www.rgc.ro Web analytics

Jump to content

Poezie


Guest arosulescu
 Share

Recommended Posts

Guest hermina

Everybody grab an instrument

Cause it's time to have fun

Everybody rock on

Cause it's time to please all

Let's make some music

Let's dare to show

That we can do on our own

A better place to live

 

Chorus: Let's make the guitar sound

Like something that heals every soul wound

Let's make the drum sound

Like something that can pass every bound

Let's make the piano sound

Like something from the 9th cloud

Let's make all of them sound

Like something that isn't just very loud

 

Everybody sing like no one is listening

Everybody jump like no one is watching

Let's make the other people feel like they'll never get hurt

And that their dreams will never broke

Let's make them feel like it's heaven on Earth

With every note.

 

Chorus: ...

 

 

P.S: I hope this creation it's ok... :)

Link to comment
Share on other sites

  • Replies 406
  • Created
  • Last Reply

Top Posters In This Topic

Guest Adi Sabau
It's ok, but it's not poetry... Most of the time, song lyrics just aren't poetry and don't express much emotion unless they're sang. No offense :)

 

It's OK for me too ... ... No offence ..!!!

Link to comment
Share on other sites

Guest Adi Sabau

Horil, acuma-mi fac o tema

Pentru ca sunt intr-o dilema:

Ce mama naibi-i aia schema.."

...Adic'am insusi o problema?

 

Problema mea-i legata tare

De tara asta-n care mare

Se da tiganu'- ... ntre hotare

.. (in general .. fara valoare ...!)

 

...................

 

As vrea sa plec, la batranete,

Intr-un oras din occident!

Sa simt ... c-a doua tinerete ...

Imi gadila un ligament ..!

Edited by Adi Sabau
Link to comment
Share on other sites

Guest Wanderer

Montogomeriene de ce dai tu cu degetul mare?

Ca sa folosesti aratatorul sa ne-arati pe care?

Meteneul ala macar stie ce vrea.

Dar Montgomerianul plangea.

Era negru. Nimeni nu-l intelegea.

Meteneul era alb. Nimeni nu zicea ca-i slab.

Si se trezeau aia mai vechi sa zica...multe.

Dar in viata. In grupuri. Sunt chiar femei...culte.

 

 

De ce montgomerian fiind, ma trezesc mereu albind?

De ce tu, meteneu fidel, albul meu, te pisi in el?

Ete na, ce s-a mai zis...Da' trimite-ma-n abis!!!

Meteneu cu 10 oua... Nu-ntelegi pe cel cu doua.

Ca tu esti cu multe griff-uri, nu esti negru tu in grupuri.

Tu femei si multe corzi... Dar montgomerian ai sa te rozi!!

Fii tu negru fara pana. Fii tu sarea cea din rana. Fii tu fii ce vrei sa fii.

Ai sa mori cu sange gri. Ai sa mori fara sa stii.

Noi murim cu coarda-n cap. Idiosincratic. Fara. Nici. Un. LEAC.

 

 

 

P.S. sper ca nu contine nici un cuvant obscen...e free poetry...de fapt ironic poetry...de fapt stupid poetry :) sunt facute doar la misto...

Edited by Wanderer
Link to comment
Share on other sites

Guest hermina

Fluture, fluturas

De ce nu ai al tau locas?

Inca nu scapi de ce te doare

Si de ce zbori cat mai sus

De aceea esti tot mai dus

Caci daca stai intr-o odaie

Nimeni nu-ti face o inmormantare

Dar daca nu respiri aerul de afara

Te ofilesti ca o petala murdara

 

 

Fluture, fluturas

Tu suspini ca un luntras

Pierdut pe mare

De caruia nimanui nu-i arde tare

Tu esti ca un echer plapand

De care multimii ii vine razand

Tu de ce vrei sa te inalti

Sa te eliberezi din al tau lant

De aceea esti tras cu forta

Ca sa nu ti se indeplineasca dorinta

 

 

Fluture, fluturas

Nu te lasa orbit de orice trufas

Tu zboara si roaga-te la Dumnezeu

Ca n-o sa-ti fie deloc greu

Daca tu n-o sa te lasi injosit

Si in niciun caz umilit

Poti sa zbori peste mari si oceane

Ca si pasarile calatoare

Asa ca inalta-te linistit

Pana la soarele aurit

 

P.S: Chiar daca toti vor sa-mi taie aripile eu oricum vreau sa zbor.

