dgeekoo

Fara suparare: Majoritatea incepatorilor se plang de lipsa sustain-ului la sunetul de chitara, si au impresia ca daca fac si dreg si achizitioneaza nu stiu ce instrument ca al lui Vai, sau Satriani, sau Garry Moore problema este rezolvata. Fals. Toti cauta ceva ce aproape ca nu esista in realitate, un sunet cremos, cu atac, lung de nu se mai termina, si din care sa iasa ca prin minune niste solo-uri de mare virtuoz. Sustainul vine (sa zicem exagerand putin) 90% din degete si 10% din instrument. Il ajutam cu compresoare, cu overdrive, cu lampi, cu amplificatoare si mai obtinem ceva in plus, dar tot mainile conteaza cel mai mult. Sustainul ideal al unui incepator nu exista, nu il are nimeni. Nici in procesor, nici in chitara, nici in amplificator. Este o idee gresita despre sunetul de chitara auzit pe diverse inregistrari de studio.

Votat Monyo; cam multe "boabe" la finalul imtovizatiei, in rest ok. Mi-au mai placut Arosulescu si Karpi. @Arosulescu: ai ceva artificial pe la pasajele rapide. Oare ce sa fie?

Chitara este foarte frumoasa. Incearca cu putina pasta de dinti (da spun putina) pe o carpa moale (adica moaaaaleee) de bumbac (tricou bun, vechi dezafectat), putin umezita. Lustruiesti cu miscari circulare fara sa apesi tare. Stergi cu o carpa curata umezita, si dupa aceea cu una uscata ( tot moale). La sfarsit cu spray de mobila Legno Vivo, sau ceva echivalent (da putin).

Am probat un Telecaster Nashville cu PowerBridge Fishman montat din fabrica. Are un fel de mixer intre doza piezo si cele electromagnetice normale. Chestia este ca proba s-a facut intr-un magazin in Paris la casti, pe un amplificator "la conserva" Crate de 15 watts si drept urmare nu a fost concludenta din toate punctele de vedere (adica sunetul nu a fost prost ci foarte prost). Sunetul este real de piezo. Probabil pe un amp adevarat si cu putina procesare suna bine. anyway: nu te apuca de modificari structurale la chitara (gauri, sapaturi, etc..) decat daca stii foarte bine ce faci si cum faci.

Ca sa obtii anularea humm-ului adica a zgomotului, trebuie sa aiba polaritate inversa la magneti si sens de infasurare invers la bobine. Dupa care le inseriezi in faza sii obtii semnal mare si zgomot putin. Cu magnetii ai putea sa o rezolvi extragandu-i cu atentie si punandu-i la loc invers. Cu sensul de infasurare cam greu. Ai putea pune una din bobine cu spatele dar ce te faci cu aspectul. Mai bine faci un schimb cu cineva care vrea single coil si-ti doneaza un humbucker.

Poti sa faci o pentatonica alterata (vorba lui Correaxe) in trei octave cu 16 note pe secunda dus si intors de 3-4 ori si atunci geamul (sau paharul) se vor sparge de uimire ... Grija mare sa nu se sparga de ras! Si acum hai la studiu cu noi si lasati glumele ...

