clasice au fost enuntate de pe fiecare treapta a tonalitatii majore, folosind numai sunetele acesteia, modurile neoclasice vor vi enuntate de pe rand de pe fiecare dn treptele minorului melodic. sa tinem minte ca orice melodie compusa in orice mod, trebuie sa inceapa si sa se termine pe prima treapta a modului(pt a sublinia "fortarea" noului centru sonor, care are loc intr-o tonalitate), sau cu unul din sunetele care formeaza acordul de pe prima treapta a modului

in cazul lui 1 4 6 10b este mai complicat.este de fapt vorba de o rasturnare a acordului major cu septima mica format pe treapta a IV-a.respectiv F A C Eb(in cazul in care 1 4 6 10b reprezinta C F A Eb).se noteaza cu 1 2 3 4 5 6 7 sunetele GAMEI in succesiunea lor naturala.treptele modale ale TONALITATII se noteaza cu cifre romane I II III IV V VI VII asadar 1 4 6 10b este C F A EB in cadrul tonalitatii C. F A C, acordul major in stare directa, cu Eb , septima mica. ceea ce am prezentat mai sus erau doar acordurile in stare directa.spunem ca un acord este in stare directa , atunci cand respecta suprapunerea de terte. prin rasturnare se intelege ca baza acordului in stare directa, trece in varf.privind in cadrul unei partituri, acordul are un aranjament vertical, sunetele fiind asezate unele peste celelalte.in acest caz cel de jos(baza), se muta in varf ,adica la octava. ex: avem C E G in stare directa. prin rasturnare vom avea E G C(la octava superioara). se observa in acest caz ca nu mai exista succesiuni de terte.avem terta mica + cvarta perfecta.asta est rasturnarea I. in rasturnarea a II-a , pornim de la rasturnarea I, astfel E(baza rasturnarii I) se muta la o octava superioara(in varf).vom avea G C(la o octava fata de starea directa) E(la o octava superioara fata de rast I si a II-a.in acest caz avem cvarta perfecta + terta mare pe scurt:-starea directa: C E G -rast. I : E G C(oct) -rast. a=II-a : G C E(oct) prin rasturnarea acordurilor se scoate in evidenta un anumit sunet din acord, formand astfel si o melodie , cu sunetele din sopran(cel mai inalt sunet din acord) in timp ce inlantuim acorduri. armonia clasica studiaza acordurile la 4 voci(corala). BAS(cel mai jos sunet), TENOR(o voce din mijloc), ALT(a II-a voce din mijloc) si SOPRAN(sunetul din varf). ex:in cazul lui C .in stare directa(C E G), G se afla in varful acordului. in rasturnarea I(E G C), C se afla in varf in rasturnarea a II-a(G C E), E se afla in varf(sopran) observam ca se scot in evidenta pe rand cvinta,baza sau terta acordului. ne intoarcem la 1 4 6 10b, respectiv C F A Eb. daca le asezam vertical, avem C in bas, F in tenor, A in alt si Eb in sopran. in cadrul acestor 4 voci se pot aseza intervalele in orice fel, in functie de inlantuirea acordica si de gusturile artistului.

