Doctor X

Doar 60 de bucãți pentru București: http://forums.rgc.ro/index.php?s=&show...st&p=303790

Pai daca fretboard-ul nu e lacuit, intra uleiul in lemn cu tot cu jeg.

He he. Mai e un avantaj: ziua mea e cu 3 zile înainte de ziua ei, așa ca dãm împreunã de bãut.

Puștiulicã, dupã ce vei rãspunde la întrebãrile pe care ți le-am pus mai devreme, poate mã voi obosi sã-ți rãspund și eu. PS: Poți sã-mi rãspunzi și prin PM, în cazul în care vrei sã folosești un limbaj pentru care poți sã-ți iei warn.

1. De unde ideea cu 006 Deluxe mãsluitã? Ce-i aia? Cum nu existã? Dacã un model nu se mai fabricã nu înseamnã cã acel model nu existã. În al doilea rând 006 Deluxe nu face obiectul discuției. 2. Unde se manufactureazã modelul Peavey Rotor? 3. Mã îndoiesc la partea cu dozele. Ne spui și nouã cum ai ajuns la concluzia asta? Ai pus un Invader pe un Peavey Rotor și ai fãcut comparații cu alte chitare cu Invader sau nu știm noi? 4. Peavey au început ca și constructori de amplificatoare și electronice și prin asta sunt recunoscuți și acum. Singura chitarã Peavey pe care aș cumpãra-o la orice orã este Wolfgang, dar în cazul ãsta EVH a avut un cuvânt greu de spus. Peavey s-a înființat în 1965, Schecter în 1976. În schimb Schecter sunt specializați aproape exclusiv pe instrumente muzicale, nu pe electronice. Nu-s avocatul Schecter aici, deși posed o chitarã a acestui producãtor, dar domnul de mai sus dovedește încã o datã cã habar n-are despre ce e vorba în propoziție Later: Seria Diamond de la Schecter nu-i singura, ci e cea produsã în masã. Dacã vreți sã vedeți și altele, bãgați un ochi aici.

Pentru mine realitatea e foarte simplã: sãrbãtoresc pe 14 februarie, dar nu ziua îndrãgostiților ci ziua de naștere a nevestei.

Mda, topic început în decembrie 2006... Probabil madalin a vrut sã spunã: "Am gãsit un grosmann, aratã bine, am probat-o, dar nu prea ține acordajul. Da' io tot vreau s-o cumpãr, așa cã e musai sã-i schimb cheițele."

Bravos, bre! Mai bagã!

De Dragobete am auzit prima oarã atunci când a apãrut Valentine's Day la noi. Nu prea cred cã existã pe acest forum persoane care sãrbãtoreau Dragobetele înainte de acel moment, așa cã nu mã mai luați cu sãrbãtori românești, uitate în vreun sãtuc din creierii munților, de care ne aducem aminte doar când trebuie sã ne opunem invaziei americane. Țapinarii și-au gãsit doar un motiv sã tragã un turneu și-atât. Pãrerea mea...

Victor Wooten poate sã aleagã ce vrea muºchiu' domniei sale, pentru cã îºi permite ºi meritã. Vânzãtorii ar trebui sã încerce sã afle ce ar alege potențialii clienți.

Sã vã mai zic ceva: licențele de concesiune pentru explorare sau exploatare sunt SECRETE DE SERVICIU, nu-s publice. Boc cicã ar vrea sã declasifice actul adițional dintre ANRM și Midia, dar s-ar putea sã dea peste altceva: mie nu mi-e clar cum de nu s-a pus în evidențã un zãcãmânt în cele douã perimetre, deși s-a început explorarea încã din 1997! S-ar putea ca Boc sã aibã surpriza sã afle cã licența respectivã a fost prelungitã fãrã motiv și cã toate companiile care au explorat acele perimetre n-au gãsit nimic!

Așa, si? Mã Junkie, tu n-ai opinii proprii? Trebe neapãrat sã-mi dai cu citate de pe site-uri? De unde știi cã ãia nu mãnâncã rahat acolo? A citit cineva actul ãla adițional? Contractul respectiv nu se încheie cu Sterling Resources Ltd., ci cu filiala din România, adicã Midia Resources SRL, cã de-aia te obligã statu' sã ai filialã. Io ce-am vorbit pânã acu'?

Iar dezinformare... 1. Pentru a putea sã desfãșoare o activitate de explorare/exploatare în România, o companie din strãinãtate e obligatã prin lege sã aibã o sucursalã la noi. "Vorbim de o firmã deținutã de o companie canadianã, dar care a fost înființatã de curând în România ºi nu are activitate. Midia Resources, firma despre care oficialii Agenției pentru Resurse Minerale au declarat cã va deveni al treilea mare jucãtor de pe piața internã de gaze, a fost înființatã în 2007 cu un capital social minim de 200 de lei. Din datele Registrului Comerțului, compania nu a avut niciodatã angajați, administratori sau vreo cifrã de afaceri. Midia Resources este deținutã de canadienii de la Sterling Resources." Deci, Midia Resources este filiala Sterling Resources în România. O societate comercialã cred cã nu se poate înființa fãrã a avea un administrator. O filialã nu trebuie sã aibã neapãrat angajați sau activitate în Ro, dacã toate contractele se desfãșoarã prin firma mamã. 2. Se confundã termenul geologic de "offshore" (zãcãmãnt de petrol offshore = zãcãmânt în platoul continental) cu cel financiar. 3. Explorare înseamnã cercetare, oameni buni. Se bagã bani și nu se scoate nimic. Dacã dîn urma explorãrii se definește un zãcãmânt, abia atunci începi sã-ți scoți pârleala. Și cum explorarea de obicei costã enorm, mai ales în cazul petrolului, profitul s-ar putea sã iasã dupã vreo 10 ani de la începerea exploatãrii. 4. Cã Sterling a semnat un contract cu Rompetrol pentru "analiza datelor geologo-tehnice", nu înseamnã o asociere cu Patriciu, ci doar o prestare de servicii: Rompetrol are probabil anumite facilitãți (laboratoare specializate, consultanți, etc.) și va analiza probele/datele culese de Sterling, contra cost binențeles. Punct. Nu ar trebui sã se discute public, pe un post de televiziune, subiecte de genul ãsta fãrã specialiști. Cu tot respectul, Realitatea habar n-are despre ce e vorba, dacã s-a ajuns la concluziile din articolul respectiv.

