mirceab

Cred cã efectul de compresie poate fi util inclusiv pentru repetiții "în casã" (ca orice "pedalã" care aduce noi nuanțe sunetului). În situațiile "casnice" când amplificatorul este unul solid-state, efectul de compresie interpus dupã chitarã poate aduce sunetului rezultat la ieºire un surprinzãtor feeling de amplificator cu lãmpi.

Îi rog pe cei care mai ºtiu câte ceva despre activitatea/existența trupei rock CANNABIS din Iaºi sã "cotizeze" cu informații. (Personal, consider cã CD-ul lor "CANNABIS LIGHTS" este cel mai muzical album rock apãrut de dupã 1989. Iar membrii trupei dovedeau mult potențial.) Pe albumul lor din 2002 figureazã urmãtoarea componențã: _ Ciprian Vaideanu - voce _ Mihai Musceleanu - chitarã _ Dan Spânu - bass/voce _ Cristian Gârlea - claviaturi _ Debo - tobe/voce Trupa mai existã/activeazã? A mai scos ceva? Sau mãcar membri ei mai sunt activi muzical?

Vã semnalez o povestire interesantã, despre o trupã de rock, apãrutã în "Almanahul Estival SF" editat de cenaclul SF Helion Timiºoara în 2007 (www.arsfan.ro). "Zburdãlniciile Euterpei" este o povestire despre trãirile/relațiile unor rockeri ºi despre inspirația ce o au în compunerea de muzicã. (Povestirea se aflã la paginile 142-147 ale almanahului.) Citez: "Almanahul science fiction estival 2007 este structurat pe traditionalele sectiuni de fandom: - ipoteze extraordinare, - lumea romaneasca, - selectie Helion, - mapamond, - umor, - fenomenul OZN. Semneaza, in acest numar (in ordinea aparitiei): Constantin Cozmiuc, Ovidiu Petcu, Mircea Oprita, Rudi Kvala, Romulus Barbulescu si George Anania, Gheorghe Sasarman, Andrei Graceff, Victor Martin, Laurentiu Nistorescu, Mircea Badut, Costel Babos, Romulus Popovici, Cristian N. Ghinea, Lucian Vasile Szabo, Marcel Luca, Ovidiu Pecican, Mihai Alexandru, George R. Martin, Valentin Iordache, Marian Mirescu, Traian Urdea, Robert Simon, Sorin Anghel, Adrian Bancu, Florin Sarbu. Redactor sef - Cornel Secu, redactor sef adjunct - Florin Leodor Danila. Pentru contact/comenzi: E-mail: helion@arsfan.ro http://www.arsfan.ro/contact.php Str. Corbului nr. 6, Timisoara Telefon: 0256/214805, 0356/102018 Fax: 0256/214805" P.S. Dacã nu agreați apriori literatura SF nu ºtiu dacã se meritã sã dați cei 15 RON (sau 12 RON din anumite surse) pe almanah doar pentru una bucatã povestire "muzicalã".

Am uitat sã spun cã ambele pedale au ieºiere stereo (compusã din douã ieºiri monofonice cu jack de 1/4") ºi cã asigurã efect de tip "ping-pong" când se cupleazã la aceasta douã amplificatoare (sunetul repetat la un moment data se genereazã pe canalul opus celui anterior). În privința materialului carcasei: mie mi s-a pãrut cã DE7 este din plastic: capacul de deasupra (pedala mobilã) este clar din plastic, cu ranforsãri specifice pieselor turnate din material plastic. (Cã doar n-o fi tablã învelitã în plastic.) Oricum este o construcție rigidã, ce sugereazã încredere (mai puțin comutatorul de sub pedalã). În privința lui "true bypass" de la Marshall aici nu se aplicã (la pedalele analogice este OK, dar la pedalele digitale -- cum este ºi EH-1 -- bypass-ul este condiționat de existența alimentãrii, ceea ce cred cã anuleazã atributul "true"). P.S. Sper cã se observã cã balanța mea nu s-a înclinat pãrtinitor înspre vreunul dintre cele douã produse studiate.

Zilele acestea am probat douã pedale "înrudite" prin efectul urmãrit - delay/echo - , respectiv "Ibanez DE7" ºi "Marshall EchoHead", ºi punctez mai departe o serie de observații/impresii cu nuanțe comparative: - ambele sunt robuste ºi rezistente (deºi DE7 are carcasã din plastic, iar EH-1 metalicã); - estetica a fost mai generoasã cu EH-1 (deºi aici poate interveni ºi subiectivismul gusturilor); - ergonomie: acționarea pare mai sigurã ºi mai silențioasã la DE7 (deºi microcontactul efectiv de sub pedalã nu debordeazã robustețe); - reglaje: denumirile de butoane de la Ibanez sunt mai explicite/clare (în general la produsele Marshall am observat o obstinație înspre jargonul muzicienilor mai inculți, rezultând într-un limbaj mai puțin limpede în traducere), iar marcajele de diviziuni de pe DE7 sunt binevenite; - facilitãți audio: EH-1 genereazã mai multe nuanțe sonore (interesante/utilizabile), însã DE7 are un timp de întârziere/repetiție mai mare (2600ms, fațã de 2000ms); - EH-1 are intrare pentru pedalã adiționalã de "tap tempo" (un fel de footswitch pentru modificarea dinamicã a timpilor de întârziere/repetiție); - DE7 face parte din familia "Tone-Lok", deci reglajele efectuate asupra potențiometrelor se protejeazã de modificãri accidentale prin "scufundarea" butoanelor în carcasã; - consumul de energie este net în favoarea lui DE7 (pentru EchoHead s-ar putea sã aveți nevoie de redimensionarea alimentatorului de pedalboard). În mãsura în care considerați cã mi-au scãpat aspecte importante vã rog sã completați/amendați cele scrise de mine. De asemenea, dacã pare a se merita, vã rog sã continuați cu studii comparative ºi între alte pedale de efecte.