intonarea simultana a trei sau mai multe sunete se numesteACORD.aceste sunete intonate simultan reprezinta trepte ale TONALITATII-centrul gravitational sonor care se realizeaza pe plan psihic. GAMELE reprezinta materialul sonor al tonalitatii.ex:materialul sonor al tonalitatii C major este C D E F G A B.in acord se folosesc treptele 1 3 5 7 9 11 13, pt ca acordurile se formeaza prin suprapunerea de terte. -acorduri majore: 1 3 5 C -acorduri minore: 1 3b 5 Cm -acorduri micsorate:1 3b 5b C- -acorduri marite: 1 3 5# C+ acestea sunt acordurile de baza, formate din 3 sunete (intonate simultan).se observa ca fiecare acord este format prin suprapuneri de terte. -prin suprapunerea de terte, urmeaza sa se formeze acorduri din 4 sunete, se adauga intervalul de septima (7).intervalele care apar in acord se raporteaza la fundamentala acordului, treapta 1. vom avea:-acord major -cu septima mica C7 1 3 5 7b se mai numeste si septima de dominanta -cu septima mare Cmaj7 1 3 5 7 -acord minor -cu septima mica Cm7 1 3b 5 7b -cu septima mare Cm/maj7 1 3b 5 7 -acord micsorat-cu septima mica Cm7(b5) 1 3b 5b 7b -cu septima micsorata Co 1 3b 5b 7bb -acord marit -cu septima mica C7(#5) 1 3 5# 7b -cu septima mare Cmaj7(#5) 1 3 5# 7 -prin suprapunere de terte, urmeaza nona,care se va alatura acordului de 4 sunete ,astfel se formeaza acorduri de 5 sunete 1 3 5 7 9 vom avea:-acord major cu septima mica-cu nona mica C7(b9) -cu nona mare C9 , care contine si 7 -cu nona marita C7(#9) -acord major cu septima mare-cu nona mare Cmaj9 , cu 7 -acord minor cu septima mica -cu nona mare Cm9 , cu 7b ex: in cazul lui Cmaj7, prescurtarea "maj" se refera la septima,nu la acord.Cmaj7 inseamna acord major(1 3 5) cu septima mare(maj7).Cmaj9 este acord major cu septima mare si nona mare.deoarece acordurile se formeaza in stare directa prin suprapunere de terte(ex:1 3 5 7 9 11 13), atunci cand avem un C9,trebuie sa apara si 7,dar daca avem Cadd9, nu, pt ca doar adaugam nona la acordul C major. in cazul luiCadd9, "add" inseamna ca adaugi un sunet.de ex. Cadd9 inseamna 1 3 5 9,fara 7, pt ca ai adaugat la acordul de baza nona. Cmaj9 inseamna 1 3 5 7 9.acordul major se noteaza cu o simpla litera.de ex:C e C major.doar la minore se adauga "m".ex:Cm.cand dupa litera apare "maj",acesta din urma se refera la septima.Cmaj7 mai sunt acordurile cu suspensie, prescurtat "sus".ex:Csus4,Csus2.asta inseamna ca se inlocuieste terta acordului cu cvarta(sus4) sau cu secunda(sus2) -acord cu suspensie 1 4 5 , dispare terta(care stabileste modul minor sau major) si asta confera acordului o sonoritate aparte.acestor acorduri li se pot adauga septima.ex:C7sus4 cand prin succesiunea de terte se ajunge la un nr mai mare de sunete, asa cum a amintit si stiv,se renunta la unele din sunetele acordului.acestea pot fi:1 si 5, acestea nefiind cele care "coloreaza".daca basul tine treapa 1,atunci chitara poate sa renunte la treapta 1,colorand cu 3,7,9 sau 13. exceptie fac situatiile in care este alterata cvinta.ex:b5 sau#5. in aceasta situatie nu se poate renunta la cvinta. in cazul in care am scos afara unul dintre sunetele acordului, spunem ca este ELIPTIC DE... ex:C9 eliptic de cvinta. 1 3 7 9 . intre acorduri se stabilesc niste asemanari, de aceea ele pot avea denumiri diferite,dar sonor fiind acelasi lucru.ex:C6(acord major cu sexta mare) C E G A, suna la fel cu Am7(acord minor cu septima mica) A C E G. de fapt este acelasi material sonor in ambele acorduri . in concluzie acordurile de 4 5 6 7 sunete se formeaza prin suprapunere de terte, de aceea daca spunem C9 , include si 7 , iar daca spunem C13 include si 7,9 si 11 .dar ramane la latitudinea fiecarui artist sa dea culoare muzicii asa cum simte si sa foloseasca acordurile pt a crea anumite stari pe care vrea sa le transmita.pt a percepe mult mai bine sonoritatea acordurilor de 6 si 7 sunete , este bine sa se aplice aceste acorduri la pian , unde se pot folosi 10 degete pt a canta acorduri. din punctul acesta de vedere ,chitara te obliga sa "elimini" anumite sunete dintr-un acord ,pt a le scoate in evidenta pe celelalte. uuuuuuh! rock!

http://www.jurnalul.ro/autor_369/florin_chilian

votat malmsteen. felicitari!aspru la mana