Hai sa-mi dau si eu cu parerea. Am avut placerea sa lucrez cu placile Creative inca de la aparitia lor. Dupa primul SB16, am facut economii si am dat over 300$ pe celebra placa de sunet AWE32. Trebuie sa specific ca la acea data nu existau placi onboard. Prima AWE32 nu avea sloturi de memorie suplimentara asa ca a urmat un upgrade AWe32 doua sloturi pentru memorii SIMM on board (pe care am infipt doua memorii de 4MB) si cu priza pentru daughter-board pe care imediat s-a infipt o placutza ROLAND SC50 (parca). Si asa am reusit sa construiesc un modul cu Procesor E-mu (asta este pe placa AWE32 - 10K1 daca nu ma insel) si in plus cu sunete Roland ... Intre timp am incercat AWE64, AWE64 Gold, SB Live! (pe care am tinut-o foarte mult timp datorita zgomotului mult mai mic) si asa mai departe, Audigy, Audigy II. Iata ce se poate remarca: - placile on -board de tip AC97 folosesc resursele procesorului placii de baza - placile Creative AWE, SB Live! etc... au procesor dedicat, synth-ul este hardware, tonurile (sample-urile) sunt in memorie dedicata (proprie pentru seriile AWE si partajata din memoria system de la SB Live! incolo) - AC97 proceseaza numai software totul, inclusiv filtre EQ, (daca exista in soft-ul de nivel jos adica drivere) inclusiv synth-uri -Creativele au totul hardware. Reglaj inalte joase hardware, cateva intrari analogice si digitale hardware, care se intalnesc intr-un mixer digital hardware. Au chiar si un procesor de efecte hardware deloc de neglijat (fiind bazat pe conceptul original al chip-urilor E-mu) s.a.m.d. Ce inseamna asta pe intelesul tuturor? Procesarea sunetului nu se face prin ocuparea resurselor microprocesorului de pe placa de baza a PC-ului ci direct, independent, fara sa manance timpi esentiali atunci cand se vorbeste de "latenta". Acum caracteristicile de dinamica, raport semnal-zgomot etc... scrise pe hartie sunt cat se poate de neconcludente, mai ales ca AC97 este o denumire generica pentru un chip integrat, iar producatorii placilor de baza pot fi mai mult sau mai putin interesati de proiectarea unui sistem care sa elimine neajunsuri de tip zgomot de fond, cross-modulatie intre canale de intrare sau iesire. Vreau sa spun ca "la ureche", folosind un sitem de boxe de calitate 2+1 identic pentru oricare Creative din lista de mai sus si AC97, diferentele sunt mai mult decat evidente si merita cei 30-40 EURO cu ochii inchisi. In concluzie (parerea mea) orice placa din seria SB Live, sau Audigy (cea mai ieftina nu conteaza dar Creative originala) bate la k*r pe cel mai sofisticat AC97 on board sau nu (ca exista si variante), daca vorbim de home recording in configuratii minimale, de procesare fara latenta pentru a canta la chitara (sau microfon) in timp real. Din lunga serie de mai sus ce credti ca a supravietuit pana azi? Va pun o poza si cine ghiceshte are o BR (adica bere domne'). PS. Scuzati praful si interfata ISA (istorica)

Pare a fi o gluma? Sau este pe bune? SUnt superbulversatilibotomizat...

Pune-le nu mai intreba atata.... Sunt Xtreme de interesat. Multumesc anticipat. 'stima

Super scule! Imi doresc unul. Dar si cu Variaxe-le langa el.

Sa-mi dau si eu cu parerea: Pedala de volum este o pedala de expresie, atata timp cat volumul (sau intensitatea sonora) reprezinta modalitate de expresie (piano, mezzo forte, fortissimo se refera la expresie). toti Vrei sa intrebi daca poti controla si alti parametri precum: wha-wha, chorus-mix, delay-time, etc... La aceasta intrebare nu iti poate raspunde decat manualul procesorului. DE obicei procesoarele moderne controleaza si acesti parametri, mai ales ca de obicei si volumul este tot un parametru "digital".

Referirile de mai sus sunt la BRIDGE, adica pe romaneste "punte" (intr-o traducere mot-a-mot). Imi permit niste completari: Bridge sau "punte" in limbajul lutierilor se numeste "calush" si poate fi sau nu combinat cu "cordarul" cel de care sunt prinse corzile. Calusul este piesa pe care corzile se sprijina si prin care, de obicei, acestea transmit cea mai mare parte din vibratia lor catre corpul instrumentului. Bridge-ul poate fi de lemn (sau ma rog, lemn combinat cu metal) si la chitarele electrice "de jazz", cu cutie de rezonanta (hollow body) unde cordarul este separat. Ce e un Non Locking Tremolo? Un tremolo clasic la care nu exista mecanisme de blocare ale corzilor (asa sizele "menghine"). Fender vintage (cu 6 suruburi), Fender American (cu 2 pivoti), bigsby, etc... sunt Non Locking.

Backing track-ul are 4 minute. Foarte greu sa nu bati campii intr-o improvizatie "fara sfarsit"... Solutia ar fi fost mai multe inregistrari, luat ce e bun de la fiecare, scurtat la maxim 2 minute, mix-down si gata. Da cine are timp?... Ca eu n-am avut. M-am limitat la 1 play - 1 take (spre deosebire de celelalte dueluri). Mdeh... Lenea ie cucoana mare.

ntz.. ntz... ntz... Urat. Pacat de muzica pe care s-ar putea s-o faca nenea de-adevaratelea. Nimeni nu mai crede acum.... ntz.. tz... ttzzz...

Pe neascultate... ! O fi iesit ceva? WOW ... sheet! Sper sa pot sa mai postez ca este si 5. dgeekoo_duel54.mp3

Pai chiar ca ma freci... Atarna mai putin pe umar. Daca ai de cantat 3 ore fara pauza conteaza fiecare gram.