Eu te-aº vedea cu un Fender sau cu un Squier, dar e o pãrere subiectivã. (Barbie are aºa ceva într-un film de/pentru adolscenți.) Oricum înțeleg faptul cã pentru tine conteazã substanțial forma/aspectul chitãrii (deºi pentru majoritatea forumiºtilor conteazã mai mult sunetul, facilitãțile chitãrii). Studiazã mai întâi web-site-urile magazinelor din Bucureºti (http://www.guitarshop.ro/produse.php?scid=3, www.mcmusic.ro, http://www.and-roll.ro/, etc) ºi fã-ți astfel o primã pãrere. Viziteazã concret magazinele ºi vezi în realitate chitarele de pe acolo. Apoi încearcã sã evaluezi bugetul ºi prețurile (doar dacã aspectul conteazã). Aici intervin ºi factorii sunet & calitate. Dacã doar te juci de-a muzica o datã pe lunã prețul poate începe de la 300RON. Dacã joaca e mai intensã, atunci nu coborâ sub 500 RON. Dacã e vorba de a înființa o trupã serioasã atunci ºtacheta urcã la peste 1000 RON. De exemplu: http://www.youtube.com/watch?v=VQKvyqG7Nc4 sau http://www.youtube.com/watch?v=tDhV-xXDWsE o chitarã de-asta ți-ar place? [calitate foarte bunã, preț mare] Nu uita cã mai este nevoie ºi de un amplificator la chitara respectivã (mai mult sau mai puțin grozav/scump)! P.S. Cred cã TAZ a glumit când a spus:

Cred cã ar merge ºi compoziții de la Albinoni, Bach, Handel sau Corelli. http://www.youtube.com/watch?v=DMIlxPtLbwM http://www.youtube.com/watch?v=q81F9eLUhKY

Alegerea pedalei de expresie/volum depinde un pic ºi de cerințele (particulare, eventuale) ale dispozitivului/pedalei de efect. (Într-un topic anterior se discuta despre schema pedalei de control a multi-efectului Zoom). Pedala de expresie-volum se poate chiar construi artizanal (fiind vorba în esențã de un potențiomnetru de 250-500 Kohmi conectat între terminalele cablului/mufei stereo). Exemple de pedale de volum/expresie ceva mai simple: Roland EV5 (expresie), Roland FV50 (volum).

De curând - tot fiind eu în cãutarea unui ton deosebit al chitarei - am probat un efect "Marshall BluesBreaker BB-2". ªi cum compania sonorã de test a fost una foarte bunã, sunetul rezultat mi-a plãcut, fiind destul de apropiat de ceea ce cãutam. Aºa cã l-am cumpãrat. (Trec peste faptul cã ajuns acasa sunetul n-a mai fost chiar acelaº.) Dupã o serie de reglaje ºi probe am ajus la un sunet bunicel. Mai apoi - de gradul experimentãrii - am fãcut probe comparative cu efectul "Marshall Jackhammer JH-1", pe care l-am reglat (drive, ton, contur, frecvențã) astfel încât sã sune cât mai apropiat de efectul "BB-2". La prima "vedere" (auditivã) mi-a trecut prin minte cã m-am pãcãlit cu aceastã achiziție (de vreme ce puteam obține sunetul acela cu "padala" pe care deja o aveam acasã). Însã cu un pic de atenție am desluºit diferențe sonore semnificative, care i-au ridicat scorul - principala calitate fiind faptul cã "BB-2" redã mult mai bine acțiunea corzii (modalitatea de acționare: atacul, vibrato-ul, slide-urile, etc). Aºa cã am validat "pedala" achiziționatã ºi am acceptat-o cu mulțumire în colecția proprie. P.S. Nu am pus acest topic în secțiunea de recenzii deoarece acolo regulile de încadrare sunt cumva mai stricte, pe când eu voiam doar sã împãrtãºesc niºte impresii subiective.

E super! Si realizarea (ansamblul de voci/instrumente) si interpretarea vocala (lead).

Deºi ideal ar fi cu buffer între chitarã ºi splitter, cred cã acesta nu-i obligatoriu în aplicãrile obiºnuite (iar pentru înregistrãri în condiții "cristaline" probabil cã se meritã procurat). Lipsa buffer-ului determinã uzual doar diminuarea semnalului chitãrii, ci nu denaturarea lui (adicã afecteazã volumul, dar nu tonul).

