Jabba

În replică, şi userul Tintin e băiat de comitet, vînzător serios, e a 4-a chitară care o iau de la el, toate tranzacţiile desfăşurîndu-se fără cusur.

Cumpãr cît mai multe cabluri jack-jack pentru instrumente/pedale (6.35mm), orice lungimi (numa sã nu fie exagerat de lungi).

Cursedone, chiar cã eºti blestemat. Dupã afirmațiile alea, tu ai ascultat maxim 3 piese de-ale lu Buckethead din cele 40 de albume pe care le are, ºi te dai expertu experților. Mai bine te-ai abține, cã te faci de rîs, nu alta. cyfer, dacã Django e apreciat de o mînã de jazzmani, nu înseamnã cã nu e underrated. La fel ºi Shawn Lane. Dacã ãia buni or auzit de el ºi or fost influențați de el, nu înseamnã cã e apreciat la adevãrata valoare. Ia sã vedem cîți de aici de pe forum au ascultat vreun album de-al lui Lane sau de-al lui Django. Io fac pariu cã 90% din useri ar schimba melodia imediat dupã ce ar interveni Grapelli. Alt exemplu. Caut de nu ºtiu cînd albume cu Shawn, da abia gãsesc unu pe ici pe colo, ºi la ãla dispare useru dupã ce trag vreo 3 piese. Pe cînd lãutaru de Hendrix e pomenit peste tot drept cel mai mare chitarist al tuturor timpurilor ºi gãseºti cu el tot ce vrei ºi tot ce nu vrei. Patrick Rondat e într-adevãr neglijat de lume, dar nu are o aºa valoare ºi un aºa impact asupra muzicii ca alții. Io am 2 albume de-ale lui, e bun, n-am ce comenta, dar era cineva dacã fãcea muzica asta acu 30 de ani. Charlie Christian este poate primul om care a înregistrat ceva cu chitara electricã, dar a murit pe la 20 ºi ceva de ani de pneumonie. Chitariºti ca BB King, Wes Montgomery, T-Bone Walker sau Les Paul l-au numit printre cele mai importante influențe de-ale lor. De menționat cã Charlie a fost jazzman. L-am uitat pe cel mai mare bluesman din toate timpurile, Stevie Ray Vaughn. Chiar cel mai mare chitarist al anilor 80. Americanii se uitau la el ca un țãrãnoi de Texas ºi nu prea îl bãgau în seamã

Aia albã a lu Vai cred cã o ºtie toatã lumea. Oricum e mai omeneascã decît ce are în poza de mai sus, chiar dacã are ºi aia 3 tone. Din cîte ºtiu, a cîntat pe scaun cu ea, nu? Speed Kills se numeºte primul film instrucțional al lui MA. Al 2-lea se numeºte Speed Lives. Melodia din Speed Kills e No Boundaries. ªi dacã vreți shred-uri cu feeling, ascultați Paco de Lucia. Are unele faze de chiar îți vine sã plîngi.

Tare îmi e cã cea mai penibilã chitarã fãcutã vreodatã a fost folositã înaintea V Shaped-ului lui Angelo. E vorba de mutantul grotesc cu 3 gãturi al lui Steve Vai: Poate mã înºel, dar Vai pare destul de tinerel în pozã, deci tot o fi prin anii 80. Bine, probabil cã nu cînta la 2 grifuri în acelaº timp ca MA.

Dacã citeºti mai sus o sã vezi cã am pomenit ºi io chitara aia cu 4 grifuri. Hai cã la aia mai merge sã cînți. Dar ce te faci cu chitara clasicã cu 2 grifuri în V? Ce faci cu ea? Tap-uri? Aude cineva ceva cînd cînți? Io l-am lãudat aproape în fiecare post de-al meu pt ce poate sã facã, iar ca om, o zis pt a 3-a oarã, cã nu mã intereseazã. Poate sã fie cel mai arogant om din lume cã la fel îl privesc.

Pãi cum. Mã cheamã Andre. Peter Andre. Mi se mai zice ºi Andre 3000, Ice Cold, Johnny Vulture, Dookie, Possum Jenkins, sau Benjamin Andre. Ãla de acolo, de la profil e numele de scenã. Din pãcate pt tine, nu te prea pricepi la pamflete. Nu ºtii nici sã faci, nici sã le guºti. Pînã acuma, numa pe forumurile galeriilor echipelor de fotbal se lãsa cu scandal la orice remarcã spiritualã. Da sã lãsam astea ºi sã revenim la Michael Angelo. Nu vi se pare penibilã faza aia cu chitara acusticã cu 2 grifuri? Adicã la aºa ceva chiar nu vãd rostu.

Pt solisticã, am început cu varianta pe chitarã a saxofonului lui Paul Desmond din faimoasa piesa a cvartetului lui Dave Brubeck, Take Five. Nu aveți cum sã n-o ºtiți, a fost ºi într-o reclamã la Orange. Solo-ul e foarte foarte simplu ºi sunã extraordinar. Ca ºi chestii mai dificile, s-ar putea enumera niºte hammer/pull-uri în tema de bazã a melodiei ºi mãsura de 5/4. Tabul pt guitar pro il poti lua de aici: http://www.ultimate-guitar.com/guitar/d/da...ve.gp4?t=215874