Adica are mai putine grame. Miezul este mai mic si mai usor, spire mai putine (cupru mai putin)

Cu activele mai exista o "esplicatie" pe care n-o vad pe wikipedia: Spre deosebire de pasive care au unul sau mai multi magneti permanenti, activele folosesc un miez si o infasurare care este excitata de curentul furnizat de baterie, pentru a genera un electromagnet. De aici rezulta niste avantaje de exemplu: doza poate fi mai usoara, dar si multe dezavantaje.

Delay si Echo, doua denumiri pentru acelasi efect. Reverb: Acest efect se obtine prin "amestecarea" unei multitudini de ecou-uri cu timp de intarziere mici (sub limita de rezolutie a urechii) si diferiti. Procesoarele imita raspunsul diferitelor tipuri de incinte: mici, medii, mari, cu pereti mai mult sau mai putin absorbanti (beton, sticla, tencuiala, lemn, etc...) de diferite forme, s.a.m.d. De aici numele diferitelor reverb-uri: room, stage, arena, cave, church, studio, small, medium, large etc...

Nu am spus ca incorporeaza tehnologie Korg (desi este posibil acum) ci ca este firma "apartinatoare". Totdeauna in astfel de combinatii se incearca sa se acopere gama de la preturi mici (low-end) pana la preturi mari, fara a se face intersectari de tehnologie (inclusiv calitate, features, etc...) Nu spun ca nu-mi plac efectele Korg, sunt foarte multumit de ele (am avut cateva si au fost ok: citez din memorie dar s-ar putea sa ma insel: A3, A5, A6, AX100G) foarte bune pentru pretul lor (si la timpul respectiv). Si Zoom-ul este ok: am avut 3030 si inca mai am un rest de 4040 (s-a spart o pedalutza). Vreau sa subliniez ca la procesoarele de "firma" pretul este imediat si neconditionat (dupa parerea mea ca sa spun asa) reflectat in calitatea sunetului, plus facilitati, si calitati constructive.

Hai sa-ti dau un replay "documentat". In primul rand trisonul numit popular Fa minor trebuie sa-l scrii asa F/Ab/C adica La bemol in mijlocul acordului nu Sol diez. Ca inaltime a sunetului (pe un instrument temperat cum este chitara) inseamna acelasi lucru, dar ca notatie nu. Fa minor este relativa lui LabMajor (La bemol major) care are urmatoarele note: Lab Sib Do Reb Mib Fa Sol - observi ca are 4 bemoli (alteratia notei cu un semiton mai jos). DE ce Fa major si nu Fa minor? Pentru ca trebuie sa construiesti acordul pe scala lui Do Ionian care nu contine Lab (si nici Sol#) ci are La natural. ----------------------------------------------------------------------- Si acum practic vorbind: Sa zicem ca ai o melodie (simpla fara modulatii, adica fara treceri in alte tonalitati si/sau moduri). De exemplu "Podul de Piatra", sau orcie iti trece prin minte dar simplu (pentru inceput). Initial identifici Tonica. De obicei o fraza completa incepe si se incheie cu tonica. Pentru Do Ionian aceasta este nota Do. In exemplul nostru: Do, do-re-mi, do, re, re-mi, do. Dupa aceea identifici modul (Ionian, Dorian etc...) In exemplul nostru: clar... Ionian (Do major) Poti sa armonizezi nota cu nota daca ai chef, sau poti sa faci (mai simplu) armoniile numai pentru timpii accentuati (primul timp din masura de obicei). Construiesti acordurile dupa regulile de mai sus. Intai din trei note, dupa care le pui pe hartie, si incepi sa adaugi a patra nota in trisoanele respective (tot dupa algoritmul de mai sus). Cand lucrurile sunt clare si incepe sa sune ok, poti sa incepi sa te joci schimband rasturnari, omitand sau adaugand note in acord, sau pur si simplu punand alte acorduri care contin nota respectiva. In exemplul nostru: la al II-lea re, merge mai bine Sol major (Sol/si/re) decat Re minor (Re/fa/la) ... Nota re este si in acordul Sol major... Observi ca repet tot timpul "de obicei"... "de obicei"... Creativitatea consta in a devia de la caile standard si a experimenta in toate directiile, dar mai intai trebuie sa stii care sunt caile standard. Si inca ceva: ce fac eu acum nu este biblia armoniei ci mai degraba un mod intuitiv de a arata caile teoretice spre cele practice. Avand o linie melodica oricat de simpla o poti armoniza in multe feluri, de la cel mai simplu (doua acorduri pentru exemplul de mai sus) pana la progresii super sofisticate si jazz-istice... si care nu trebuie sa fie neaparat identice. Hai ca am obosit.