Link to comment
Share on other sites

...si in zona celor care studiaza numerologia ...

Bag ºi eu primul meu catren (ever), cã vãd cã e la modã.

 

Cifra opt e bogãție,

Nimic extraordinar,

Despre numerologie,

Vorbim dac-avem habar.

 

2008, în numerologie,

Face zece-n suma lui,

Zece-i unu, ioc analogie,

Cã pe zero nu-l mai pui.

 

Georgia numerologic,

8 înseamnã de adun,

Literele-i luate logic,

Multe lucruri mie-mi spun.

 

Dar mai e o țarã-n lume

Cu aceeaºi 8-mania.

Nu, chiar nu sunt pus pe glume

Este-a noastrã România.

 

Biblia nimic nu spune,

Nostradamus parc-o zis,

Rasa galbenã rãmâne,

Sã rãmânem noi la scris

 

Cât despre olimpiadã,

Nu ºtiu, io îs pe Rarãu,

De era bereriadã,

Aur lua Adi Sabãu.

 

PS: hai noroc Adi ºi s-avem pohtã la bere, palinka sau ce-om mai gãsi :)

Link to comment
Share on other sites

Guest hermina
Fluturas,

Aaaaah

ce te-as! :) ))))

prinde

sa-ti dai drumu

 

 

Vreau sa zbor, dar spre inaltimi

Cred ca inceputurile fiecaruia au fost grele. :)

Link to comment
Share on other sites

Guest hermina

De-am vrut capul sa-l ridic

Mi-a turnat altul pamant

Si poate...nu se stie

Am propriul cer pe sub pamant

Si ar trebui pe altii sa-i conving

Sa vina-n cerul meu de sub pamant.

 

 

Si sunt sigura ca toti de aici

Ati simtit ce simt si eu

Si ati suferit ce sufar eu

De aceea tuturor va doresc

Ce-mi doresc eu. :)

Link to comment
Share on other sites

Cat de naiv si singur plec..

 

Prea repede pare ca vine totul,

Prea batran si prea singur

M-ai invatat sa fiu.

Prea trist si acum

Prea injumatatit de tine?

 

In loc de zambete, imi ceri roua ochiului

In loc de vis...ma cauti in buzunare de cativa lei.

Atat de departe de tine ma alungi,

Atat de bine stii sa ma pierzi,

Ca mana-mi, ramane intinsa doar catre Cer...

 

Ma sting...

Incet.

Ma pierd.

In cararea ce m-a adus la tine,

M-ai asezat bolnav.

Pe sant?

 

Mi-am atarnat in cui simfonia

Si ma opintesc tot,

Ca sa iti respir.

Iar tu...razi.

Stii tot...

 

Ai talmacit la masa negotului

Clipele mele, si acum razi.

Nu iti mai pasa.

De mine, nu mai vrei sa stii nimic!

Cutezatoare, imi alungi steaua mea de sus

Din bucuria renasterii celei noi o scuipi

In mocirla neputintei bolnave,

 

Atat de sigur ma stringi,

Atat de atent, ma apesi...

Ca nici nodul lacrimilor mele,

Nu mai rasare...

 

Singuratatea, vecinã trainica a clipei mele efemere

O bucuri in fiece ceas.

O ingadui in spectacolul uciderii mele?

Tu!

Intalnirea mea mortala.

Tu! Nepretuita,

Tu...

Ma vinzi la colt de strada

Celui ce stie lingusirea...

