www.rgc.ro Web analytics

Jump to content

Eric Clapton


Guest
 Share

Recommended Posts

Singurul moment din cariera lui Clapton ce-mi place este cel cu CREAM. Restul: Yardbirds, J.Mayall sau cariera solo mi se par mediocre fata de nivelul atins cu CREAM.

 

 

Voua cum va place Clapton: cu crema sau fara? :)

Link to comment
Share on other sites

Guest Baumwolle
What do a cup of coffee and Eric Clapton have in common?

 

They both suck without Cream...

 

Lasand gluma la o parte, sunt de parere ca si momentul Bluesbreakers este unul foarte valoros din punct de vedere muzical. Aceia au fost anii in care Clapton si-a capatat statutul de zeu printre pamanteni si a revolutionat standardele din domeniu. Cream a fost de o alta factura, chiar daca inradacinata tot in blues. Cream nu era o trupa, ci un balaur cu trei capete, cum frumos spunea un anume jurnalist de pe la noi. Eu unul sunt de parere ca Jack Bruce a insemnat mai mult pentru Cream decat Clapton. Nu uita insa de Derek and the Dominos!

 

In ceea ce priveste cariera solo, poate fi, desigur, privita ca un regres, Eric preferand mai degraba sa recicleze decat sa creeze, insa a facut-o foarte bine si a facut blues-ul mult mai accesibil, mai putin elitist si mai mult radio-friendly. Cariera solo a lui Clapton ar putea fi definita ca inconstanta si zbuciumata, ca si viata sa. Sunt si secvente pop care, pentru un impatimit Cream si Dominos pot fi considerate jenante, insa sunt si cantece bune, foarte bune. Iti recomand albumul From the Cradle, este dovada clara ca, in ciuda albumelor care preziceau altceva, Clapton inca poate sa cante blues.

 

In concluzie, indiferent de suisurile si coborasurile carierei sale, Clapton ramane un mare chitarist .

Link to comment
Share on other sites

Pentru mine, cea mai tare perioada e cea cu John Mayall, albumul din 1966, Bluesbreakers with Eric Clapton.

S-a intamplat ceva cu el atunci. Albumul respectiv a fost fundatia pentru intreaga lui cariera. Nu degeaba s-a scris pe ziduri ca e "God". Ce a urmat a fost sa isi cultive si sa isi cosmetizeze stilul in diverse formule... din ce in ce mai comerciale din pacate.

 

Are totusi un album fantastic scos in 2000 cu BB King, se numeste Riding With The King. Dialogul cu BB King scoate ce-i mai bun din Clapton si la voce si la chitara.

Link to comment
Share on other sites

Singurul moment din cariera lui Clapton ce-mi place este cel cu CREAM. Restul: Yardbirds, J.Mayall sau cariera solo mi se par mediocre fata de nivelul atins cu CREAM.

 

 

Voua cum va place Clapton: cu crema sau fara? :)

 

Clapton este un bluesman , cu cativa chitaristi contemporani a introdus bluesul in mainstream si atat este destul ..

 

compozitor bun , face muzica mai catre feeling-ul , de blues , suna a easylistening dar are esenta si radacini puternice in blues.

 

in CREAM intre cei doi jazz-ist el a fost partea de ceva "nou" , cei doi au folosit talentul lui Clapton pentru a crea una din primele trupe de fussion din lume , poate sau chiar este prima trupa de jazzrock din lume sau blues-jazz , sau R&B Jazz , doar ei stiu caci pana la ei alti nu prea erau .

 

Un mare impact asupra lor la avut Hendrix care la fel canta ceva absolut nou si nu a tinut cont de "mainstream" . Hendrix cat si Cream cred ca au cazut prada chiar rezistentei intereselor producatorilor , le au cam stricat afacerile , nu le mai functiona "planul cincinal " si au facut totul ca sa-i scoata pe acesti inovatori din circuit .

 

pare-se ca Clapton dupa revenire cu Rainbow Concert s-a apucat sa calce pe calea batatorita si probabil oferita de producatori..

 

Intr-adevar si eu zic ca totusi un album solo cu chitara fara voce ar fi trebuit sa scoata , altfel ramane chitaristul de la CREAM.

 

Chestia cu vocea nu ma incalzeste , stilul cel mai bun vocalist dintre chitaristi sau cel mai bun chitarist intre vocalisti.

 

dar ramane vestit ca si chitaristul de la CREAM , iar activitatea de dupa cu muzica mai comerciala i-a adus faima mondiala ,altfel cum spune si Clapton ramanea idolul chitaristilor de "camera".

Edited by karpi
Link to comment
Share on other sites

Guest Raskolnikov

Am citit acum 2 zile un interviu interesant cu E. Clapton si JJ Cale. Cei 2 au scos recent un album The Road to Escondido. JJ Cale este cel care a compus After Midnight, Cocaine si alte bucati pe care Clapton le-a preluat. Clapton a fost influentat de muzica lui Cale care este un fel de country rock, muzica cantata in Tusla America. Clapton de altfel a avut in trupa multi muzicieni din Tusla la un moment dat. Deci probabil unora dintre noi nu ne place prea mult muzica country si nu apreciam perioada in care Clapton a fost influentat de ea. Dar este un punct de vedere, Clapton nu a fost mai slab ca si chitarist si probabil a castigat foarte multi fani din zona country.

 

Totusi cum spunea Karpi, Clapton este bluesman. Spunea aici ca daca el nu vede structura de blues intr-o piesa - nu o canta. La un moment dat trebuia sa cante in duet cu Barabara Streisand. "Well Barbara wants to sing that". Clapton: "Well, bye all".

 

Despre Cream spune - ca e greu sa canti intr-un trio, se muceste mai mult si la acea vreme canta intr-o maniera maniaca ceea ce nu ar mai face acum. Iar tipul de la revista: it's funny thow, foarte multi si-au bazat stilul pe acea perioada.

 

Depre reuniunea Cream - a fost bine la inceput in Anglia, dar apoi in America au mers pentru bani si a trebuit sa cante mai mult decat era prevazut, ceea ce la obosit, insa a facut-o mai mult pentru Ginger care avea probleme financiare.

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

  • Recently Browsing   0 members

    • No registered users viewing this page.
×
×
  • Create New...

Important Information

"This site uses cookies. By continuing to browse the site you are agreeing to our use of cookies.