FOarte bun. Departe de Me50 cu un secol.

Si hai sa lamurim si cu modurile astea ca vorbim de ele da ne este frica sa intrebam ce si cum: Scara naturala (fara alteratii) este urmatoarea: Do Re Mi Fa Sol La Si - 7 note + octava adica do (de "sus") sau in notatie saxona: C D E F G A B(sau H in notatia veche) si C (octava) Modul Ionian: (scara majora naturala) Do Re Mi Fa Sol La Si Do Modul Dorian: Re Mi Fa Sol La Si Do Re Modul Phrygian (sau Frigian pe romaneste): Mi Fa Sol La Si Do Re Mi Fa Lydian: Fa Sol La Si Do Re Mi Fa Mixolydian: Sol La Si Do Re Mi Fa Sol Aeolian (adica Eolian - scara naturala minora): La Si DO RE MI Fa Sol La Locrian (cel mai ciudat): Si Do Re Mi Fa So La Si La astea se pot adauga (Dar aici intervin alteratii fata de notele naturale): Minor Armonic: La Si Do Re Mi Fa Sol# La Minor Melodic (la care alteratiile difera in functie de "directia" melodica): La Si Do Re Mi Fa# Sol# La - in urcare La Sol(natural) Fa(natural) Mi Re Do Si La - in coborare

Dsicutia asta s-a mai purtat pe aici pe undeva dar se poate relua. In primul rand melodia ta simpla are un mod. Acesta este determinat de tonica si de alteratiile de la cheie. Pentru modul cel mai simplu numit Do Major sau Do Ionian (C Ionian). Tonica este Do, toate notele sunt naturale (fara alteratii). Pentru fiecare nota din melodie poti construi armonia bazandu-te pe trisoane = acorduri de trei note din scala respective. Ex: pentru nota Fa (F) acordul este "Fa major" adica Fa/La/Do (F/A/C) Daca vrei sa le "colorezi" adaugi a 4 nota (adica septima- treapta 7) a 5 nota (adica treapta 9 - nona) etc... mergand din 2 in 2 (adica la intervale de terta). Majoritatea trisoanelor (acordurilor din trei note) sunt consonante, adica nu necesita o rezolvare (exista si exceptii). Acordurile consonante (care nu necesita rezolvare) din trei note, se compun din 2 terte diferite (una mare si una mica, sau invers), astfel incat intervalul dintre nota 1 si 3 este o cvinta perfecta. Exceptia (pentru Do Ionian) este acordul de treapta 7 Si/Re/Fa care are doua terte mici (intre nota 1 si trei este o cvinta micsorata) si care cere o rezolvare intr-un acord consonant. Acordurile "colorate" sunt consonante, folosindu-se foarte mult in jazz... De notat ca mai sus este vorba de constructiile de baza ale acordurilor si nu de rasturnari sau pozitii alternative. In practica poti construi multe variante ale unui acord prin repetarea (la octava) a uneia sau mai multor note din constructia de baza, sa prin omiterea unueia sau mai multor note. Iar, cum in muzica creativitate inseamna cateodata sa nu te tii dupa reguli, se folosesc foarte multe exceptii... Ideea este ca intai trebuie sa cunosti regulile foarte bine daca vrei sa fii creativ si sa faci inventii (adica sa stii ce faci atunci cand nu respecti litera cartii)...

Chiar daca folosesti chitara pentru rythm only, doza de la neck este considerata ca fiifnd doza de rythm, cea de la bridge ca fiind lead. De ce? Tonul celei de la bridge este mai bogat in medii inalte deci mai penetrant, iar al celei de neck este cu un spectru mai larg in partea de "jos". Sunt nishte denumiri conventionale. Poti face ritm si pe cea de la bridge, nu te opreste nimeni. Insa (daca nu vrei sa faci experimente, de la care iarasi nu te opreste nimeni), dozele de neck si cele de bridge sunt constructiv diferite ca sa se adapteze la conditiile fizice ale vibratiei corzii in cele doua pozitii (amplitudine si spectru de armonici diferite), asa ca este bine sa pui fiecare doza la locul ei. Cu dozele active este bine sa faci montajul cu potentiometrele livrate, iar cele vechi sa le scoti. Dozele au instructiuni precise de montaj. Daca le-ai luat la 2nd hand si nu ai instructiui, cauti pe site-ul EMG unde sunt toate variantele utilizabile.