Celui mort, ce te adora,

Necunoscandu-ti graba de a pleca

 

Ai sa razi si fara mine.

Ai sa dansezi, valsul vantului cu altul...

Ai sa il inveti sa te iubeasca, macar cat sa il usture

Fiecare gand departe, de inima-ti plina de Lumina.

 

In noaptea ce miroase a tei si stele,

Ai sa ingadui altuia,

Sa te atinga,

Clipa lui de vise...

 

Ai sa privesti cu ochii mari, uimiti

Cat de naiv, te va imbratisa in noaptea lui, amara.

 

Heii, ma lasi cu herghelia mea de caii verzi

Ce mi-au umplut odaia,

Si ma inveti sa mor,

Cu dor de tine, tu,

 

 

Viata mea draga...

 

 

Versuri dedicate colegei mele, tinara si talentata actrita Simona Popescu aflata acum aproape de despartirea de viata.

Simona Popescu are nevoie urgent de un transplant de ficat.

 

Ne vom revedea curand!

Mai puternici,

Mai intelepti...

Edited by Atelierul
Link to comment
Share on other sites

Guest Bl0nd1n@.

NECUNOSCUT

 

Trecand pe o poteca de sticla aurita,

Pe-un drum necunoscut de cristal,

Am observat o fiinta albastrita,

 Si am trecut pe langa ea brutal.

 

Nu o cunosc, nu ma cunoaste,

Dar parca tot o am in minte,

Era asemeni unei broaste,

Venita parca din morminte.

 

Cu ochii negrii si patrunzatori,

Cu nasul verde ce-i tinea de scut

Ma privea discret si plina de fiori,

Eram ceva necunoscut.

Link to comment
Share on other sites

Guest arosulescu
Cat de naiv si singur plec..

 

Prea repede pare ca vine totul,

Prea batran si prea singur

M-ai invatat sa fiu.

Prea trist si acum

Prea injumatatit de tine?

 

In loc de zambete, imi ceri roua ochiului

In loc de vis...ma cauti in buzunare de cativa lei.

Atat de departe de tine ma alungi,

Atat de bine stii sa ma pierzi,

Ca mana-mi, ramane intinsa doar catre Cer...

 

Ma sting...

Incet.

Ma pierd.

In cararea ce m-a adus la tine,

M-ai asezat bolnav.

Pe sant?

 

Mi-am atarnat in cui simfonia

Si ma opintesc tot,

Ca sa iti respir.

Iar tu...razi.

Stii tot...

 

Ai talmacit la masa negotului

Clipele mele, si acum razi.

Nu iti mai pasa.

De mine, nu mai vrei sa stii nimic!

Cutezatoare, imi alungi steaua mea de sus

Din bucuria renasterii celei noi o scuipi

In mocirla neputintei bolnave,

 

Atat de sigur ma stringi,

Atat de atent, ma apesi...

Ca nici nodul lacrimilor mele,

Nu mai rasare...

 

Singuratatea, vecinã trainica a clipei mele efemere

O bucuri in fiece ceas.

O ingadui in spectacolul uciderii mele?

Tu!

Intalnirea mea mortala.

Tu! Nepretuita,

Tu...

Ma vinzi la colt de strada

Celui ce stie lingusirea...

Celui mort, ce te adora,

Necunoscandu-ti graba de a pleca

 

Ai sa razi si fara mine.

Ai sa dansezi, valsul vantului cu altul...

Ai sa il inveti sa te iubeasca, macar cat sa il usture

Fiecare gand departe, de inima-ti plina de Lumina.

 

In noaptea ce miroase a tei si stele,

Ai sa ingadui altuia,

Sa te atinga,

Clipa lui de vise...

 

Ai sa privesti cu ochii mari, uimiti

Cat de naiv, te va imbratisa in noaptea lui, amara.

 

Heii, ma lasi cu herghelia mea de caii verzi

Ce mi-au umplut odaia,

Si ma inveti sa mor,

Cu dor de tine, tu,

 

 

Viata mea draga...