Nu se schimbã nimic. E doar o oportunitate pentru investitori din domeniul petrolului și, deci, ceva bãnuți în plus la buget. Și ceva mai mult bacșiș în buzunarele cui trebuie. Naționaliștii deja urlã cã iar "ne vindem țara" acordând licențe de explorare în platoul continental unor companii de-afarã, dar nu pricep cã statul român nu își permite sã cheltuiascã din buget sute de milioane de dolari pentru o explorare care nu duce întotdeauna la exploatare. Așa cã îi lasã pe alții care-și permit sã-și asume riscul în domeniul ãsta (foarte ridicat, de altfel) și se mulțumește cu banii din redevențe, în cazul în care explorarea are succes și se trece la exploatare. În concluzie, faptul cã am câștigat la Haga drepturi economice asupra unei bucãți din platoul continental al Mãrii Negre nu are nici o implicație în politica energeticã a României pentru simplul fapt cã nu statul român va exploata posibilele resurse din respectiva zonã.

Imi place. Toatã lumea zice sã nu dai cu ulei de lamâie pe maple fretboard, tu dai. Și pentru corp de folosește polish, damn it! Sãracu' strat!

De acord cu prima afirmație. Cu a doua... mã mai gândesc. Nu vorbiți despre cum se face exploatarea dacã habar n-aveți! Nici mãcar nu conteazã cine va exploata. Șpãgi se pot da pentru obținerea și pãstrarea concesiunii; comisioane nu prea, pentru cã nu existã.

Nu existã parteneriat cu statul pentru exploatarea petrolului (decât poate dacã va ajunge sã exploateze Petromul). Ce se va întâmpla în continuare? Agenția guvernamentalã, care se ocupã de treaba asta (în spețã, agenția naționalã pentru resurse minerale), va scoate la ofertã publicã perimetre de maxim 1000 km pãtrați, pentru explorare. Permisele de explorare au durata de maxim 3 ani, fãrã posibilitate de prelungire, și se acordã prin (citez) "apel public de oferte". Poate participa orice companie care îndeplinește anumite condiții (capacitate tehnicã, financiarã, etc.) și de obicei câștigã cel care propune programul de explorare cel mai costisitor. Dupã explorare, în cazul în care s-a conturat un zãcãmânt, se încheie un acord petrolier în vederea exploatãrii, care poate avea o duratã de maxim 30 de ani, cu posibilitatea de prelungire cu încã 15 ani. Eh, în cazul în care concesiunea va fi câștigatã de o companie privatã, statul nu va avea parte nici mãcar de un baril de petrol brut din ce exploateazã respectiva companie. În schimb, va bãga la buget o redevențã care variazã de la 3,5% la 13,5% din valoarea producției brute, redevențã care se calculeazã în funcție de volumul exploatat anual. Plus redevențe și taxe pentru transportul petrolului prin sistemul național de transport. Deci, în concluzie, companiile iau petrolul, statul ia taxe. Totuși, e posibil ca prețul cu care statul va intenționa sã cumpere petrol de la respectivele companii sã fie mai mic decât cel pentru petrolul de import, datoritã costului de transport mai redus și a unor facilitãți de transport, încãrcare sau înmagazinare pe care statul poate sã le acorde companiilor petroliere. Pãrerea mea...

He he... Nici nu-ți dai seama ce victorie moralã ar fi fost sã smulgem înapoi o palmã de pãmânt de la ruși.

Vezi mai sus... (iar nu vã documentați! )

A fost o replicã la modul tãu mai puțin inteligent/inteligibil de a comenta. Postul tãu a fost doar o rãzbunare de doi lei vechi, fãrã nici o intenție de a comenta evenimentul, ci doar de a împroșca cu noroi o trupã cu istorie și cu o comunitate foarte închegatã de fani. Puteai sã te exprimi mai elegant sau mãcar mai corect, dar ai ales sã dai cu bâta-n baltã. Ghinion...

"Insula Serpilor, situata in Marea Neagra, a devenit parte din Ucraina in urma Acordului de la Paris din 1947, dupa anexarea Basarabiei la Uniunea Sovietica." Sloby, las-o jos cã mãcãne! Iar comentați fãrã sã citiți? Insula aparține Ucrainei. E vorba doar despre delimitarea platoului continental și a zonei economice exclusive a României și Ucrainei, nu de apartenența Insulei Șerpilor la unul din cele douã state.

Clar! Death and grind rullllzzz!

Ele n-au nici o vinã, sãrãcuțele, dar sunt cu patru în plus. Iar atitudinea (falsã) nu-i de ajuns pentru a se autointitula trupã rock.

Nu te enerva. Dacã-i pui 707, care crezi cã o sã fie diferența dintre un Schecter Hellraiser 7 cu aceleași doze EMG și Ibanez?

OK, rectific: "Pregãtește-te sã nu-ți profesezi meseria!". E mai bine?