Desigur cã nu prea are rost un efect "chorus" înseriat cu un "flanger". Conexiunea fizicã din figurã are sens doar în ideea de comutare între ele, în sensul cã unul ar fi bypass când celãlalt ar fi activ. Am fãcut desenul astfel mai mult pentru a schematiza/sugera conectarea hibridã paralel-serie. (Probe am fãcut în mai multe combinații, ºi nu toate sunetele rezultate au fost acceptabile.)

Am încercat din nou o serie de combinații inedite ale efectelor de chitarã, de data aceasta mixte - adicã în conexiuni paralel ºi serie. Rezultatele fiind deseori remarcabile recomand celor cu chef de experimente sã încerce astfel de conexiuni. Ataºez ºi o imagine schematicã a experimentului.

Produsele recomandate anterior de Cosu sunt bune ºi pentru 100V. (Scrie ºi pe ele.) În general o diferențã de 10V la intrarea unui transformator/consumator nu este o problemã, pentru cã stabilizatorul din aval (mai toate redresoarele civilizate având ºi stabilizator) va ºti sã facã adaptarea.

Sã înțeleg cã "restul" (în afara de distorsul cu înaltele bine temperate, ºi de delay-ul standard) ar sta în chitarã (doze) ºi în amplificator?

Nu este o problemã de "buget" (în sensul cã nu trebuie sã-l obțin "în exercițiul financiar al semestrului I"), ci deocamdatã vreau sã ºtiu cum se obține (tehnic) acel timbru/ton. (Ce chitarã, doze, efecte înseriate, tip de amplificator. Cum se regleazã aceastea.) Desigur cã ar fi intersante ºi studierea/discutarea de variante cu bugete distincte (un ton aproximativ - pentru un buget mai mic, ºi respectiv un ton chiar identic - pentru un buget teoretic nelimitat).

Aº vrea sa obțin un timbru de chitarã precum al celui pe care îl are chitaristul de la Marillion în videoclip-ul acesta realizat cu Dream Theater (solo-ul începe la momentul 2'25"): Cred cã nu este un ton rarisim, însã cum eu nu pot aspira la abilitãțile componistice/stilistice ale lui Steve Rothery, mãcar sã ºtiu cum se obține acest timbru. Îi rog deci pe cei care au idee despre configurarea lanțurilor "chitarã -> (efecte) -> amplificator (clasã A/B)" sã-mi dea câteva sfaturi.

Ar fi prea frumos sã mai fie valabilã propunerea. [Din liniºtea aºternutã între timp peste subiectul acela se poate deduce cã nu.]

Mai este valabilã propunerea? [Cã din liniºtea aºternutã se poate deduce cã nu.]

În privința efectelor de chitara: - citeºe articolul recomandat mai sus; - acceseazã web-site-urile producãtorilor de efecte (analogice ºi digitale), respectiv paginile cu demonstrații ºi sample-uri de sunet (precum http://www.bosscorp.co.jp/demos/en/# , sau http://www.marshallamps.com/product.asp?pr...eType=DOWNLOADS) Desigur ca prezența efectului nu este obligatorie, ci doar deseori recomandatã (iar tipul ºi ponderea efectelor se aleg în funcție de genul de muzicã, de stilul de interpretare, de efectele/senzațiile ce se doresc produse).

Câte ceva despre efecte de chitarã: http://www.agora.ro/index.php?qs_sect_id=3...qs_art_id=10456

Se pare cã Europa mai are de aºteptat.

Bãieți (mai mult sau mai puțin) simpatici: http://www.youtube.com/watch?v=PF-cXjxgREQ

Nu-i deloc absurd. ªi, în plus, începãtorul chiar poate avea habar ce cântã (sau ce doreºte sã cânte). Sfatul acesta chiar e valoros, doar cã nu-i printre primele tehnici ce trebuie însuºite. Thusae, citeºte discuțiile de pe acest forum (mai ales cele ale începãtorilor), dar nu te împiedica de cele negative/dilematice. Mergi înainte cu antrenamente ºi încercãri, cu sau fãrã profesori, cu sau fãrã sfaturi! Doar exersând vei evolua, ºi tot aºa îți vei gãsi/dezvolta un stil.

Ar mai putea fi douã cauze care sã determine apariția de bâzâituri: - slãbirea înveliºului corzilor (doar la cele matisate/bobinate): zgomotul este dat de chiar vibrația înveliºului; - deformãri ale "cãluºului": dacã materialul din care este confecționatã ºaua pe care se reazmã coarda la unul din capete (fie el plastic, os, oțel, alamã, alt metal) capãtã mici deformãri ce ating coarda doar când aceasta vibreazã. Dacã prima situație se remediazã prin înlocuirea corzilor, a doua este mai delicatã (trebuie identificat care dintre cãluºuri este vinovat - cel de la gât/chei sau cel de la bridge; remedierea se face fie pilind uºor/fin muchia deformatã, fie înlocuind piesa (la chitãrile acustice se schimbã mai uºor)).