Sã nu crezi cã io l-am botezat cel mai rapid. Din cîte ºtiu, Guitar One l-a ales cel mai rapid chitarist din lume. Nu stiu daca nu cumva topul lor e chiar ãsta: http://philbrodieband.com/muso-shredders.htm Dupa logica mea, viteza se mãsoarã în note pe secundã. Or avea ei ceva instrumente de mãsurã ºi la chitarã, cã la tobe ºtiu sigur cã au (de ex, concursul Fastest Drummer)

Într-adevãr tonul cald al lui Knopfler e foarte uºor de recunoscut. Vibrato-ul cel mai bine exectuat e, dupã pãrerea ma cel al lui BB King. Cînd e vorba de distorsuri, ce a scos Eddie Van Halen din el e inegalabil. Îi recunoºti acele "lava"-uri din melodiile lui Michael Jackson la soundtrack-urile de filme porno ( http://www.mp3.com/news/stories/5580.html )

Si ce treaba am io cu asta? Vrei sa te pui bine cu el treaba ta. Pe mine nu ma intereseaza (cum am mai zis) aspectul asta. Consider ca am voie sa zice ce vreau despre el, pt ca nu fac pamflete, calomnii sau dezvaluiri incendiare, ci doar imi exprim parerea despre el ca muzician. Poate sa-mi placa sau poate sa nu-mi placa. Dar obiectiv privind, daca nu e cel mai rapid, e unul dintre cei mai rapizi chitaristi cu o tehnica mai mult sau mai putin impecabila. M-am si uitat la filmuletu ala, si ce sa zic.... E fix ceva gen "Hi, I am Enrique Iglesias and you are watching Acasa TV".

Pe mine unu nu ma intereseaza ce fel de om e, ca nu vreau sa mi-l fac prieten. Io il apreciez pt ce poate. Poate o incurcat dgeekoo BC Rich cu Dean. Oricum, nu vad de ce ar fi o problema. Io nu cred ca din alea 50 si ceva de chitari sau cate o zis ca are, toate is Dean.

Shawn Lane (R.I.P. de altfel), unul dintre cei mai buni chitaristi care a trait, trecut aproape de tot cu vedere. Unul dintre cei mai revolutionari chitaristi, nebun de legat de altfel, Brian Carrol, nume de scena Buckethead. Un geniu, nu stiu cat de mult e underrated, da nu prea se vorbeste de el, Robert Fripp. Andres Segovia, fara el, chitara era si acuma ceva folosit doar de tiganii andalucieni. Charlie Christian, T-Bone Walker, Django Reinhardt, alti pionieri ai chitarii care nu prea sunt bagati in seama.

L-am vazut si io la Garana 2005 si, dupa Al di Meola (Timisoara 2006) nu cred ca am fost martor la ceva mai tare. Daca verti tap-uri extreme, varianta Van Halen dusa la 200% (din alea cu vreo 6 degete pe grif, eruptii vulcanice de-a dreptu), va recomand Trey Azagthoth, chitarist Morbid Angel. Daca nu aveti nervi pentru traforajele MA, a scos 2 CD-uri numa cu solo-uri si jam-uri (Love for Lava si Heretic Bonus Levels). Daca sunteti interesati, dati un PM sau ID de yahoo burzulea . Va avertizez ca sunt mult mai absracte decat Stanley Jordan.

Michael Angelo e cel mai rapid (bagati un "Time Traveler" sa vedeti acolo dement, parca are si un sample pe site-u lui) si poate cel mai tehnic chitarist din lume. Nu cred ca exista piesa pe care sa nu o poata canta. Am un CD instructional cu el si explica si foloseste toate tehnicile de shred, alternate pciking (gen Al di Meola), alternative picking cu hammer/pull-uri (gen Joe Satriani), sweep picking (gen Frank Gambale). Zice ca e adept al "technical equality"-ului. Are si faze din alea de King Fu, de zici ca e Bruce Lee. Showman. Imi plac vreo 3 piese de la el, "No Boundaries" e de-a dreptul geniala. In rest, e obositor. In afara de ultimul album nu face muzica. Doar rupe chitara. Si daca zicei ca acea chitara cu 2 grifuri e ceva deosebit, sa-l fi vazut la chitara cu 4 grifuri. Are o vorba mare: "No one that can play realy fast sais "speed sucks""

O mica rectificare. John McLaughlin NU e chitarist de flamenco (nici Al di Meola, ca si el a mai fost catalogat asa). El canta predominant fusion. Si Paco de Lucia canta fusion pe ultimele albume (mai ales cele cu sextetul), si a fost criticat destul de mult din cauza asta de catre adeptii flamenco hard-core din Andalucia (el si cu Camaron, care au fost primii care au facut pasul). Zyryab e o piesa de-a lui Paco, de pe albumul cu acelas nume. Dar John e, ca disciplica, canteret de chitara electrica. Am un concert live cu toti 3 (Paco, Al si John), si cand e sa ii dea in gura, John saracu se cam face de ras (o rupt si o coarda). Sa-l fi vazut ce crispat e cand baga shred-uri, cum ii tremura chitara, mai rateaza o nota din 20, pe cand Paco si Al is asa relaxati de zici ca, canta "Andri Popa" nu "Chanela". Revenind, o formatie super e Morphine, Mark Sandman la bass cantat cu slide (doar 2 corzi), Dana Colley la saxofon si Billy Conway, inlocuit ulterior de Jerome Deupree la percutii. Formatia si-a incheiat activitatea in 2000, cand Mark Sandman a murit pe scena in timpul unui concert (atac de cord creca). Niste videoclipuri cu ei aici: http://www.webratsmusic.com/artist-2845-morphine.php