 

 

Versuri dedicate colegei mele, tinara si talentata actrita Simona Popescu aflata acum aproape de despartirea de viata.

Simona Popescu are nevoie urgent de un transplant de ficat.

 

Ne vom revedea curand!

Mai puternici,

Mai intelepti...

 

 

Foarte frumos actul tau de creatie si un gest pe masura....

Link to comment
Share on other sites

Ok, sa mai improspatam topicul...

Textul urmator l-am scris cu ceva timp in urma dar de curand am mai modificat putin la el si cred ca o sa-l las asa.

Ca de obicei, comentariile sunt binevenite.

 

primãvarã

 

la margine de drum, pe pajiºtea de-un verde închis

ce-i încã liniºtitã, îmi place sã plutesc ore în ºir, întins,

cu ochii-n zare, privind oraºul ce se-ndepãrteazã, corabie

rãnitã, care m-a pierdut acum, în rouã, apã, mare.

iarba care strãluceºte-n soare e întocmai ca sclipirea

suprafeței neregulate a valurilor care vin încet spre

țãrm, niciodatã agitate parcã.

“nu va fi furtunã” îmi ºoptesc lovindu-mã încet

sub forma unor adieri uºoare de vânt rece…

 

cu gândul unei priviri care-mi lipseºte, a unui glas sau a

vreunui vis sau altui soare, m-am scufundat pentru o ultimã

datã-n iarbã, am mai privit odatã soarele din ce în ce mai palid,

iar pãsãrile au început sã-mi fie pleoape, m-au înțeles într-un sfârºit,

ºi mi-l întunecau, am adormit sau poate am murit.

 

pânã la urmã a fost furtunã, iar ele au cãzut.

 

 

Horia Chr

Link to comment
Share on other sites

Guest zaramoth

numai poezii nu mai erau pe forum :) si totusi nu pare o idee rea....poate ca si Eminescu canta rock la electrica :) mai sti...

PS:O sa ma chinui si io...sa vad ce iese :)

Link to comment
Share on other sites

Guest hermina

You know that you can control your own world

Only with a magic wand?

And that you can heal yourself

By just writing nothing else

That you feel in verses

And that also you can create everything you want

By using a simple instrument

Which can do miracles

By just being used to show

On the paper of snow

The ideas of your mind,

The dream you want to describe.

 

Every word you write

Brings life

And everything you imagine

Shapes your feeling

Just dare

to create

Your own dream.

Link to comment
Share on other sites

Guest Wanderer

Alas...Montogomerian..I have renounced.

Renouced my title. It is lost.

Trough shades of green and gray of smoke,

Gray my hair and conscience broke.

What could you metheneeans ever expand?

Other than your striking, blowing, lethal hands?

I have seen your other face, glancing at me full of grace

while you seek to overrun my task of exposing you, breaking your mask.

Alas...I have come to rhyme..I have come to loath the time that i will spend in denial of your deeds, although trying pitiful to breathe.

But when walls shall overcome all your dreams and overrun your wishes and deceit your days... You will see my metheneeans... Conscience is misterious...But not in many ways...

I will crawl under my stone, thus inhabiting the bones of what i should not become...But you my metheneeans...Shall observe that nonetheless...Conscience has a heavy price...I paid mine...Now it's your adress...

Link to comment
Share on other sites

Notorietate

 

nascut chiar de o viata pe pamant

azi am ajuns sa fiu ce sunt

si auzind ca pot sa fiu ce nu-s

incep direct a fi de sus

 

ca soarele care topeste tot

zabala calului din bot

ca luna care bate campul

ca verbul lumilor cuvantul

 

traind in timpul lui acum

fumez din pipe pacea zum

si trag in piept doar viitor

legand siret peste picior

 

legand sireturi in istorie

muzeu al omului de rand

sefeu al omului in glorie

ce sta in capul unui gand

 

parabole or fi destule

si parte va voi da din ele

dar de la usa casei mele

va dau doar flori ba boule!

 

P.S. Astept provincia!

Edited by apocalipsa
Link to comment
Share on other sites

Guest u_morphine

PICATRIX

 

 

Amețitoare vinã e cea care-l apasã,

 

Îl bântuie cu silã, cu spaimã ºi angoasã,

 

De tine-i aminteºte, de sine nu-i mai pasã...

 

 

 

De s-ar uita în miez de zbor,

 

Fãrã sã-ºi uite capu-n nori,

 

Va ºti cã noru-i trecãtor

 

ªi cã puterea-i vine de la sori...

 

 

 

Nedemnã de Naturã, aceastã creaturã!

 

Se zbate fãrã noimã, e jalnicã, obscurã!

 

Naivã sã mai creadã în acte de bravurã!

 

 

 

Otrava ºi sângele albastru din nobilele-i vine,

 

Combinã masochismul cu dragostea de sine,

 

Grotescul cu parada de habitudini fine...

 

 

 

Iar tu de-ai obosit sã te priveºti în vid,

 

Udând cu lacrimi rid cu rid,

 

De vezi cumva acel afect defunct,

 

De înțelegi cumva ºi adevãrul lui disjunct,

 

Cã e vocabulã sau contrapunct,

 

Vei ºti de ai avut cu el destin conjunct.

 

Bogdan

 

P.S. La mulți ani, Cyfer! În caz cã mai apari pe topicul cu poezii... :)

Link to comment
Share on other sites

Guest Anca Pavel

Secret

 

Þin în suflet un secret,

Fãrã sã am nici un regret.

 

E ca o floare într-o carte,

E ca un soare,

Ce nu-i departe.

 

Þin în suflet un secret,

Primãveri ce nu mai trec.

 

Sunt ca raze de speranțã,

Sunt ca aripi

Ce mã înalțã.

 

Îți spun toate astea în secret,

Ca sã iubesc,

Fãrã regret.

 

Anca Pavel

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...
Guest u_morphine

IRONIE ªI AUTOIRONIE

 

 

 

Hop ºi eu, alt ipocrit,

 

Personaj cam insolit,

 

Poate ºi eu v-am jignit?!

 

Sunt ceva mai ramolit…

 

 

 

Pot da lecții gratuit,

 

Ca agent acoperit,

 

Disident sau acolit,

 

Pe aici “m-am rãtãcit”…

 

 

 

Stau la pândã, “muºc de cur”,

 

Dau din clanțã-n abajur,

 

În loc sã învãț sã fur,

 

Meserie clar-obscur,

 

De la grei de bun augur.

 

 

 

Cum la corzi sunt imatur,

 

Mai bine dau tur-retur,

 

Prin Osetii sau Darfur:

 

Pacea va prinde contur!

 

Voi combate foarte dur,

 

Genocidul prematur!

 

 

 

Am primit Una în plex,

 

Nostra dura lex, sed lex,

 

De-am tot cãutat prin DEX,

 

De la simplu la complex,

 

Sensul gestului reflex,

 

Ca sã nu rãmân perplex.

 

:)

 

Bogdan

Link to comment
Share on other sites

Guest u_morphine
Mulțumesc mult Bogdan! :)

Nu, nu vreau sã-ți intru-n grații,

Dar lucrez cu informații,

ªi-am aflat întâmplãtor,

De la un admirator,

Cã ºi astãzi celebrezi,

7 ani aniversezi,

De când ți-a fost dat sã vezi,

Numele în care crezi.

ªi mult timp sã-l Vlãduieºti,

Cu viu interes sã-l creºti,

La Mulți Ani sã-l tot iubeºti!

Bogdan

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

si acum sa trecem de la pipaieli la lucruri serioase, de la pupat direct la lins...:

 

L-a inchis la loc, pe un scaunel

 

intr-o seara lupului i se facu sete

brusc deschise frigiderul

dar vazand ca n-are ghete

l-a inchis la loc

 

intr-o noapte lupului i se facu foame

brusc deschise frigiderul

dar vazand aeroplane

l-a inchis la loc

 

dimineata lupului i se facu viata

brusc deschise frigiderul

dar fiind cam tras la fata

l-a inchis la loc

 

si vazand ca nu sunt fete

sa le-ndragosteasca

se-aseza-n bucatarie pe un scaunel

si pentru-ca era iarna mai bau ceva feteasca

si muri putin

nitel

pe un scaunel

 

29.11.2001

 

P.S.

Astept asteptarea!

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

La moartea unui rocker

 

Tacand, ne-am dat deoparte

Cu lacrimi furis ascunse in suflete

Ne-am ingropat cantecul si dorurile…

 

Nu am uitat nicicand sa iubim si sa cantam

Dar de acum toate le-am ascuns doar pentru cei ce vor veni,

Caci cei de acum ne vor asa reci si goi.

 

Nicicand nu am uitat cine suntem si de unde venim,

Dar si asta am pus-o in glotul tarii

Parjolit de focul uitarii…

Si ne urcam iar muntii proprilor noastre visuri,

Uitand de ura ce va biruit firea

 

Ne recunoastem doar dintr-o privire,

Ne tradeaza ochii ce lasa sa cada o lacrima

In fiecare mormant de frate pierdut…

 

Ne nastem doar in cei ce au fost si in cei ce vin

Pierduti de parinti si ingropandu-ne frati

Aducem slava lui Dumnezu si cantand, murim...

 

Murim, asa simplu

Asa cum trecem si pe la voi cateodata,

Sperand sa ne auziti si sa va gasiti dorurile

Dupa care uitati si sa aprindeti lumanarile.

 

Iar de acum, straini de toti, flamanzi dupa timpul infint...

In goana noastra nebuna dupa vant,

Va plangem si pe voi in ceas tacut,

La fel ca pe un frate ce-am pierdut…

 

Cu mintile intregi ramase cand prapadul firea si-a intins,

De-i moarte noaptea care va sa vie, zambiti macar acum…

 

Ca voi sa nu platiti...unul de-al nostru moare!

 

Si asa in Lumi diferite o ducem, Prapastia ce ati pus-o intre Noi...

Ingenunchind ne alungam durerea

Parinte Sfinte lasa-ne deoparte...

Ne vom intoarce chiar si tacand din moarte,

Noi…

 

In Memoriam Radu C. Vurtejanu decedat la varsta de 22 de ani.

Link to comment
Share on other sites

Punct de inflexiune

 

Un soricel imbracat in meduza

Castraveciori bulgaresti atarna

In acvariul cu lumina difuza

In care pluteai dumneata

 

Era mic soricelul, dar cu sufletul mare

Tinea la distanta sictirul

Si poate si tirul unui turc ce tocmai trecea pe sosea

In timp ce era calcat de un tir al carui sofer chiar turcul era

 

Si vazand soricelul ca nici vremea sub limba

Sa ramana albastra nu poate, mai mult de un ceas

Se-ndrepta catre usa, introduse o fisa

Si vorbi cu portarul, ce-i drept cu iubire in glas

 

21.X.2001

 

P.S. - rog critica literara sa nu se abtina... :)

Edited by apocalipsa
Link to comment
Share on other sites

daca scoti a doua strofa, e o reverie super misto

expunerea paradoxului nu se incadreaza, insa, in caracterul unitar al constructiei stilistice a celorlalte doua strofe, constituind un derapaj care este, in mod absolut evident, neintentionat.

ce zici?

 

 

perfect de acord :) insa e facuta la plezneala, tocmai pentru a demonstra ca geniul nu are limite:))))))))) :)

Edited by apocalipsa
Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

  • Recently Browsing   0 members

    • No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...

Important Information

"This site uses cookies. By continuing to browse the site you are agreeing to our use of cookies.